MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

CENTRUL DE STUDII „ŞTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT” SUCEAVA

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE

-sesiunea august 2019-

Nivel V
Calificare profesională: asistent medical generalist

Prof. îndrumător,
CIORNEI TEODORA
Candidat,
DOROBANŢU (VREME) IULIANA LOREDANA

- 2019 -
ARGUMENT
CAPITOLUL I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

CAPITOLUL II. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CANCERUL MAMAR

CAPITOLUL III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTEI CU CANCER MAMAR
CAPITOLUL IV. PARTICIPAREA ASISTENTEI LA INVESTIGAŢII
CAPITOLUL V. PREZENTAREA CAZURILOR

CAPITOLUL VI. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 Am ales ca temă „Îngrijirea pacientei cu Cancer Mamar” deoarece mi-
am dorit să cunosc şi să-mi însuşesc cât mai multe cunoştinţe despre
această afecţiune, cu ocazia întocmirii lucrării, am reţinut mai bine cauzele
care pot duce la o afecţiune, importanţa autoexaminării, a screening-ului,
a diagnosticului precoce, a începerii tratamentului, din timp şi respectarea
etapelor de tratament conform indicaţiilor medicilor, toate acestea
contribuind la descoperirea neoplasmelor în stadii incipiente şi astfel rata
de supravieţuire fiind mai mare şi chiar ducând la vindecare dacă este
tratată şi îngrijită corect.
 Sânii (mamelele) sunt organe glandulare de origine cutanată poziţionate simetric
de-o parte şi de alta a liniei mediosternale în regiunea toracică anterioară. Sunt
prezente la ambele sexe, însă dezvoltarea şi comportamentul lor sunt complet diferite.

Fiziologia glandei mamare

Dezvoltarea şi intrarea în funcţiune a glandei
mamare sunt declanşate de o varietate de
stimuli hormonali, reprezentaţi în principal de
estrogeni, progesteron şi prolactină.
În timpul ciclului menstrual apar variaţii
semnificative în ceea ce priveşte volumul
sânului.
În sarcină are loc o creştere marcată a
secreţiei şi eliberării de estrogeni şi progesteron
circulanţi, de origine ovariană şi placentară, ce
determină modificări majore în ceea ce priveşte
forma şi structura sânului.
Producerea şi evacuarea laptelui sunt fenomene intermediate de arcuri reflexe
neurale, a căror origine se află la nivelul terminaţiilor nervoase libere ale complexului
areolo-mamelonar.
 Cancerul mamar este o afecţiune în care celulele canceroase (sau maligne) se
dezvoltă necontrolat la nivelul ţesutului sânului (de regulă în ducte - tuburile care
transportă laptele către mamelon - sau în lobuli - glandele care produc laptele). Este cel
mai frecvent tip de cancer întâlnit la femei şi principala cauză de deces.

Epidemiologie
Cancerul de sân reprezintă a doua cauză de
deces în rândul persoanelor de sex feminin, pe
primul loc situându-se cancerul pulmonar.

Etiologie
La baza dezvoltării
neoplasmului mamar există o
multitudine de factori externi care
acționează pe un teren genetic
favorizant.
 Patogenie

Examenul minuțios trebuie să precizeze detaliile referitoare la gradul de

malignitate al tumorii, la extensia tumorii, la glanda mamară, la mușchii și fasciile
pectoral și mai ales la invazia ganglionilor axilari.

Semne şi simptome

Principalul semn clinic al bolii neoplazice

este prezența unei formațiuni tumorale la
nivelul sânului, de cele mai multe ori depistată
de pacientă cu ocazia autopalpării.
La examinarea clinică, medicul poate
decela retracția tegumentelor mamelonare și
apariția semnelor inflamatorii:
 edem cu îngroșarea țesutului glandular;
 apariția unei erupții tegumentare
asemănătoare eczemei;
 eritem tegumentar (înroșirea tegumentului
mamelonului);
 hipertermie (căldură locală);
 inflamarea ganglionilor axilari (în cazurile
avansate).
 Diagnostic

Diagnosticul de neoplasm mamar este pus după examinarea clinică a pacientei de

către medicul curant, urmată de efectuarea unor serii de investigații, precum analiza
generală a sângelui, mamografia, ecografia, computer tomografia și confirmat prin
examinarea histopatologică a fragmentelor tumorale obținute în urma biopsiei.

Diagnostic diferenţial
În faţa unei tumori mamare înaintea examenului histopatologic sunt luate în
consideraţie următoarele diagnostice diferenţiale: mastopatia fibro-chistică;
fibroadenomul; adenoza sclerozantă; papilomul intraductal; ectopatia canalelor
ductale; alte leziuni benigne.

Tratament

Alegerea metodei de tratament (protocol terapeutic) pentru cancerul de sân ţine cont
de factori multipli, cum sunt vârsta pacientei şi stadiul de evoluţie a tumorii. Pot fi
efectuate patru tratamente, asociate sau izolate: intervenţia chirurgicală, radioterapia,
chimioterapia şi hormonoterapia.

Profilaxie

Prezentarea la medic în momentul apariției semnelor inițiale de boală poate fi actul

salvator.
 Principalele probleme cu care se confruntă asistenta medicală în îngrijirea
pacientelor cu cancer mamar sunt:
-Cunoaşterea sechelelor şi deficitelor datorate diagnosticului şi
tratamentului;
-Potenţial de leziuni tisulare asociate evoluţiei tumorii şi tratamentului;
-Durere datorită evoluţiei bolii sau tratamentului;
-Perturbări importante ale imaginii corporale datorate bolii sau
tratamentului;
-Stresul psihologic datorat diagnosticului, tratamentului, posibilităţii de
recidivă;
-Posibilitatea apariţiei unor perturbări ale comportamentului sexual sau
intimităţii, prin modificările psihologice determinate de boală sau de tratament;
-Îngrijirea preoperatorie a pacientului oncologic se concentrează asupra
reducerii anxietăţii şi a creşterii calităţii vieţii.
 EXAMENUL MAMOGRAFIC (examinarea sânului
cu raze X)
Este singura metodă eficientă de screening, atât
timp cât poate depista cancerul cu câţiva ani înainte
că semnele şi simptomele să devină evidente pentru
medic şi pentru pacient.

TERMOGRAFIA
Termografia poate fi aplicată ca metodă de preselecție în
screening-ul cancerului mamar, dar totodată poate aduce
informații prognostice depistând cancerele în puseu evolutiv.
ULTRASONOGRAFIA (ecografia ultrasonică)
Metoda poate diferenția o formațiune solidă de una chistică.
Dar nu aduce informații precise privind natura leziunii.
PUNCȚIA-BIOPSIA MAMARĂ
Această explorare are valoare în special la bolnavele cu
diagnostic clinic și mamografic malign, la care primul gest
therapeutic nu va fi altul, decât cel chirurgical, examenul
histopatologic extemporaneu rămâne suveran.
 CAZUL I

CULEGEREA DE DATE
Nume: G. P. Data naşterii: 11.02.1975 Vârsta: 43 ani Religie: ortodoxă
Domiciliu: sat Văculeşti, Judeţ Botoşani Ocupaţia: secretară
Stare civilă: căsătorită
Data internării: 20.01.2018 Data externării: 29.01.2018
Diagnostic medical: Tumoră de 1,5 cm cu limite de siguranţă sân drept. Carcinom
ductal invazie tip NOS predominant tubar
Motivele internării: prezenţa unei formaţiuni tumorale la nivelul sânului drept
Grupa sanguină: O (I) Rh +
Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă
Antecedente personale:
 APF = 14 ani: menarhă la 12 ani, ciclu regulat, durata 4-5 zile, flux moderat
 Naşteri normale: 1; 1 copil născut natural; a alăptat 3 luni
 Avorturi: 2 la cerere
 Stenoză pilorică operată în 1998
 Dischinezie biliară
Condiţii de viaţă şi muncă: corespunzătoare
Comportare faţă de mediu: pacienta nu fumează şi consumă alcool ocazional
Istoricul bolii: Pacienta afirmă că a descoperit o formaţiune tumorală la nivelul
sânului drept, în urmă cu o săptămână. Nu s-a prezentat şi nu a efectuat tratament
până în prezent. Este internată pentru investigaţii şi tratament de specialitate.
EXAMEN CLINIC GENERAL
 T.A. - 120/80 mmHg; R. -20 r/minut; P. -78 p/minut; G=76 kg; Î=165cm; T= 36,8˚C
 Diureza: 1500/24 h Starea generală: alterată
 Sistem cutanat: lipoame la nivelul braţului drept; Sistem muscular: normoton,
normokinetic; Sistem osteo-articular: aparent integru; Sistem circulator: TA=
120/80 mmHg; P=78 b/min
 Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonară normală,
murmur vezicular fiziologic
 Aparat digestiv: apetit păstrat, tranzit intestinal fiziologic
 Aparat urinar: loje renale libere, nedureroase, micţiuni fiziologice
 S.N.C.: orientată temporo-spaţial

EXAMEN GINECOLOGIC
 Inspecţie: sânul drept - formaţiune tumorală, aproximativ 4 cm
 Palparea sânilor: la nivelul sânului drept se palpează o formaţiune de aproximativ 4
cm de consistenţă semidură, nedureroasă, mobilă pe planurile profunde cu tendinţă
de aderare la planurile supraadiacente
 Axila dreaptă: se palpează un ganglion de aproximativ 1 cm, mobil, nedureros
 Sânul stâng: consistenţă glandulară
 Abdomenul: suplu, mobil cu mişcările respiratorii, nedureroase la palpare
 Organe genitale externe: normal conformate, vulvă cu atrofie de vârstă.
 REZULTATUL ANALIZELOR

Analize efectuate Valori obţinute Valori normale

Hb- 11,9 g% 15+2g%
Ht 30% 46+6%
Leucocite 5800 mm³ 4000-10000mm³
Trombocite 190000/mm³ 150.000-450.000/ mm³
Glicemie 99,60 mg/dL 72 -108 mg/dL
Timol 8 UML 0-4 UML
ZnSO4 11 USH 2-9 USH
Uree sanguină 28,8 mg% 15-40 mg/dl
Creatinină 0,85/100 ml 0,6-1,5 mg/100 ml
VSH 12mm/h <50 ani: <20 mm/h
TGO 7,69 U.I. 14-36/U/L
TGP 9,10 U.I. 9-52/U/L
Timp Sângerare 2´15" 1-4’
Timp Coagulare 6´ 8-12’
 EXAMEN URINĂ: TRATAMENT MEDICAMENTOS:
 Albumină-absentă  Piafen: 3f/zi;
 Glucoză-absentă  Fortral: 2cp/zi;
 Sediment-rare celule epiteliale  Fenobarbital: 1cp seara;
plate, rari oxalaţi de calciu  Aspacardin: 3tb/zi;
 Diazepam: 1 tb.

Radiografia articulaţiei scapulo-humerale şi de claviculă dreaptă evidenţiază:

modificarea structurii osoase 1/3 superioară humerus drept, cu apariţia de numeroase
zone litice, cadru neregulat şi în 1/3 extern claviculară. Posibila fisură subperiostică la
unirea secţiunii 1/3 externă cu 1/3 claviculară.
INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ: Mastectomie parţială dreaptă; Disecţie axilară
dreaptă; Drenaj axilar cu (1) tub.
I s-a cerut consimţământul pacientei, iar acesta a semnat. Pacienta a suferit
intervenţia chirurgicală şi dispune de o evoluţie postoperatorie bună.
Pregătirea fizică: pregătirea pentru operație constă în raderea părului din axila, duş
și acoperirea capului cu batic sau perucă.
Pregătirea psihică: cuprinde încurajarea bolnavei, reducerea anxietăţii pe cât
posibil explicarea tipului de operație pe întelesul pacientei.
 alterarea ritmului şi frecvenţei respiratorii şi circulatorii
 indispoziţie
 oboseală,iritabilitate
 deficit de autoîngrijire
 izolare, lipsă de comunicare
 izolarea față de mediu
 scăderea capacității de concentrare
 imposibilitatea participării la o acțiune
 bolnava este necooperantă

 intervenţia chirurgicală
 durere şi traumă postoperatorie
 durere
 teama de desfigurare, de cancer şi
moarte
 stare generală proastă
 dezinteres
 1. Anxietate în legătură cu teama de desfigurare, de cancer şi moarte, manifestată
prin izolare, lipsă de comunicare.
2. Alterarea ritmului şi frecvenţei respiratorii şi circulatorii, datorită intervenţiei
chirurgicale manifestat prin dezechilibru hidroelectrolitic.
3. Alterarea confortului din cauza durerii şi traumei postoperatorii,manifestat
prin indispoziţie.
4. Deficit de autoîngrijire datorită durerii, manifestat prin imposibilitatea de a se
spăla şi a se îmbrăca singură.
5. Alterarea odihnei şi somnului datorită durerii, spitalizarii, manifestată prin
oboseală, iritabilitate.

-Pacienta să fie informată asupra operaţiei, a eventualelor efecte postoperatorii;

-Să-şi exprime temerile; Să discute deschis.
-Pacienta să-şi menţină funcţiile cardio-respiratorie şi renală, să-şi menţină echilibrul
hidroelectrolitic la nivel optim.
-Pacienta să-şi controleze durerea.
-Pacienta să se poată îngriji singură în decurs de 3 zile.
-Pacienta să aibă un somn odihnitor.
 încurajez pacienta şi familia să discute cu privire la operaţie şi diagnostic;
 susţin moral pacienta şi familia acesteia, prezint diferite cazuri operate, cu evoluţie
bună;
 solicit familiei să fie în permanenţă alături de bolnavă;
 ajut pacienta să-şi alunge ideile iraţionale produse de anxietate;
 informez pacienta cu privire la durata internării, asupra operaţiei, localizării inciziei,
a durerii postoperatorii.
 la indicația și în prezența medicului, administrez: Piafen: 3f/zi, Fortral: 2cp/zi
 recoltez sânge pentru examenul de laborator; ridic moralul bolnavei; mamografie;
biopsie;
 îi administrez Fenobarbital -1comprimat seara.
 măsor funcţiile vitale la fiecare patru ore; controlez plaga să nu sângereze;
 observ faciesul, tegumentele;
 administrez lichidele recomandate de medic prin perfuzie şi apoi pe cale orală,
imediat ce starea permite, ce peristaltismul s-a reluat;
 măsor aportul şi pierderea de lichide, urmăresc drenul,măsor cantitatea de lichid
drenat şi observ culoarea; îi administrez Aspacardin: 3tb/zi.
 aşez bolnava în poziţie de decubit dorsal sau cu toracele uşor ridicat, iar cotul se
sprijină pe perne mai sus decât umărul şi mâna mai sus decât cotul, relaxată;
 reluarea mişcărilor cu braţul operat, cât mai curând posibil;
 controlez: contractura muşchilor bolnavei, prezenţa tonusului, a sensibilităţii;
 ajut pacienta să se ridice din pat a doua zi după intervenţie;
 observ plaga, pentru a sesiza eventuala apariţie a sângerării, infecţiei,
hematomului;
 administrez medicaţia antialgică, mai ales înainte de mobilizare şi de apariţia durerii
- Piafen: 3 fiole/zi (nu se fac injecţii în braţul afectat);
 educ pacienta să execute exerciţii respiratorii.
 ajut pacienta să-şi efectueze toaleta;
 schimb zilnic lenjeria de pat şi de corp;
 administrez alimentaţie pe cale orală, imediat ce peristaltismul s-a reluat.
 încurajez în permanenţă pacienta;
 antrenez familia în susţinerea pacientei;
 ajut pacienta să-şi privească operaţia şi să se adapteze la noua sa imagine
corporală;
 administrez medicaţia sedativă recomandată de medic - 1 tb Diazepam.
 pacienta cooperează, discută cu familia, este ajutată în permanenţă de soţ
şi fată.
 pacienta prezintă funcţiile vitale în limite normale;
 plaga nu sângerează.
 pacienta se mobilizează;
 durerea diminuează în intensitate.
 pacienta reuşeşte să se îngrijească cu ajutor.
 pacienta se odihneşte mai bine în cursul nopţii.
 Pacienta G.P. de 43 de ani, se prezintă la serviciul de urgență pentru
prezenţa unei formaţiuni tumorale la nivelul sânului drept. În urma
examenului de specialitate i se pune diagnosticul de tumoră de 1,5 cm cu
limite de siguranţă sân drept; carcinom ductal invazie tip NOS predominant
tubar.
În urma intervenției chirurgicale - Mastectomie parţială dreaptă; Disecţie
axilară dreaptă; Drenaj axilar cu (1) tub, pacienta se vindecă şi se
externează vindecată chirurgical, cu următoarele recomandări:
 Să urmeze tratamentul prescris de medic;
 Să păstreze o igienă corespunzătoare la nivelul plăgii;
 Să evite efortul fizic;
 Să evite stările emoţionale;
 Să respecte un regim alimentar bogat în vitamine şi proteine;
 Să evite fumatul şi consumul de alcool;
 Să revină la control peste 3 luni.
 Educarea publicului feminin are ca scop, înlăturarea concepției greșite prin care
cancerul este privit ca o fatalitate, lămurindu-l în acelați timp asupra rezultatelor
favorabile ale tratamentului în stadiile timpurii ale bolii.
Femeia trebuie să stabilească un plan de examinare lunar al sânilor. Este de
recomandat ca autoexaminarea să se facă imediat după menstruație (la 1-2 zile).
Scopul principal al prevenţiei primare îl reprezintă diminuarea frecvenţei cancerelor
prin identificarea şi, eventual, suprimarea factorilor de risc. Aceştia sunt foarte diverşi şi
ponderea lor diferă de la un individ la altul.
Prevenţia secundară înseamnă tratamentul unor leziuni precanceroase sau cancere
în stadii precoce, fără expresie clinică, a căror eradicare poate suprima evoluţia spre
neoplazie, ceea ce corespunde depistării precoce.
Prevenţia terţiară este reprezentată de diagnosticul şi tratamentul cancerelor deja
avansate, dar asimptomatice sau în faza absenţei complicaţiilor.
 Cancerul de sân reprezintă o problemă deosebit de importantă a tuturor
timpurilor, dar mai ales a civilizaţiei noastre ultratehnicizate.
Am observat că în îngrijirea unei bolnave cu cancer mamar un rol
important îl are administrarea corectă a tratamentului, dar şi a alimentaţiei.
Indicaţia terapeutică întotdeauna trebuie să fie individualizată şi strict
adaptată fiecărui caz în parte. S-a constatat că din 79 de bolnave tratate
chirurgical supravieţuirea la peste 5 ani reprezintă 54,5%, supravieţuirea la
peste 10 ani a fost de 43,1%, iar supravieţuirea la peste 15 ani, 28% din
bolnavele operate.