Universitatea de Vest din Timișoara

Departamentul de Geografie

Curs universitar:

Turism litoral și balnear

Master anul I – Dezvoltare și amenajare turistică
(DAT)
Prof. univ. Dr. Nicolae POPA
Scopul și obiectivele disciplinei
 Scop:
 Formarea de cunoștințe și competențe pentru a investiga
autonom și a programa dezvoltarea spațială a zonelor litorale și a
centrelor balneare.
 Obiective:
 Cunoașterea specificului și importanței turismului litoral și
balnear;
 Cunoașterea diversității mediilor litorale și a metodelor de analiză
a acestora;
 Evaluarea potențialului de atracție turistică a principalelor tipuri
de litoral;
 Înțelegerea modului de organizare a spațiilor turistice litorale și
balneare;
 Evaluarea impactului social și economic al amenajărilor și
practicilor turistice din spațiile litorale și balneare.
 Definiții
 Ce este turismul litoral?
 turismul desfășurat în lungul țărmurilor marine/oceanice
sau în preajma acestora, legat direct, sau nu, de prezența și
atracția pe care apele marine o exercită asupra turiștilor.

 Ce este turismul balnear?

 turismul desfășurat în locații cu facilități naturale / sau cu
resurse create special / pentru a beneficia de virtuțile
curative ale apei.
 Centrele Spa – centre de hidroterapie, cu proceduri de îngrijire
estetică și de punere în formă.
 În ultimii ani, stațiunile balneare și-au dezvoltat și alte
funcții decât cele de cură: funcții de destindere și
divertisment.
 Folosirea apei predominant
pentru cură și tratament (Sovata)

Folosirea apei predominant

pentru divertisment și destindere
(Agios Ionanis, Corfu)
Multe din vechile stațiuni balneare pentru cură și tratament s-au reinventat,
dotându-se cu instalații pentru divertisment acvatic
(Băile Felix)
 Introducere
 Formele de turism:
 de o mare diversitate.
 se clasifică după numeroase criterii: localizare, motivaţie,
durată, distanţă, după criteriul agregativ etc.

 Criteriile localizării şi motivaţiei - cel mai des folosite,

pentru că:
 se condiţionează reciproc;
 au caracter spațial și psiho-social;
 == >> tipologii sugestive, cu caracter aplicativ:
 tipuri de turism: urban; litoral şi balnear; montan (alpin);
lacustru; fluvial; maritim; rural şi agroturism; cultural;
etnografic; frontalier etc.
 Importanța turismului litoral şi balnear:
 Formă de turism foarte răspândită: antrenează anual sute de
milioane de oameni.
 == >> turism de masă.
 s-a generalizat în zonele litorale favorabile (climă caldă, cer
degajat, ape accesibile);
 prezent şi în zone mai puţin favorabile (California, M.
Nordului, M. Baltică, L. Baikal etc.).
 se extinde în regiuni exotice, cu sezon permanent.

 Pondere mare în capacităţile de cazare ale țărilor cu litoral:

 În țările cu turism de tip estival: 70% în Maroc ; 85% în
Tunisia, 95% în Mauritius etc.
 În ţările mari, cu turism complex: 25% în SUA, 50% în Franţa;
66% în Bulgaria; 25% (cu ¼ din înnoptări) în România în 2018,
deşi ţara noastră are o deschidere litorală redusă.
Total mii locuri cazare/2018 (% pe litoral): România: 353,3 (24% ); Bulgaria : 347,3 (66%).
 Turismul litoral și balnear are tradiții vechi:

 În Antichitate: pentru beneficiile climatului şi apelor marine:

 Romanii: la Ostia (port la gurile Tibrului, azi colmatat) sau la
Golful Neapole.
 În Evul Mediu, pentru a scăpa de arșița climatului continental al
Mesetei:
 curtea regală a Spaniei: vara la San Sebastian sau la
Santander (la G. Biscaya).

 Moda băilor la mare s-a răspândit în perioada modernă:

 Din sec. al XVIII-lea, pentru tratament;
 În sec. al XIX-lea, pentru agrement și tratament, combinat cu
utilizarea razelor solare (heliotropism).
 Deja în 1935, pe Coasta de Azur și pe Riviera, sezonul estival devine
dominant, pentru ca după 1950 să se generalizeze la nivel mondial.
“Marele tour”
 Costinești Mamaia
 În ultima 1/2 de secol – formele de turism litoral s-au diversificat:
 Folosesc energia valurilor şi a vântului (surfing, schi acvatic, alte sporturi
californiene cu denumiri după locul inovaţiei);
 Cultivă moda sporturilor pe plajă (volei, fotbal, petanque ş.a.), a parcurilor
acvatice şi de distracţii;
 Folosesc tehnicile noi de divertisment (costisitoare, dar tot mai frecvente) :
 Mijloacele de deplasare rapidă sau asistată:
 pe uscat, în lungul litoralului (trenulețe litorale, biciclul el., monociclul electric etc.);
 pe apa mării (bărci cu motor, ski-jet, yahturi, jet-boat = ambarcațiune mai mare etc.);
 Survolul spațiului litoral (cu telegondola, elicopterul, balonul, parapanta etc.).
 Scufundările subacvatice (snorkeling, scuba diving etc.);
 Turismul litoral supranumit „al celor 3S” (engl.: sea, sand, sun).
 Tipuri de biciclu electric

Monociclu electric Skateboard electric

Barcă cu motor

Pachebot

Ski jet

Boat jet
Iaht
Turismul balnear – folosește proprietățile curative ale apei.
 Se practică:
 pe litoral
 în interior, unde există ape cu efecte curative (lacuri, izvoare etc.).

 O formă de turism balnear este talasoterapia:

 Lansată în anii ‘60 ai sec. XX; folosește apa mării pt. cură și relaxare.
 Inițial, s-a bazat clientela bogată, dornică să se diferențieze.
 Potenţial enorm, pentru dezvoltarea căruia este nevoie de
cunoaştere, motivare şi resurse financiare.
 Asociată cu activităţi turistice şi sportive, talasoterapia cunoaşte
un mare succes:
 răspunde cerinţelor turiştilor de refacere a organismului (cadre
superioare, oameni de afaceri, vârstnici bogați etc.).
 Ex.: – staţiunea Marbella de pe Costa del Sol (Spania):

 Până de curând elitistă, talasoterapia concurează atât terapia din

staţiunile termale clasice, cât şi banalele băi de soare.
 Este în plin avânt, în cadrul complexelor spa.
 Turismul litoral şi balnear (indiferent de formă):
 Este puternic inflențat de condiţiile naturale :
 apa mării
 clima zonei litorale
 relieful litoral
 apele minerale și termale
 aerul continental ionizat

 De aceea, se impune studiul principalelor tipuri de medii

litorale, privind:
 Caracteristicile geomorfologice ale acestora;
 Hidrodinamica și proprietățile apelor litorale;
 Potențialul de atracție turistică;
 Posibilităţile de amenajare turistică.