STATISTICĂ

Seminar 2

Obtinerea datelor statistice

1
Surse de date statistice
 Sursele de date statistice se pot clasifica în: surse primare şi
surse secundare de date.
 Dacă datele statistice sunt obţinute direct prin organizarea unei observări
statistice (totale sau parţiale), atunci persoana sau instituţia care a realizat o
astfel de observare este o sursă primară de date statistice.
 Dacă datele sunt deja prelucrate în tabele şi grafice (în scopuri publice sau
private) şi publicate de persoane sau instituţii specializate, ele vor fi surse
secundare de date.

 Datele primare sunt obţinute prin observări totale sau

parţiale
 Dacă înregistrarea valorilor caracteristicilor urmărite se face pentru toate unităţile
statistice din colectivitatea generală (de ex. recensământul populaţiei)vorbim de
observare totală.
 Dacă înregistrarea valorilor caracteristicilor urmărite se face de la o parte a
colectivităţii generale vorbim de observări parţiale, (de ex. sondajul statistic).

2
Surse de date statistice
 Indiferent de amploarea observării (totale sau parţiale)
culegerea datelor se poate face prin:

1. Observări curente (înregistrare permanentă, de ex.

evenimentele demografice: natalitate, mortalitate etc.)

2. Observări periodice (datele se înregistrează la intervale de

timp precizate)

3. Observări directe (datele sunt înregistrate de către operator

sau cercetător direct de la unităţile statistice)

4. Observări indirecte (datele se înregistrează din diverse surse

care au consemnat anterior fenomenul studiat, de ex. documentele
contabile)

3
 Etapele cercetării statistice
 Etapele cercetării statistice sunt:
 OBSERVAREA STATISTICĂ - etapă în care se culeg date de la
unităţile colectivităţii studiate, pentru toate caracteristicile
urmărite;
 PRELUCRAREA STATISTICĂ - etapă în care datele culese sunt
sistematizate şi sunt calculaţi indicatorii statistici primari şi
derivaţi, absoluţi şi sintetici ce caracterizează fenomenul studiat;
 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR - etapă în care
sunt verificate ipotezele, formulate concluziile şi fundamentate
procesele decizionale.

4
 Observarea statistică
 Observarea statistică reprezintă acţiunea de culegere, de la
unităţile statistice, a valorilor referitoare la caracteristicile
urmărite, după criterii riguros stabilite.

 Observarea trebuie să îndeplinească anumite condiţii: de

cantitate (volum) şi calitate
 satisfacerea condiţiei de cantitate presupune obţinerea, în timpul stabilit, a tuturor
datelor necesare pentru efectuarea studiului statistic;
 satisfacerea condiţiei de calitate presupune asigurarea conţinutului veridic al datelor
culese, în vederea obţinerii unor rezultate cât mai exacte, afectate de erori cât mai
mici.

 Planul observării statistice cuprinde:

1. scopul observării
2. delimitarea colectivităţii şi unităţii de observare
3. stabilirea caracteristicilor ce vor fi înregistrate
4. alegerea formularelor de înregistrare
5. delimitarea timpului şi locului observării
6. stabilirea măsurilor organizatorice.

5
Planul observării statistice
1. Scopul observării se formulează în momentul declanşării
procesului cercetării şi depinde de scopul general al
investigaţiei statistice.

2. Delimitarea colectivităţii şi unităţilor de observare –

depinde de modul de utilizare a metodelor de observare.
- constă în localizarea în timp, spaţiu şi dpvd organizatoric a
colectivităţii studiate
- alegerea unităţii de observare în conformitate cu scopul urmărit şi
modul de organizare a colectivităţii.

3. Stabilirea caracteristicilor ce urmează a fi înregistrate formează

programul observării şi reprezintă partea cea mai importantă a
planului observării.
Selectarea variabilelor din programul observării se va realiza astfel încât să
permită studierea sub aspectele de interes, a fenomenului analizat,
evitându-se redundanţa de informaţii.

6
Planul observării statistice
4. Formularele de înregistrare reprezintă suportul material pe
care se vor înregistra datele culese. Pot fi de două tipuri: fişă
sau listă.

Fişa este un formular individual, completat de către o singură unitate de

observare.

Lista este un formular colectiv, completat cu date pentru mai multe unităţi
de observare.

5. Timpul observării indică două aspecte:

 timpul la care se referă datele (poate fi un singur moment, numit „moment
critic” sau un interval de timp, în funcţie de tipul fenomenului analizat (static
sau dinamic))
 timpul când se efectuează înregistrarea datelor (este, de regulă, un interval,
cu o dată limită precisă)

6. Măsurile organizatorice cuprind toate elementele care

asigură buna organizare şi desfăşurare a observării statistice.

7
 Sondajul statistic

 Sondajul sau selecţia statistică este o metodă

de observare statistică parţială frecvent utilizată.
Avantaje ale utilizării sondajului statistic:
 Costuri materiale şi umane reduse
 Programul cercetării este amplu
 sondajul statistic devine absolut necesar când prin cercetarea
statistică se distrug unităţile statistice supuse analizei, ca de pildă
în controlul statistic al calităţii producţiei
 sondajul statistic poate fi utilizat pentru verificarea programului
unei observări totale şi pentru verificarea şi testarea unei ipoteze
statistice.

8
Sondajul statistic

 Sondajul statistic implică un grad de incertitudine referitor la

cunoaşterea situaţiei din colectivitatea generală
 Folosirea selecţiei aleatoare (eşantionarea probabilistă), în
care fiecare unitate statistică din colectivitatea generală
are şansa calculabilă şi diferită de zero să fie
selecţionată în eşantion, permite calcularea mărimii erorii
şi stabilirea prealabilă a acestei mărimi.
 Sondajele pot fi repetate sau nerepetate, după cum există
posibilitatea revenirii unei aceleaşi unităţi în cadrul aceluiaşi
eşantion.
 Pentru populaţiile de volum foarte mare, considerate populaţii
infinite, deosebirea dintre sondajul repetat şi sondajul
nerepetat dispare.
9
Procedee de selecţie

1. Procedeul „urnei cu bile”

 Dacă selecţia se face cu revenire eşantionul se numeşte eşantion aleator repetat.

La fiecare extragere, probabilitatea ca o unitate să fie extrasă este 1/N, iar
după ultima extragere, în baza de seleţie rămân N unităţi statistice. Numărul
eşantioanelor distincte, de volum n, ce pot fi extrase în sondajul cu revenire
este N n

 Dacă selecţia se face fără revenire eşantionul se numeşte eşantion aleator

nerepetat.
După extragerea primei unităţi în baza de selecţie rămân (N-1) unităţi, după
a doua extragere (N-2) unităţi, astfel încât după ultima extragere, în urnă
rămân N-n unităţi statistice.

Numărul eşantioanelor distincte, de volum n, ce pot fi extrase în sondajul

aleator simplu fără revenire este n
CN
10
Procedee de selecţie
 Procedeul mecanic de selecţie a eşantionului presupune prelevarea
unităţilor din colectivitatea generală după un interval predeterminat,
denumit frecvent pas de numărare aplicat bazei de sondaj.
N
 Pasul de numărare se calculează după formula k  de exemplu,
n
pentru a selecta 50 de unităţi dintr-o colectivitate generală de 1000
unităţi, se va alege tot a 20-a unitate).
 Asigurarea caracterului aleator al eşantionului este dependentă de
caracterul întâmplător al includerii unităţilor colectivităţii generale în
baza de sondaj, după un criteriu ce nu are legătură cu cercetarea
efectuată.
 Numărul iniţial de la care se începe citirea se alege aleator între 1 şi k,
după care se selectează tot a k-a unitate, până la completarea
eşantionului de n unităţi statistice.

11
Eroarea statistică
 Orice măsurare statistică conţine erori
 Eroarea = diferenţa dintre rezultatul obţinut prin înregistrare şi
mărimea reală a caracteristicilor observate
 Erorile pot fi de înregistrare şi de calcul
 Clasificarea erorilor:
1. Erori de observare statistică
2. Erori de prelucrare
3. Erori de reprezentativitate
4. Erori de modelare

 Erorile de observare sunt:

1. Erori sistematice
2. Erori întâmplătoare
3. Erori grosiere (greşeli)

12
Erori de observare
1. Erori sistematice
- rezultă din acţiunea unui factor ce determină devierea variabilei studiate întotdeauna în
acelaşi sens
- surse de astfel de erori: încălcarea regulilor de delimitare a colectivităţii, a unităţii
statistice, de construire a chestionarelor, de selecţie a eşantionului
- distorsiunile pot fi introduse de răspunsuri incorecte ale persoanelor anchetate din
motive psihologice, economice etc. (de ex. dorinţa de a face impresie, de a răspunde pe
placul anchetatorului sau de a ascunde anumite aspecte - întrebări cu incidenţă fiscală sau ce
implică interese economice)

2. Erori întâmplătoare
- se produc în ambele sensuri şi diferă ca mărime
- influenţele lor se compenseză reciproc pe total şi nu afectează rezultatele
- sunt generate de cauze obiective şi nu pot fi evitate ci doar minimizate

3. Erori grosiere
- sunt cauzate de lipsa de experienţă, incompetenţă etc.
- trebuie depistate şi eliminate

13
Erori de observare

 Concluzii
 Orice măsurare statistică implică erori

 Ceea ce interesează este ordinul de mărime al erorii

pentru a se cunoaşte între ce limite de acceptabilitate se
găseşte afirmaţia unei investigaţii statistice

 Erorile generate în procesul de observare statistică pot fi

determinate

14
Bibliografie
 E. ŢIŢAN, STATISTICĂ. TEORIE ŞI APLICAŢII ÎN SECTORUL
TERŢIAR, Ed. Meteor Press, Buc., 2005, pag. 23-40

15