EXTRACTIA

MOLARILOR 3
INFERIORI

Șeptelici Dan, stundentul gr.

S1602
 INDICAȚIILE EXTRACȚIEI
• MOLARUL 3 SIMPTOMATIC, DACĂ A EXISTAT UNUL SAU MAI MULTE
EPISOADE DE PERIOCORONARITĂ, CELULITĂ, ABCES, PROCESE
PATOLOGICE PULPARE ȘI PERIAPICALE NETRATABILE.
• CARII ÎN M3 ȘI RISC CRESCUT DE NEREUȘITĂ A ACESTUI TRATAMENT
• BOALĂ PARODONTALĂ CAUZATA DE MOLARUL 3
• PREZENȚA PROCESELOR TUMORALE, LEZIUNI HIPERPLAZICE
• REZORBȚIA EXTERNĂ A MOLARULUI 3 SAU A MOLARULUI 2 CAUZAT DE
MOLARUL 3
• ÎN ORTODONȚIE PENTRU A PREVENI,LIMITA SAU VINDECA ANOMALIILE
DINȚILOR ANTERIORI MANDIBULARI.
• CÂND SE AFLĂ ÎN LINIA DE FRACTURĂ ȘI IMPIEDICA REDUCEREA CORECTA
A FRACTURII
• DINȚI INCLUSI CE NU POT ERUPE
• IN CAZ DE EDENTAȚIE SUBTOTALĂ LA MANDIBULĂ ATUNCI CIND PREZENȚA
UNUI SINGUR DINTE IMPIEDICĂ ADAPTAREA MARGINALĂ A PROTEZEI
 CONTRAINDICAȚIILE EXTRACȚIEI
• COTRAINDICAȚII ABSOLUTE, IN LEUCEMIE ACUTĂ ȘI IN CAZ DE INFARCTUL
MIOCARIDC RECENT (6LUNI)
• NU AU ERUPT SAU SUNT INCLUȘI, DAR EXISTĂ POSIBILITĂȚI DE ERUPȚIE CU
SUCCES ȘI VOR AVEA UN ROL FUNCȚIONAL ÎN DENTIȚIE
• PACIENȚII CU DIVERSE PATOLOGII LOCALE ȘI SISTEMICE DECOMPENSATE
• CÂND INDICȚIA CĂTRE EXTRACȚIE ARE MAI PUȚINE BENEFICII PENTRU
SĂNĂTATE ȘI MAI MULTE RISCURI PENTRU STAREA GENERALĂ A
PACIENTULUI
• EXISTĂ UN RISC CRESCUT DE COMPLICATII SEMNIFICATIVE, DE EXEMPLU
LEZIUNI PERMANENTE ALE NERVILOR ALVEOLAR INFERIOR SAU FRACTURA
DE MANDIBULEI.
• CÎIND MOLARUL 3 SE AFLĂ ÎN PROCESUL TUMORAL MALIGN
• PACIENȚII CARE URMEAZĂ UN TRATAMENT RADIOTERAPEUTIC
 CLASIFICAREA MOLARILOR 3
INFERIORI

• ANGULAREA ÎN RAPORT CU AXUL M2 ÎN 2 PLANURI (SAGITAL ȘI

TRASVERSAL)
• ÎN RAPORT CU RAMUL ASCENDENT
• RELAȚIA CU PLANUL OCLUZAL
• DUPĂ NATURA ȚESUTULUI ACOPERITOR
• DUPĂ RAPORTUL CU CANALUL MANDIBULAR
I) DUPĂ TOPOGRAFIE, INCLUZIILE POT FI:
A) INCLUZII DENTARE INTRAOSOASE ;
B) INCLUZII DENTARE SUBMUCOASE;
C) INCLUZII DENTARE SIMETRICE SAU
ASIMETRICE.
II) DUPĂ CRITERIUL ETIOLOGIC:
A) INCLUZIE DENTARĂ DE CAUZĂ LOCALĂ;
B) INCLUZIE DENTARĂ DE CAUZĂ
GENERALĂ.
 III) ANGULAREA AXULUI MOLARULUI DE
MINTE INCLUS RAPORTATĂ LA AXUL
MOLARULUI DE 12 ANI, ÎN PLAN SAGITAL ȘI
TRANSVERSAL.
ÎN PLAN SAGITAL DUPĂ PETERSON SE DESCRIU:
I. INCLUZIA MEZIO-ANGULARĂ (35% DINTRE CAZURI) -
ODONTECTOMIA RELATIV UȘOARĂ;
II. INCLUZIE ORIZONTALĂ (35% DINTRE CAZURI) -
ODONTECTOMIE DIFICILĂ;

I II
III. INCLUZIE VERTICALĂ (38% DINTRE CAZURI) -
ODONTECTOMIE DIFICILĂ;
IV. INCLUZIE DISTO-ANGULARĂ (6-8% DINTRE
CAZURI)-ODONTECTOMIA FOARTE DIFICILĂ.

III IV
ÎN PLAN TRANSVERSAL:
MOLARUL INCLUS ALINIAT PE ARCADĂ CHIAR ÎN
SPATELE MOLARULUI DE 12 ANI;
MOLARUL INCLUS DEVIAT SPRE LINGUAL SAU
SPRE VESTIBULAR.
IV) RAPORTUL MOLARULUI DE MINTE INFERIOR CU RAMUL
ASCENDENT MANDIBULAR, DUPĂ PELL ȘI GREGORY,
GRADUL DE ACOPERIRE OSOASĂ A MOLARULUI INCLUS:

CLASA I: DIAMETRUL MEZIO-DISTAL

AL COROANEI ESTE COMPLET LIBERĂ
FAȚĂ DE MARGINEA ANTERIOARĂ A
RAMULUI MANDIBULAR;
CLASA A II-A:
JUMĂTATEA DISTALĂ A
COROANEI ESTE
ACOPERITĂ DE
MARGINEA
ANTERIOARĂ A
RAMULUI
MANDIBULAR;
• CLASA A III-A: COROANA
MOLARULUI INCLUS ESTE
TOTAL ACOPERITĂ DE
RAMUL MANDIBULAR.
V) PROFUNZIMEA DINTELUI INCLUS RAPORTATĂ LA PLANUL
OCLUZAL AL MOLARULUI DE 6 ȘI 12 ANI CARE PERMITE
EVALUAREA DIFICULTĂȚII DE EXTRACȚIE CARE ESTE
DETERMINATĂ DE GROSIMEA OSULUI SUPRAIACENT (PELL ȘI
GREGORY):
CLASA A: MOLARUL DE MINTE ESTE LA NIVELUL PLANULUI
OCLUZAL AL MOLARULUI DOI (SAU UȘOR SUB ACESTA);
CLASA B: FAȚA OCLUZALĂ A
MOLARULUI TREI ESTE
ÎNTRE PLANUL OCLUZAL
ȘI LINIA VERTICALĂ A
MOLARULUI 2;
• CLASA C: FAȚA
OCLUZALĂ A MOLARULUI
3 ESTE SUB LINIA
CERVICALĂ A
MOLARULUI .
VI) NATURA ȚESUTULUI ACOPERITOR:
• INCLUZIA ÎN ȚESUTUL MOALE (MOLAR INCLUS SUBMUCOS);
• INCLUZIA OSOASĂ PARȚIALĂ;
• INCLUZIA OSOASĂ TOTALĂ (MOLAR TOTAL INCLUS).
 VII) Relația cu nervul alveolar inferior
• CLASA I - IMAGINEA RADIOLOGICĂ A
CANALULUI ESTE SLAB CONTURATĂ, ABIA
VIZIBILĂ, ESTE PROBABIL CA NERVUL SĂ
FIE SITUAT LINGUAL DE RĂDĂCINI.

• CLASA II - DACĂ UNA DINTRE LINIILE DE

CONTUR AL CANALULUI MANDIBULAR SAU
AMBELE SUNT ÎNTRERUPTE, UNEORI
PREZENTÂND O DEVIAŢIE A CANALULUI,
ESTE PROBABIL CĂ DINTELE PREZINTĂ O
AMPRENTĂ CA UN CANAL PRIN CARE TRECE
PACHETUL VASCULO-NERVOS.
• CLASA III - SITUAŢIE SIMILARĂ CU CEA DIN CLASA II,DAR LA
APEXUL MOLARULUI DE MINTE

• CLASA IV - DACĂ APEXUL ESTE ALUNGIT PÂNĂ LA CANALUL

MANDIBULAR ŞI PREZINTĂ O RADIOTRANSPARENŢĂ
PERIAPICALĂ ASEMĂNĂTOARE UNUI GRANULOM, ESTE
PROBABIL CA APEXUL SĂ PLONJEZE ÎN CANAL.
• CLASA V - DACĂ LIMITELE CANALULUI
APAR CA DOUĂ LINII RADIOOPACE
NETE, CARE INTERSECTEAZĂ
CONTURUL DINTELUI, ESTE
PROBABIL CA NERVUL SĂ FIE SITUAT
VESTIBULAR DE DINTE.

 Clasa VI - situaţie excepţională, în care nervul este

situat între două rădăcini, sau poate chiar să
traverseze blocul format din rădăcinile molarului.
 TIPURI DE LAMBOURI

• LAMBOU IN ALVEOLA
• LAMBOU TRIUNGHIULAR
• LAMBOU IN BAIONETA
 TEHNICI DE EFECTUARE A LAMBOURILOR
MUCOPERIOSTALE:
1. INCIZIE ÎN ANVELOPĂ (PLIC) - PLEACĂ DE LA PAPILA GINGIVALĂ
MEZIALĂ A MOLARULUI DE 6 ANI INFERIOR ÎN JURUL COLETULUI
MOLARULUI DE 6 ȘI 12 ANI PÎNĂ LA UNGHIUL DISTOVESTIBULAR
AL MOLARULUI DE 12 ANI ȘI APOI POSTERIOR ȘI LATERAL ÎN SUS PE
MARGINEA ANTERIOARĂ A RAMULUI ASCENDENT.
2. INCIZIE CU DECOLAREA UNUI LAMBOU ÎN TREI COLȚURI
(TRIUNGHIULARĂ): SE FOLOSEȘTE ÎN INCLUZII PROFUNDE.
INCIZIA PLEACĂ DIN DREPTUL RĂDĂCINII DISTALE A MOLARULUI
DE 6 ANI, MERGE DE-A LUNGUL COLETULUI MOLARULUI DE 12 ANI,
APOI ÎN TRIGONUL RETROMOLAR POSTERIOR ȘI ÎN SUS, DE-A
LUNGUL MARGINII ANTERIOARE A RAMULUI MANDIBULEI.
3. INCIZIA ÎN BAIONETĂ - PLEACĂ PRINTR-O INCIZIE VERTICALĂ
SITUATĂ DE-A LUNGUL MARGINII ANTERIOARE A RAMULUI
MANDIBULEI, COBOARĂ PE MIJOCUL CRESTEI ÎN TRIGONUL
RETROMOLAR, ÎNCONJOARĂ FAȚA DISTALĂ A MOLARULUI DE 12 ANI
ȘI COBOARĂ VERTICAL ÎN VESTIBUL ÎN DREPTUL RĂDĂCINII DISTALE
A MOLARULUI DE 12 ANI.
II) DECOLAREA LAMBOULUI MUCOPERIOSTAL: SE
INTRODUCE UN DECOLATOR SUB MUCOPERIOSTUL SPAȚIULUI
RETROMOLAR, INSINUÂNDU-SE CU ATENȚIE PRIN MIȘCĂRILE
DE DESPRINDERE A MUCOASEI, EFECTUATE ÎN SENS LINGUO-
VESTIBULAR. DUPĂ DECOLAREA MUCOASEI RETROMOLARE,
ÎN CONTINUARE SE DECOLEAZĂ MUCOASA VESTIBULARĂ.
REZULTĂ UN LAMBOU PERIOSTEOMUCOS DE FORMĂ
TRIUNGHULARĂ, CU BAZA DE IMPLANTARE POSTERO-
LATERALĂ, CARE VA FI TRAS ÎNAPOI
ȘI ÎN AFARĂ CU UN DEPĂRTĂTOR
LANGENBECK.
 TEHNICI DE EXTRACTIE A MOLARILOR 3
INFERIORI. INSTRUMENTARIUL UTILIZAT
• ÎN FUNCTIE DE SITUATIA CLINICA, SE DESCRIU 2 TEHNICI DISTINCTE
DE EXTRACTIE A MOLARULUI 3 INFERIOR.
1. EXTRACTIA CU CLESTELE- DUPĂ SINDESMOTOMIE SE APLICĂ
CLESTELE PENTRU MOLARUL 3 INFERIOR CIT MAI APICAL. LUXAREA
SE REALIZEAZA PRIN MISCARI DE BASCULARE CU TRACTIUNE IN AX.
2. EXRTACTIA CU ELEVATORUL- PARTEA ACTIVA A ELEVATORULUI
DREPT SE ISINUEAZA INTERDENTAR SUB PUNCTUL DE CONTACT
DINTRE MOLARII DOI SI TREI, PERPENDICULAR PE PROCESUL
ALVEOLAR, AVIND FATA CONVEXA ORIENTATA SPRE MOLARUL DE 12
ANI SI CEA PLANA CATRE MOLARUL DE MINTE. PRIN ROTATIA IN AX
A ELEVATORULUI IN SENS MEZIO-DISTAL, SE MOBILIZEAZA SI
EXTRAGE DE MINTE, RADACINILE RECURBATE DISTAL FAVORIZIND
ALUNECAREA ACESTUIA.
 PRINCIPIILE DE SUTURARE
• SUTURA CU FIR INTRERUPT
• SUTURA CU FIR CONTINUU
• SUTURA IN 8
• SUTURA IN SALTEA
 SUTURA CU FIR
ÎNTRERUPT

CEL MAI FRECVENT UTILIZATĂ. INTRODUSĂ INDIVIDUAL PRIN

PARTEA LATERALĂ A PLĂGII ȘI LEGAT CU UN NOD CHIRURGICAL.
AVANTAJE
• FIRELE SUNT PLASAT LA DISTANȚĂ DE 4-8 MM, DECI ESTE POSIBILITATEA DE A
ÎNCHIDE PLĂGI MARI, REDUCÂND TENSIUNEA
• FIECARE FIR ESTE INDEPENDENT ȘI SLĂBIREA UNUIA NU VA
PRODUCE SLĂBIREA DIN ALTĂ PARTE
• ÎN INFECȚIE SAU HEMATOM SE POT ÎNDEPĂRTA CÂTEVA SUTURI
• UȘOR DE CURĂȚAT
 SUTURA CU FIR CONTINUU
• FIRELE SUNT PLASATE ȘI REINTRODUSE ÎNTR-UN MOD CONTINUU,
ASTFEL ÎNCÂT SUTURA TRECE PERPENDICULAR PE MAI JOS DE
LINIA DE INCIZIE ȘI OBLIC ÎN SUS. SUTURA SE ÎNCHEIE PRIN
TRECEREA UNUI NOD PE LA SFÂRȘITUL NESTRÂNS AL FIRULUI.
• TEHNICĂ RAPIDĂ ȘI DISTRIBUIE UNIFORM TENSIUNEA
• SUNT NECESARE NUMAI 2 NODURI
 O ALTĂ FORMĂ A SUTURII CU FIR CONTINUU PRESUPUNE
RETRAGEREA FIRULUI PRIN PROPRIA BUCLĂ.
AVANTAJE
• VA EVITA MULTE NODURI
• DISTRIBUIE UNIFORM TENSIUNEA
• PREVINE STRÂNGEREA EXCESIVĂ.
 SUTURA „ÎN SALTEA”
SPECIAL CONCEPUTĂ PENTRU A FI UTILIZATĂ PE
TEGUMENTE. SE SUTUREAZĂ LA 2 NIVELE, PRIMUL – ADÂNC,
PENTRU A OFERI SPRIJIN ȘI ADUCȚIUNE A
SUPRAFEȚELOR PLĂGILOR ȘI AL DOILEA NIVEL –
SUPERFICIAL, PENTRU A TRAGE MARGINILE ÎMPREUNĂ
 SUTURA IN „8”
• FOLOSITĂ PENTRU ÎNCHIDEREA ALVEOLEI
POSTEXTRACȚIONALE ȘI DE ADAPTARE A PAPILEI GINGIVALE
DIN JURUL DINTELUI. SUTURAREA ÎNCEPE DE PE MUCOASA
VESTIBULARĂ, CU 3-4MM DE LA VÂRFUL PAPILEI, ASTFEL ÎNCÂT
SĂ PREVINĂ RUPEREA DE PAPILEI.
• ACUL SE INTRODUCE MAI ÎNTÂI ÎN MUCOASA VESTIBULARĂ, APOI ÎN
CEA ORALĂ. APOI, ACUL SE INTRODUCE DIN NOU ÎN ACELAȘI
MOD, LA O DISTANȚĂ ORIZONTALĂ ȘI APOI AMBELE CAPETE
SE LEAGĂ PRINTR-UN NOD.
 ACCIDENTE INTRAOPERATORII IN TIMPUL
EXATRACTIEI MOLARULUI3 INFERIOR
• FRCATURA CORONARA A DINTELUI EXTRAS;
• FRACTURA RADICULARA;
• FRACTURA CORONARA A DINTELUI VECIN;
• LUXATIA DINTELUI VECIN;
• LEZIUNI ALE PARTILOR MOI PERIMAXILARE- PLAGI GINGIVALE, PLAGI ALE
MUCOASE PALATINE,PLAGI ALE LIMBII, PLAGI ALE PLANSEULUI BUCCAL;
• LEZIUNI OSOASE- FRACTURA CORTICALE ALVEOLARE, FRACTURA CORTICALEI
LINGUALE, FRACTURA TUBEROZITATII MAXILARE, FRACTURA MANDIBULEI;
• ACCIDENTE SINUSALE;
• IMPINGEREA DINTILOR IN SPATIILE PERIMAXILARE;
• LEZIUNI NERVOASE.
 BIBLIOGRAFIA

1. ,,EXTRACTIA DENTARA’’ DE N. GANUTA, H. BODNAR, A. BUCUR;

2. PRELEGEREA D-NULUI CONFERINTIAR NICOLAE CHELE ,,EXTRACTIA
ATIPICA. ODONTECTOMIA’’;
3. ,,CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA’’ DE C. BURLIBASA