Sunteți pe pagina 1din 34

EXPLORAREA RADIO-

IMAGISTICA IN PATOLOGIA
HEPATO-BILIARA SI
PANCREATICA

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA


In functie de indicatii accesibilitate
Metode principale:
 Ecografia
 Radografia abdominala simpla
 Scintigrafia
 CT
 Colangio-colecistografia

Metode complementare: Metode cu scop


 IRM
terapeutic
 angiografie
 Duodenografie hipotona  Drenaj percutan

 Colangiografia directa  Drenaj biliar extern

- ERCP  Proceduri
- Percutana transhepatic interventionale
Algoritm de diagnostic radioimagistic in
patologia hepatica
Radiografia simpla
 Deplasarea diafragmului
- Globala – in hepatomegalie
- Focala – in leziuni nodulare pe fata diafragmatica
 Calcificari - pe aria hepatica
 Prezenta de aer
- Intraparenchimatos
- Biliar
- Portal

Ultrasonografia- uzuala, rapida, accesibila, informativa


- Ideala pentru leziuni focale cu continut fluid
- Tumorile solide mai greu de diferentiat

Scintigrafia
- Da rezultate bune in identificarea leziunilor focale
- Are valoare in aprecierea volumului si configuratiei hepatice
- Slaba specificitate
Computer Tomografia Rezonanta Magnetica

Tehnica  Folosita complementar, de regula la


– sectiuni contigui de 8-10 mm pacientii care nu pot sa faca examen
- 5 mm pentru hil si cai biliare CT cu substant ade contrast
- Nativ + contrast: cu rol in
diferentierea leziunilor de
 Secventele sunt alese in functie de
parenchimul normal patologie, mai uzitate fiind secventele
pentru punerea in evidenta a cailor
 Leziuni focale biliare (colangio- IRM)
- Sunt de regula spontan hipodense
- Incarcare mai mica decat a
parenchimului hepatic
Exemple:
Tumori hepatice – primitive/ secundare
Chiste
Abcese
Hematoame
Steatoza
Lobulatia hepatica – 2 lobi:

stang: 3 segmente - 3, 2, 4
drept: 5, 6, 7, 8, 1 caudat
Patologia hepatică difuză
 Creşterea ecogenităţii hepatice – steatoză, steatofibroză,
ciroză, infiltraţii tumorale difize: hepatom, limfom,
metastaze; artefacte tehnice.
 Descreşterea ecogenităţii hepatice: hepatită, infiltraţii
tumorale: linfom, leucemie, amiloidoză.
 Leziuni hepatice cu con de umbră posterioară pot avea ca
substrat calcificări sau aer în: căile biliare sau în vena
portă.
 Creşterea generalizată a coeficientului de atenuare hepatică
este secundară unor depozite anormale de substanţe cu
număr atomic mare: fier, cupru, iod, aur.
 Scăderea generalizată a coeficientului de atenuare
hepatică: steatoza hepatică, sindrom Budd-Chiari, ficat
cardiac, amiloidoză.
 Ciroza hepatică
Leziuni hepatice focalizate
 Leziuni hepatice nodulare – dimensiunile
– sub 1 cm; localizare (în ce lob şi segment)
şi topografie (periferică/centrală);
număr:unic sau multipli; structură:
omogenă sau heterogenă; densitate: solidă,
fluidă, lipomatoasă, calcară; contururi nete
sau şterse, infiltrative; semne indirecte:
deformarea contururilor,
amputări/amprentări de structuri vasculare
şi/sau căilor biliare.
Ciroză alcoolică
-tromboză parietală de portă-

CT cu substanţă de contrast i.v.:


- ficat atrofic, cu contur neregulat; lamă
lichidiană perihepatică şi periveziculară
(ascită)
- la nivelul v. porte se vizualizează o
imagine hipodensă, endoluminală =
tromboză portală
- splină mărită de volum, omogenă; la
nivelul hilului se evidenţiază multiple
imagini rotunde ce se încarcă cu substanţă
de contrast, ce corespund unor varice
perisplenice (derivaţii porto-cave)
- există deci o hipertensiune portală cu
tromboză parietală a trunchiului v. porte în
cadrul unei ciroze alcoolice
Ciroză post-hepatitică
-degenerescenţă hepato-carcinomatoasă-

CT cu substanţă de contrast i.v.


- tumoră voluminoasă la nivelul
segmentului IV, care se încarcă
neomogen şi precoce după
injectarea de substanţă de contrast
în timpul arterial, cu contur slab
delimitat şi centru aparent hipodens
(necroză)
Chiste hepatice
Chistul simplu este cea mai
frecventă tumoră chistică.
 Eco – apare sub forma unei
mase anecogene cu contururi
regulate, fără perete propriu
vizibil, cu întîrire posterioară.
 CT – sub forma unei imagini
circumscrise de formă
rotndă/ovalară, cu contur net
faţă de parenchimul adiacent şi
densitate fluidă (0-10 UH),
omogenă, neiodofilă,
dimensiunile variază, peretele
este invizibil la CT.
 IRM – forma unei leziuni
înlocuitoare de spaţiu net
delimitate, cu semnal omogen,
în izosemnal T1 şi T2. este mai
sensibilă ca CT.
Abces hepatic
 Eco – un perete hipoecogen
neregulat iar centrul este
anecogen omogen sau
heterogen.
 CT – în faza presupurativă:
zonă hipodensă ce captează
heterogen contrastul. În
faza de supuraţie: o zonă
hipodensă central,
neiodofilă, înconjurată de o
capsulă regulată cu grosime
de 2-4 mm, discret
hipodensă spontan, ce se
încarcă moderat cu
contrast.
Adenom hepatic

Tumora benigna rara


Are potential de transformare maligna
Caracteristici generale:
- leziune unica bine circumscrisa
- numeroase vase arteriale subcapsulare (explica hipervasculariz
- uneori poate sangera
Hemangiom hepatic

 Este cea mai comuna tumora benigna hepatica

 Este de obicei asimptomatic, fiind detectat accidental

 Caracteristici generale:
- mase de diverse marimi ce contin ramuri fine vasculare
- sunt bine circumscrise
- In hemangioamele mari:
o arii fine de fibroza,
o hemoragii
o tromboze
Carcinom hepatocelular
apare la pacientii cu ciroza hepatica, post hepatita B sau C

<< T1 pre- si postcontrast

T2 postcontrast
Metastaze hepatice
 CT cu substanţă de contrast i.v. şi oral –
multiple leziuni focale intrahepatice, de
densitate variabilă, hipo- şi izodense, cele
volminoase prezentând un centru net
hipodens, necrotic = diseminări hepatice
într-un adenocarcinom

 ECHO – imagine focalizata,


intraparenchimatoasa hepatica, în cuib sau în
cocardă, cu centru hipoecogen şi inel
periferic hiperecogen, foarte evocatoare
pentru leziuni secundare intrahepatice,
deoarece acestea sunt multiple.
Explorarea radioimagistica
a cailor biliare
Anatomie:
Caile biliare se impart in cai biliare intrahepatice si
cai biliare extrahepatice.
Canalele biliare intrahepatice sunt colectate in doua
canale biliare intrahepatice.
Cele doua canale biliare intrahepatice se unesc (in
hil) si formeaza canalul hepatic comun.
Dupa deschiderea canalului cistic in el poarta numele
de canal coledoc.
Radiografia Calculi radioopaci “Vezicula de
portelan”
abdominala simpla
 calcificari biliare (~30%)
 vezicula de portelan
 calcificari pancreatice
 aerobilia = prezenta de aer
in caile biliare.
Cauze: anastomoze bilio-
digestive, colecistita
emfizematoasa.

- inlocuita de ecografie
Aerobilie Colecistita
emfizematoasa
Vizualizarea cailor biliare se poate face si spontan, prin reflux al
tranzit baritat
substantei de contrast in cadrul unui

gastro-duodenal
Colecistografia orala
 Consta in administrarea orala a
unei substante de contrast cu
absorbtie prin mucoasa
intestinala si excretie biliara.

 In general concentratia de iod


din bila este mica, la limita
vizibilitatii radiologice.

 Examenul trebuie sa cuprinda


minimum doua incidente si
administrarea unui pranz
colecistochinetic pentru
aprecierea contractiei peretiilor

 Este susceptibila de a fi negativa


dintr-o serie de cauze extrinseci
cailor biliare.
Colangiografia Colangiografia
intravenoasa percutana
transhepatica
 concentrare mai buna a  metoda invaziva – punctie
contrastului in bila. percutana a unui ram biliar
 contraindicatie formala in intrahepatic si injectarea unei
icter. substante de contrast
 reactii adverse frecvente.  se obtine o opacifiere omogena a
intregului arbore biliar.

Colangiografia transhepatica
preoperatorie
Prin punctie hepatica directa in timpul laparotomiei
Coledocopancreatografia
endoscopica retrograda (ERCP)

 Presupune reperarea si
cateterizarea endoscopica
a papilei Vater si
injectarea directa a
substantei de contrast
 Permite opacifierea atat a
cailor biliare cat si a
celor pancreatice
 Permite inspectia
endoscopica a stomacului
si duodenului, recoltarea
de biopsii de la nivelul
papilei.
Calcul radiootransparent (de colesterina) prezent la nivelul
coledocului

In cadrul sindromului
postcolecistectomie, dilatatia
cailor biliare este mai
accentuata > 1,5cm

Dilatatia poate fi cauzata de calculii


biliari restanti sau de hipertrofia
sfincterului lui Oddi (la 1-2 ani
postoperator)
Opacifierea atat a cailor biliare cat si a celor pancreatice
Colangiografia postoperatorie pe tub Kehr
(tub in “T” instalat in calea biliara principala)

 de electie pentru
cautarea litiazelor
restante sau a
obstructiilor biliare
acute postoperatorii.

tub Kehr

litiaza restanta
(imagine lacunara)
Ecografia
 Metoda de electie pentru studiul
neinvaziv al cailor biliare.
Randamentul metodei este mare.
Precizeaza sediul si cauza obstructiei
(in cazul icterului obstructiv) in peste
90% din cazuri.
 Vezicula biliara este un organ
cavitar, ovalar, cu diametrul
longitudinal maxim de 8-9 mm,
Prezinta un perete ecogen de maxim Coledocolitiaza
3 mm grosime. Continutul veziculei
este transonic, omogen.
 Canalul cistic se poate evidentia
uneori ca un canal transonic fin.
 Calea biliara principala are un
diametru de maxim 6 mm.
 Permite diagnosticul: malformatii,
litiaza, colecistita, tumori veziculare,
patologia biliara cu dilatatii de cai Colecistolitiaza
biliare – indica nivelul obstructiei si
tipul de leziune.
Tomografia computerizata
Complicaţia litiazei biliare
Superpozabila ca randament
-colecistita acută-
ecografiei
O mai buna vizualizare a
portiunii intrapancreatice a
caii biliare
O mai buna vizualizare a caii
biliare la pacientii obezi sau
cu aerocolie marcata.
Randament mai scazut decat
ecografia in cazul litiazei
biliare
– litiază veziculară în partea declivă a
Metoda cu destinatie tintita, veziculei, asociată cu distensie veziculară
utilizata numai consecutiv moderată, dar şi cu un epanşament al
ecografiei peretelui acesteia care se încarcă cu
substanţă de contrast (ceea ce sugerează o
inflamaţie a peretelui vezicular).
Rezonanta magnetica

colangioRM

Reconstructie 3D dupa colangioRM


(colangiocarcinom)
Metode radioizotopice
 Cu Tc99
 Permit o vizualizare convenabila atat a parenchimului
hepatic cat si a eliminarii biliare

Angiografia
 Consta in explorarea circulatiei arteriale si venoase locale
 Indicatii: hemobilia, traumatismele, preoperator in
chirurgia tumorala, diagnosticul extinderii vasculare sau
biliare a tumorilor hepatice.

Arteriografia:
 Consta in injectarea substantei de contrast selectiv in
trunchiul celiac si supraselectiv in artera hepatica, artera
splenica si in artera mezenterica superioara.
 Abord femural retrograd.
Colangiocarcinom

Colecistita acuta Litiaza biliara


Colecistolitiaza

Ecografie
Rezonanta magnetica
Patologie pancreatica

Vizualizarea canalului Wirsung si a canalelor secundare, pana la


coada pancreasului

Wirsungografie
Pancreatite acute CT
Chiste pancreatice

Ecografie