Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT


SPECIALIZAREA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ

Lucrare de licenţă
Jocul de tenis ca mijloc al educaţiei fizice, obiectivele
ontologice şi dezvoltarea socială a copiilor
Conducător ştiinţific:
Conf. univ. dr. Baciu Marius Alin

Student,
Sigheartău Cătălin Adrian
Cluj-Napoca
2019
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Consider că este important pentru cei care vor să practice


sportul alb, să afle ce au de câştigat:
 o dezvoltare fizică frumoasă şi armonioasă;
 un mental echilibrat,gândire pozitivă;
 dezvoltarea spiritului de socializare – mai mulţi prieteni;
 dezvoltarea spirtului de echipă;
 petrecerea timpului liber în cel mai plăcut şi util mod;
 afirmare, glorie şi…foarte mulţi bani pentru cei care vor munci
foarte mult şi vor ajunge în vârf.
PREZENTAREA
GENERALĂ A
LUCRĂRII

Capitolele I, și II Capitolul III


CADRUL METODOLOGIA CONCLUZII
TEORETIC CERCETĂRII
Sistemul mijloacelor educaţiei fizice şi antrenamentul sportiv ȋn cadrul jocului de
tenis

Mijloace specifice
•Exercitiul fizic
•Caracteristicile mişcării ȋn teren
•Aparatura de specialitate
•Mijloacele de refacere

Mijloace nespecifice asociate


•Condiţii igienice
•Factorii naturali de călire

Mijloace împrumutate din alte laturi ale educaţiei generale


Dezvoltarea socială a copiilor care practică sportul

 Obiectivele și sarcinile cercetării.


• În încercările de a explica de ce oamenii – mai ales copiii -
încep să practice sportul, majoritatea cercetătorilor au invocat
“nevoia’’ şi “motivaţia’’ sau “teoria socializării’’.
• Conţinutul socializării este şi el important deoarece, în
mare, determină zonele în care copiii încearcă să-şi satisfacă
nevoile: de exemplu, dacă sportul devine important sau nu.
Ipoteze

Indiferent de modalitatea în care copiii intră în lumea sportului, mai multe studii
indică declinul nivelului activităţii fizice la copii în ultimii ani (Cale şi Almond
1992). Chiar dacă mai mulţi copii şi tineri au devenit membri ai cluburilor sportive
şi au luat parte regulat la antrenamente şi competiţii, activitatea sportivă neformală
a căzut simţitor (Engstrom 1989).

 Mulţi cercetători în domeniu susţin că numeroşi tineri nu fac destul de frecvent


şi intens exerciţiu fizic pentru menţinerea sănătăţi sau pentru a căpăta deprinderile
fizice adecvate participării lor la activităţi sportive obişnuite în societate.

 O mulţime de studii arată că obişnuinţele legate de activitatea fizică şi sport se


fundamentează în copilărie. De fapt, implicarea copilului la vârsta copilăriei este
cel mai important factor predicativ al implicării la vârsta maturităţii (Greendorfer
1992; 102).
Metode de cercetare

Clasă Nu Da Ramuri sportive 16


15
14
a III- a 16 elevi– 66,66% 8 elevi– 33,34% 5 elevi – baschet 13
12
3 elevi – tenis de 11
câmp 10
a IV- a 12 elevi– 60 % 8 elevi –40 % 4 elevi – baschet 9 Elevi care practica act.sportive
8 in mod organizat
2 elevi-karate
7
1 elev- tenis de câmp 6
Elevi care nu practica
act.sportive in mod organizat
1 elev – înot 5
Total 28 elevi– 63,63 % 16 elevi – 36,37 % 9 elevi – baschet 4
4 elevi – tenis de 3
2
camp 1
2 elevi- karate 0
1 elev – înot Clasa a III-a Clasa a IV-a

Clasă 0 ore 1 oră 2 ore Mai mult de 2 ore

a III - a - 5 elevi -20,83 % 8 elevi -33,33 % 11 elevi– 45,83 %

a IV -a 1 elev -5 % 9 elevi – 45 % 10 elevi -50 % -

Total 1 elev– 2,22 % 14 elevi- 31,81 % 18 elevi – 40,90 % 11 elevi– 11,25 %

15
14
13
Clasa Sub 4 ore pe zi Peste 4 ore pe zi Peste 5 ore pe zi 12
11
10 sub 4 ore /zi la calculator si
9 televizor
a- III - a 14 elevi -58,33 % 10 elevi-41,67 % 6 elevi– 25 % 8
peste 4 ore /zi la calculator si
7
6 televizor
5
a – IV -a 10 elevi- 50 % 10 elevi – 50 % 6 elevi– 30 % 4
3
peste 5 ore /zi la calculator si
televizor
2
1
0
Total 24 elevi – 54,34 % 20 elevi– 45,46 % 12 elevi -27,27 % Clasa a III-a Clasa a IV-a
Instrumente de cercetare

Dezvoltarea psihosocială a copiilor prin jocul de tenis


DĂM PUNCTAJE DE LA 1 – 5 (1 înseamnă foarte puţin, 5 înseamnă foarte mult)
Rezultatele testărilor iniţiale Clasa a III-a F

1. În general, îmi face plăcere jocul de tenis. Numele şi prenumele Califica Nr. Numele şi
Clasa a III-a C elevului tiv crt prenumele elevului Calificativ
1 2 3 4 5 Nr. Numele şi Calific Nr. Numele şi prenumele S.D. FB 16. A.S. B
crt prenumele elevului ativ crt elevului Calificativ
2. Jocul de tenis este foarte important pentru mine? E.N. FB 17. U.L. FB
1. P. L. FB 16. U.V. B
A.G. FB 18. S.R. FB
1 2 3 4 5 2. T.V. FB 17. C.G. FB
R.U. B 19. T.A. FB
3. În general, sunt implicat în activităţi? 3. C.C. B 18. A.C. FB
D.C. FB 20. P.P. FB
4. O.D. B 19. M.P. FB

1 2 3 4 5 5. A. M. FB 20. I.I. FB F.L. FB 21. I.P. FB

4. În general, mă simt în siguranţă când mă aflu în grupul meu? 7. R.A. FB 21. C.E. FB P.T. FB 22. C.E. FB

8. O. S. FB 22. I.S. FB C.B. FB 23. C.I. FB


1 2 3 4 5 9. A. B. FB 23. M.M. FB B.P. FB 24. S.T. B

5. Principalul este să te simţi bine.? 10. N.I. FB


S.U. FB 25. A.C. FB
11. J. D. B
S.I. FB 26. B.C. FB
1 2 3 4 5 12. T.T. FB
A.P. FB 27. S.S. FB
6. Este foarte important pentru mine să mă întâlnesc cu prietenii mei pentru a mă 13. P.S. FB
B.O. FB
14. N.T. FB
juca? 15. S.M. FB
E.C. FB

1 2 3 4 5
7. A învăţa prin joc şi sport cum să fii în relaţia cu ceilalţi este foarte important pentru Clasa a IV-a A Clasa a IV-a F

Numele şi prenumele Nr. Numele şi Numele şi


mine? Nr. Numele şi prenumele
elevului Calificativ crt prenumele elevului Calificativ
crt. prenumele elevului Calificativ Nr. crt. elevului Calificativ
1 2 3 4 5 E.T. FB 16. T.B. B
1. E.S. FB 16. A.S. B
8. Sportul ȋn general şi jocul de tenis mă ajută să fac faţă problemelor mele zilnice R.S. FB 17. B.T. FB
2. R.L. FB 17. U.L. FB
P.A. FB 18. B.E FB
(familie, condiţii de viaţă etc.)? 3. I.P. FB 18. S.R. FB
A.N. B 19. G.B. FB
4. P.N. B 19. T.A. FB
1 2 3 4 5 D.R. FB 20. C.B. FB
5. P.S. FB 20. P.P. FB

9. A face ceva în afara casei este foarte important pentru mine? E.M. FB 21. P.G. FB 7. B.E. FB 21. I.P. FB

L.S. FB 22. M.L. FB


1 2 3 4 5 8. B.T. FB 22. C.E. FB

C.I. FB 23. T.G. FB 9. A.E. FB 23. C.I. FB


10. Sportul ȋn general şi jocul de tenis mă ajută să învăţ să mă port în colectivitate,
O.F. FB 24. S.L. FB 10. M.P. FB 24. S.T. S

societate? E.E. FB 25. M.T. FB 11. T.O. FB 25. A.C. FB

1 2 3 4 5 R.R. FB 12. O.N. FB

13. S.P. FB
I.E. FB
14. P.E. FB
E.P. FB
15. A.U. FB
B.N. FB
Prezentarea subiecților incluși în lucrare

Grupa experimentală a fost clasa a III-a C, a III-a F, a IV-a F şi a


IV-a A cu un efectiv de 100 de elevi (55 fete şi 45 băieţi).Colectivul este
eterogen, elevii nefiind aleşi în funcţie de capacităţile intelectuale sau
fizice.Toţi subiecţii sunt bine dezvoltaţi din punct de vedere fizic şi apţi din
punct de vedere medical, având aceeaşi vârstă de şcolarizare 9-10 ani.
Astfel în cadrul aceleiaşi clase fac parte elevi cu diferenţă de vârstă de până
la 1 an. Elevii provin atât din familii cu un statut social ridicat 25%, cât şi
mediu 70%, dar din păcate şi scăzut 5%.
În afara orelor de sport 25% practică fotbal (25 de băieţi), 10 %
dintre elevi practică înnotul (7 băieţi şi 3 fete), 10% baschet (6 băieţi şi 2
fete), 10% tenisul de câmp (5 fete şi 5 băieţi), 5% tenis de masă (3 băieţi şi
2 fete).
Program experimental

1. Sportul, atât organizat cât şi neorganizat, joacă un rol important în viaţa de zi cu zi a copiilor, tinerilor care practică
activităţile sportive într-o formă sau alta în timpul liber.
2. Datele interviului calitativ arată că sportul poate avea diverse funcţii. Sisjord- identifică dezvoltarea identităţii în
sensul corpului ca mediu de prezentare a Eului. O altă funcţie legată de poziţia socială în cadrul grupului (simbolurile de
status). Copiii, tinerii îşi creează propria identitate. Participanţii în sport manifestă tendinţa de a considera sportul organizat
ca o activitate importantă şi atractivă pentru timpul liber, în timp ce neparticipanţii gândesc exact invers.
3. Trecerea în revistă a constatatarilor unor studii efectuate în ultimii 5-10 ani a impus atenţiei informaţii mai multe şi
mai valoroase despre procesul de socializare decât înainte. Demersurile similare anterioare au fost adesea pesimiste în
legătură cu efectul implicării în sport, cel puţin din punct de vedere al caracterului. Dacă existau nişte efecte ale sportului,
ele tindeau să fie negative şi dacă era să fie ceva de învăţat îîn sport, acel ceva nu era considerat transferabil în afara situaţiei
sportive.
4. Sigur, nu există motive să credem că participarea în sport duce automat la rezultate pozitive. Totuşi, nu exista dubii
că deprinderile motrice specifice se învaţă în practica sportive. Atât cercetările cât şi experienţa cotidiană indica
antrenamentul ca factor de îmbunătăţire a performanţei, la fel ca în toate celelalte sfere ale activităţii umane.
5. Efectele socializării în sport sunt de apreciat mai ales într-o societate sedentară, unde prea mulţi oameni sunt fizic
inactivi. Asemenea efecte au şi o valoare de sine, căci îi fac pe oameni capabili să participe în sport, care constituie o parte
importantă a moştenirii culturale (Consiliul Europei 1993).
6. Pentru copii, este evident că organizarea socială şi formele interacţiunii sociale sunt mai importante decât tipul de
activitate sportivă. Alţi factori care contribuie la o experienţă de socializare sănătoasă la copii sunt: orientarea către sarcina
de îndeplinit.
Eșalonarea programului experimental
Diagrama Gantt. Planificarea temporală a activităţilor cercetării. Planificare
temporală lunară şi săptămânală

Activităţi Lunile
III. Etapa de 1.Culegerea,
Etape
propuse analiză a centralizarea,
OCT NOV DEC IAN FEB MĂR APR MAI IUN IUL
rezultatelor analiza,
procesare şi
I. Etapa de 1.Documentare
pregătire a – studiul
organizarea
proiectului literaturii de datelor.
specialitate 2.Interpretarea
(reviste, datelor,
articole, pagini formularea
web, cercetări) concluziilor şi
2.Alcătuirea construirea unei
argumentului, strategii de
scopului şi
stabilirea
îmbunătăţire a
metodelor, formării
tehnicilor şi continue a
instrumentelor cadrelor
de cercetare didactice.
3.Stabilirea IV. Faza de 1.Elaborarea şi
lotului raportare a prezentarea
eşantionului – cercetării rapoartelor de
cadrele
didactice din
cercetare
învăţământul 2.Predarea
primar şi lucrării de
preşcolar, de cercetare
stat şi
particular.
4.Aplicarea
probelor de
plecare în
cercetare
ÎI. Etapa de 1.Distribuirea
implementa şi aplicarea
re instrumentului
de cercetare
şi desfăşurarea
focus-grup.
2.Aplicarea
programului
alcătuit di
jocuri, ștafete
și parcursuri
aplicative
Analiza și interpretarea datelor

Puncte tari:
 dotarea sălii de sport cu instalaţii şi echipamente corespunzătoare;
existenţa unei infrastructuri - sală de sport, vestiare, electricitate, gaze;
 mulţi dintre copii au un nivel motric şi intelectual dezvoltat şi manifestă interes faţă de orele de educaţie fizică
şi sport;
 relaţii bune cu majoritatea părinţilor;
 copiii legitimaţi la cluburi sportive care fac sport de performanţă;
 echiparea corespunzătoare a elevilor pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică şi sport;
 desfăşurarea cursurilor într-un singur schimb;
 reţea internet;
 influenţa pozitivă majoră recunoscută a educaţiei fizice şi sportului asupra tuturor categoriilor de copii;
 dezvoltarea parteneriatului public-privat;
 legislaţia naţională precizează competenţele diferitelor autorităţi sportive;
 întocmirea corectă a planificărilor calendaristice;
 aplicarea metodelor moderne de evaluare;
 comunicarea bună profesor – elev;
existenţa unor cadre didactice cu o bună pregătire de specialitate.
Analiza și interpretarea datelor

Puncte slabe:
lipsa unei săli de sport de dimensiunile unui teren de tenis la învăţământul primar şi al unui
teren de sport laȋnvăţământul primar şi gimnazial;
 lipsa unei săli de sport adecvate desfăşurării jocului de tenis;
 păstrarea în condiţii necorespunzătoare a materialelor sportive;
 elevi dezinteresaţi de sport;
 clase cu efective numeroase – 25-27 elevi;
 lipsa unor premii la diferite discipline sportive;
 nevalorificarea bagajului motric al unor copii care ar putea avea rezultate de performanţă
din cauza stării materiale precare a famiililor acestora;
 reţeaua de medicină sportivă este redusă;
 refuzul elevilor de a se implica mai mult în jocurile sportive;
 superficialitatea realizării exerciţiilor fizice;
Analiza și interpretarea datelor

Oportunităţi:
disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii importante de a veni în sprijinul
şcolilor;
posibilităţi de stimulare morală şi financiară a elevilor cu rezultate deosebite în cadrul
competiţiilor sportive;
fonduri pentru achiziţionarea materialelor sportive;
legislaţia specială armonizată cu cea europeană (Carta Europeană a Sportului);
existenţa comisiilor parlamentare pentru sport şi a compartimentului pentru promovarea
sportului în cadrul Departamentului Politic al Administraţiei Prezidenţiale;
disponibilitatea unor şcoli de a participa la întreceri sportive;
calitatea profesională şi morală a profesorilor;
independenţa pozitivă creată între conducerea şcolii, elevi şi profesori.
Analiza și interpretarea datelor

Ameninţări:
 scăderea interesului atât pentru „sportul pentru toţi” cât şi pentru sportul la nivel de
performanţă;
 dezinteresul părinţilor faţă de activităţile sportive desfăşurate în şcoală;
 scăderea nivelului de trai;
 situaţii de ultimă oră ce trebuie rezolvate într-un timp scurt;
 multe documente care presupun un timp îndelungat de concepere şi redactare, precum şi
efort material considerabil;
 domeniul nu figurează în programul de guvernare;
 discontinuitate în conceperea şi aplicarea strategii pe termen lung datorită schimbărilor
politice.
Concluzii

În urma chestionarului aplicat se constată validarea ipotezei şi ne permite să formulăm următoarele


concluzii:
a) Jocul sportiv este mult apreciat de copii, acesta punând în valoare experienţa motrică a lor.
b) În timpul activităţilor sportive, jocul sportiv este preferat de marea majoritate a şcolarilor mici prin practicarea
acestuia creeându-se relaţii de amiciţie şi adversitate, care se consuma într-un cadru organizat.
c) Prin practicarea unui activităţi sportive în cadrul organizat, se constată o schimbare de comportamrnt, în bine,
copiii dând dovadă de responsabilitate şi respect faţă de ceilalţi.
d) Datorită faptului că activitatatea şcolară este destul de intensă, practicarea unei activităţi sportive are un impact
puternic de socializare a copilului, acesta realizând relaţii în grupul respectiv.
e) Relaţiile realizate în afara familiei au un impact puternic asupra personalităţii copiilor, aceştia venind în contact
atât cu subiecţii de vârsta lor, dar şi cu adulţi, (cadre didactice, antrenori), care au diferite aşteptări în ceea ce
priveşte performanţele elevilor.
f) Atitudinea părinţilor faţă de practicarea sporturilor. - Aceştia consideră că sporturile organizate îi ajută pe copii
să se dezvolte fizic, sportul îi ajută pe copii să fie mai sociabili, să lucreze mai uşor împreună cu ceilalţi copii, să
înţeleagă ce înseamnă fair-play. Părinţii consideră că beneficiile sportului oferă şi o metodă grozavă de a se distra.
g) Rol şi beneficii. - Sportul întăreşte imunitatea, previne îmbolnăvirile, obezitatea, ajută la dezvoltarea corectă a
musculaturii, întăreşte sistemul osos, ajută la o postură corectă. Pe lângă aceste efecte asupra organismului, are un
rol la fel de important în dezvoltarea mentală şi psihică sănătoasă. Sportul practicat la vârsta mică ajută la
dezvoltarea creativităţii, îmbunătăţeşte coordonarea şi relaţia copilului cu alţi copii şi adulţi. Copiii care practică
un sport constant sunt mai sociabili, comunicativi şi disciplinaţi.
Bibliografie:

1. CCPS (1996) – Impactul sportului asupra socializării. Volumul II, Bucureşti.


2. CERGHIT I. (coord) (1983) – Metode de învăţământ. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti.
3. DRAGNEA A. (coord) (2000) –Teoria educaţiei fizice şi sportului. Editura Cartea Şcolii, Bucureşti.
4. DRAGNEA A. (1984) – Măsurare şi evaluare fizică şi sport. Editura Sport-Turism, Bucureşti.
5. DUMITRU M. (2001) – Teoria educaţiei fizice– fundamentele teoretice de bază, Editura University Press,
Constanta.
6. EPURAN, M, HORGHIDAN V. (1997) – Psihologia educaţiei fizice. Universitatea Ecologică, Bucureşti.
7. GAGEA A. (1999) – Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie fizică şi sport. Editura Fundaţiei “România de
mâine”, Bucureşti.
8. GOLU P., ZLATE M., VERZEA E. (1993) – Psihologia Copilului. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
9. NEACŞU I. (2010) – Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării, Iaşi – Polirom.
10. MIQUEL C. , DAVE M.- “Manualul Antrenorilor Avansaţi”- Federaţia Internaţională de Tenis 1998.
*** Tenis de Câmp-Teorie şi practică.- Proiect” e-Learning Eficient , Individualizat şi adaptiv pentru ȋnvăţământ
la distanţă (e- LIADA)”