Agresivitate si Bullying in

scoli
Proiect realizat de:
Alecu Maria Viorica
Albu Ana-Maria
Cristea Cristina
Bolovan Andra Ioana
Drimbu Mioara
Ce este fenomenul de bullying?

• Fenomenul de “bullying” reprezintă orice lezare fizică, verbală

și socială, având efecte devastatoare atât asupra psihicului unui
copil sau al unui adolescent dar și asupra unei persoane
adulte. Acesta îmbracă formele agresiunilor fizice și verbale,
directe sau indirecte, excluderi, farse cu caracter denigrator și
intimidări.
• Pentru că un abuz fizic sau emoțional să fie considerat că
aparținând fenomenului de bullying, acesta trebuie să prezinte
următoarele 3 caracteristici: să fie intenționat, să fie consecvent
,repetitiv și să existe o relație de inegalitate a forțelor, agresorul
considerându-și victima inferioară.
• Comportamentul agresiv este un comportament intenționat
care face parte din latura personalității realizat cu scopul de a
produce suferință psihică sau fizică;
• “Comportament ofensiv care are ca scop umilirea, vătămarea
sau chiar suprimarea altor persoane, care sunt motivate sa
evite acest tratament" ( Septimiu Chelcea).
• " Agresivitatea poate fi considerată o caracteristică a acelor
forme de comportament orientate în sens distructiv, în
vederea producerii unor daune, fie ele materiale, moral-
psihologice sau mixte" (Nicolae Mitrofan)
De unde provine termenul?

“Bully” este un termen care provine din limba engleză şi în unele

dicţionare este sinonim cu termenul “huligan” .Unii specialiști
adoptă o teorie evoluționistă a acestui termen, în Evul Mediu și
începutul Epocii Premoderne fiind sinonim cu “camarad”, “bun
prieten”, “frate”, inițial folosit sub formă de alint pentru ambele
sexe, mai apoi doar pentru băieți. În Epoca Modernă sensul
acestui cuvânt a căpătat conotații și mai pozitive (remarcabil,
excelent), fiind folosit chiar și în context politice de către
președintele Theodor Roosevelt. Modificarea semanticii acestui
termen a avut loc în jurul anului 1970 după ce un sociolog
norvegian, Dan Olweus l-a pus într-un context ce definea
agresiunile dintre elevi denumite “bullying” (Aikiseishinro, 2019) .
Teoriile care stau la baza agresivității:

• Teoria etologică ( biologică)

• Teoria lui Dollard sau Frustrare-Agresivitate

• Teoria învățării sociale

• Teoria egotismului amenințat

• Teoria efectul de armă

• Teoria biopsihosociale ale agresivității.

FACTORI PRINCIPALI CARE DETERMINĂ SI
POTENTEAZĂ AGRESIVITATEA

1. CARENTE EDUCATIONALE ALE MEDIULUI FAMILIAL

2. DISFUNCTII ALE MEDIULUI SCOLAR

3. ASOCIEREA CU GRUPURI DELINCVENTE

• Despre cyberbullying:

• Bullying-ul poate îmbrăca multe forme, hărțuirea virtuală fiind o

formă particulară de agresiune, prezența foarte frecvent pe internet,
prin intermediul rețelelor de socializare.
• Cyberbullyingul păstrează caracteristicile aproape identic cu cele ale
hărțuirii tradiționale, cu mențiunea că violența fizică este eliminată
dacă agresiunea are loc exclusiv în mediul online. Pe de altă parte,
cyberbullyingul vine cu noi particularități. Anonimitatea datorată
lipsei de contact fizic între agresor și victim face că diferențele de
“forțe” să fie irelevante. În mediul online, bullyingul nu mai depinde
de raportul discrepant în ceea ce privește vârstă, sexul și poziția
socială dintre componențîi actului de hărțuire.
Strategii de prevenţie/intervenţie la nivel
comportamental:
• Stabilirea regulamentului clasei

• Instrucţiunile eficiente

• Lauda şi atenţia pozitivă

• Utilizarea sistemelor de recompensă

• Stabilirea unor consecinţe pentru comportamentele agresive

 • Cei mai tineri au mai multe șanse de a
Profilul minți, de a lovi, sau de a-i exclude pe
agresorului alții;
• Recunosc mai multe comportamente
antisociale, cum ar fi consumul de alcool,
fumatul;
• Frecventează școala mai puțin;
• agresorii de sex masculin au de patru ori
mai multe șanse de a folosi violența
directă decât fetele;
• Prezintă o șansă mai mică de adaptare la
școală, atât din punct de vedere
academic, cât și din punctual de vedere
al climatului școlar;
• Agresorii de sex masculin au mai multe
șanse să fure sau să deterioreze
proprietatea celorlalți;
Agresorul elev se • Iși fac prieteni mai ușor decât victimele
caracterizează, de lor;
regulă, prin rezultate
școlare slabe sau
mediocre
• Cine este predispus să ajungă victimă?

• Indivizii diferiți din punct de vedere rasial

• Indivizii care nu se conformează normelor de grup in ceea ce
privește vestimentația, atitudinea
• Persoane cu o situație materială defavorizată
• Persoane cu orientări sexuale diferite
• Adepții unor religii minoritare
• Introvertiții, persoanele excesiv de timide, neautoritare
• Ce știm despre victimele Bullying-ului ?

• cele mai multe victime sunt reprezentate de copii mai mici care au fost bătuți,
amenințați, izolați și mințit de agresori mai mari;
• tind să fie anxioase și lipsite de asertivitate;
• se consideră mai puțin capabile din punct de vedere intelectual decat elevii
care nu au fost hărțuiți;
• se simt în nesiguranță și resimt o stare de frică în mediul academic in
comparație cu ceilalți;
• consideră că nu sunt capabile să se apere eficient;
• au o stare psihosocială deficitară față de ceilalți indivizi în general;
• prezintă mai multe dificultăți spre a-si forma prieteni;
• nu dezvoltă relații însemnate cu colegii de clasă, spre deosebire de agresori
care încearcă să acapareze susținerea și aprecierea întregii colectivități;
• victimele se simt foarte singure;
• pot recurge la alcoolul, fumat și droguri;
Tipologii de victime:

• Victima pasivă, care nu reactionează pentru a opri tratamentul

la care este supusa;

• Victima falsă, care nu prezintă veridic momentele in care a fost

supusă la bullying;

• Victima provocativă, care stârnește bullyingul prin menținerea

trăsăturilor care îi fac susceptibil pentru a fi tratat într-o manieră
negativă.
Efectele bullyingului asupra victimei
• Bullyingul afecteaza dezvoltarea copilului pentru o perioadă
lungă, deoarece îi sunt inhibate anumite dorințe și nevoi de
afiliere și respect, afectându-I chiar și viață de adult de mai
tarziu
• Bullyingul are implicații asupra persoanei ca întreg, deoarece îi
afectează sănătatea fizică și psihică, deci este un fenomen cu
acoperire negativa totală
• Viața emoțională și socială are de suferit, deoarece bullyingul
crește incapacitatea victimei de a aparține unui grup social
• Îi pricinuiește o imagine negativă despre propriul eu.
• Elevii de liceu consideră că agresiunea le-a afectat în mod serios
bunăstarea fizică, socială și academică. Olweus (1993) a studiat
70 de bărbați care au fost victime ale bullying-ului în timpul
liceului și a constatat că și la câțiva ani după absolvire
prezentau o formă de depresie semnificativă și o stimă de sine
mai scazută decât colegii lor care nu fuseseră hărțuiți.
• Incidentele de agresiune fac ca indivizii implicați in
comportamente de tip bullying să se simtă mai puțin atasați de
mediul social, alteori conduc la o dezvoltare psihică precară,
socializare redusă, abuz de substanțe și chiar sinucidere.
Bibliografie
• Peter K. Smith and Sonia Sharp, 1994, ’School Bullying-Insights
and Perspectives’
• Sandra Harris, Garth F.Petrie, 2003, ‘Bullying-The bullies, the
victims, the bystanders’
• Jun Sung Hong & James Garbarino (2012). Risk and Protective
Factors for Homophobic Bullying in Schools: An Application of
the Social–Ecological Framework