Sunteți pe pagina 1din 22

Comuna

VASILATI
Judetul CALARASI
SAT TRADITIONAL
VESNICIA S-A NASCUT LA SAT

• Expresia „veșnicia s-a născut la sat” poate


semnifica și faptul că la sat, mai mult decât la
oraș, pot fi mai ușor percepute și apreciate
prezenţa Creatorului în natură, valoarea
naturii înconjurătoare ca dar al lui Dumnezeu,
care trebuie cultivat în relație de recunoştinţă
faţă de Dăruitor, precum și legătura
indisolubilă dintre cult și cultură, având ca
bază agricultura.
• Pentru ţăranul român, Dumnezeu a fost și este o prezenţă
tainică, nu o idee abstractă; prezenţa Sa discretă, ocrotitoare,
poate fi descifrată în natura înconjurătoare, considerată dar al
lui Dumnezeu, care trebuie cultivat în relație de recunoştinţă
faţă de Dăruitor.
• La sat, cultivarea pământului este adesea însoţită de acte
cultice precum binecuvântarea holdelor, a semănatului, a
fântânii, a primelor roade ale pământului, iar în unele regiuni,
Troițele străjuiesc fântânile, colinele sau drumurile din mediul
rural. Toate slujbele de binecuvântare a cultivării pământului
evidențiază legătura între rugăciune și acţiune, încât omul
credincios și harnic se conduce după principiul: „totdeauna
lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu”!
• Totodată, lumea, care provine de la
latinescul lumen – lumină, a fost și este, pentru
ţăranul român, kosmos, „ordine”, pentru că el
întrezăreşte că Dumnezeu-Atotţiitorul, în
înţelepciunea Sa, a aşezat toate în „bună rânduială”,
în bună întocmire. Ţăranul român se străduieşte să
nu tulbure prin acţiunile sale această „bună
rânduială”, ci să o respecte.
• Bunurile materiale şi mai cu seamă pământul sunt,
pentru ţăranul român, darurile pe care Dumnezeu -
adevăratul proprietar - i le dă în folosinţă sau în
administrare pentru susţinerea vieţii sale şi pentru a
ajuta pe cei nevoiaşi.
• Ţăranul iubeşte pământul, mai precis ţarina şi ţara, de care se
simte strâns legat existenţial, pentru că pământul îi oferă
hrană, dar şi pentru că pământul este loc în care se odihnesc
osemintele strămoşilor şi în care, la vremea rânduită de
Dumnezeu, şi trupul său se va aşeza. Deşi este iubitor de
ţarină şi ţară, totuşi, ţăranul român credincios are privirea
îndreptată spre cer, de unde vin lumina, aerul şi ploaia, ca
binecuvântări ale lui Dumnezeu pentru el. Ţăranul cultivă
pământul ca agricultor sau crește animale ca păstor, dar
recolta va fi bogată şi păşunea mănoasă dacă Dumnezeu
trimite ploaie şi căldură la timpul potrivit.
Scurt istoric al Comunei VASILATI
Aşezare tipic de câmpie, comuna Vasilaţi
reprezintă o străveche vatră de locuire. Tradiţia
orală menţionează existenţa pe aceste locuri încă
din anul 1362. Descoperirile arheologice indică
faptul că pe aceste locuri omul a trăit încă din
perioada neolitică, aşa cum arată şi obiectele de
silex şi os, topoare de piatră precum şi
numeroase fragmente ceramice recoltate din
siturile arheologice.
 Numele comunei Vasilati provine de la cel mai
vechi locuitor, un oarecare Vasili, fratele lui Burchi.
Aceştia aveau sute de hectare fiind consideraţi cei mai
bogaţi oameni din aşezare.
 La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta
numele de Vasilați-Popești, făcea parte din plasa
Negoești a judetului Ilfov și era formată din satele
Popești, Pârlita, Prosanicu, Stoenești-Văcărești și
Vasilați, având în total 2319 locuitori.
 În comună funcționau două mori cu apă, o școală
mixtă și două biserici (la Popești și la Vasilați). Anuarul
Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Budești a
aceluiași județ, având în satele Pârlita, Popești, Stănești
și Vasilați o populație de 5050 de locuitori.
Asezare
 Vasilati este situat in Campia Romana, in sudul Romaniei,
in judetul Calarasi. Ea reprezinta o vatra straveche, locuita din
perioada neolitica. Pamantul fertil, importantele resurse de
apa, intinderile vaste de padure au oferit multe posibilitati de
viata.
 Localitatea rurală, comuna Vasilati este situată în partea de
vest a judetului Calarasi, la o distanta de 29 km de Bucuresti şi
32 km de Oltenita, aflandu-se la 8 km nord de orasul Budesti.
 Este situată în partea de sud-vest a Câmpiei Mostiştei, pe
cursul inferior al râului Dâmboviţa şi pe râul Rasa.
 Relieful este neted si nu ofera ochiului peisaje
spectaculoase. Dar intr-adevar spectaculos este modul in care
omul atent gaseste aici o unica posibilitate de interiorizare.
 Localitatea este compusa din patru sate: Vasilati-
centru de comuna, Prozanic, Popesti si Nuci.
Raul Dambovita si calea ferata Bucuresti-Oltenita,
traverseaza localitatea de la nord la sud.

Comuna are 4509 locuitori, din care 2530 sunt


persoane apte de muncă. Populaţia disponibilă este de
1500 femei şi 1030 bărbaţi.
Ocupaţia de bază a locuitorilor comunei Vasilaţi este
agricultura si cresterea animalelor. La nivel de comună
există aproximativ 7000 ha teren.
• În 1950, comuna a fost transferată raionului
Oltenița din regiunea București, iar în 1964
satul Pârlita a primit numele de Nuci. Comuna
a revenit la județul Ilfov, reînființat, în 1968, cu
numele de Vasilați. Tot atunci, comuna a
inclus și satul Gălbinași, comuna
Gălbinași fiind desființată. În 1981, o
reorganizare administrativă regională a dus la
transferarea comunei la județul Călărași. Satul
Gălbinași s-a separat din nou în 2005, pentru a
reînființa comuna Gălbinași.
• Scoala Gimnaziala “Constantin Brancoveanu”
Vasilati dateaza din anul 1868, cand mai multi
locuitori au cerut infiintarea unei scoli si in
satul lor.
• In 1921, scoala devine centru de examinare a
scolarilor din ultima clasa, pentru toate scolile
din imprejurimi.
• Din 1920 se infiinteaza scoli primare si in
satele Nuci si Popesti, iar din 1940 si in
Prozanic, o parte a satului Vasilati.
• În comuna Vasilați se află biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din
satul Popești (cartierul nordic Morozoaia), monument istoric
de arhitectură de interes național datând din anii 1654–1660;
precum și două situri arheologice de interes
național: necropola neolitică de la Fostul CAP din
Popești și așezarea fortificată din pădurea Cioarinu, de lângă
același sat, datând din perioada Latène.
• În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista
monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de
interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice — situl
arheologic de la „Palanca” (în sudul satului Nuci), cuprinzând
urmele unor așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), epoca
bronzului timpuriu (cultura Glina) și din secolele al II-lea–I
î.e.n.; așezarea din punctele „Moș Neagu” și „Cimitirul
Vechi” din satul Vasilați și aparținând perioadei Latène;
și așezarea similară din nord-vestul același sat, aflată lângă
cimitir. Al patrulea monument de interes local este clasificat ca
monument de arhitectură: casa lui Marin Preda datând de la
sfârșitul secolului al XIX-lea, aflată în satul Vasilați.
• La sat, viaţa este înţeleasă și ca „timp binecuvântat pentru a
sfinţi locul în care trăim”, iar dacă sfinţim locul în care trăim pe
pământ, putem spera să primim și un loc în ceruri, „un colţișor
în rai” - cum spunea părintele Paisie Olaru de la Mănăstirea
Sihăstria de Neamţ.
• Sfinţirea timpului se realizează la ţară prin rugăciune şi
muncă, dar şi pentru că timpul anului este presărat cu
sărbători sfinte, cu „punte de sărbători” care leagă pământul
cu cerul.
• Credinţa organizează şi dă sens vieţii spirituale a ţăranului
român, încât „viaţa obştească a satului respiră o atmosferă
religioasă”. Această centralitate a credinţei în viaţa spirituală,
ca relaţie a omului cu Dumnezeu, constituie specificul
„modului românesc de a fi”, firescul vieţii ţăranului român.
• Natura trebuie mereu cultivată cu
responsabilitate, ca fiind dar al lui
Dumnezeu, pentru noi și pentru generațiile
viitoare.

• Între creaţie și Creator, între dar și Dăruitor


există o legătură de viaţă, pe care Sfânta
Scriptură o descrie ca fiind: „legământul veșnic
dintre Dumnezeu și pământ și tot sufletul viu din
tot trupul ce este pământ” (Facerea 9, 16).
Ocupatia de baza locuitorilor
Comunei VASILATI
AGRICULTURA
Cresterea animalelor
TROITA
SFARSITUL
CATEHEZEI
DEMONSTRATIVE

MAI 2019