 Rinofaringita acuta

 Angina acuta
 Stomatita acute
 Laringita acuta
 Pneumonia acuta
 Bronsiolita acuta
 Criza de astm la copil
Infectie virala acuta localizata la nivelul tractului respirator
superior
INCIDENTA
Cea mai frecventa boala infectioasa mai ales la sugari si copilul
mic
Pana la varsta de 6 ani 6-8 episoade/an
Copiii din colectivitati au o frecventa mai mare  1 episod/luna
ETIOLOGIE:
Cel mai frecvent - rhinovirusuri, adenovirusuri, VSR, virusurile
influenze si parainfluenze
Etiologie bacteriana foarte rar- suprainfectie cu stafilococ,
pneumococ
CLINIC :

Incubatie 24-72 de ore

Simptomatologie diferita in functie de varsta
- sugar: debut brusc cu febra, rinoree, obstructie nazala
+/- dificultati alimentare
varsaturi
apetit diminuat
iritabilitate
- copil mare : congestie nazala , rinoree, tuse
+/- disfagie
cefalee
diminuarea apetitului
hiperemie conjunctivala
DIAGNOSTIC POZITIV :
Istoric – contact infectant
Examen fizic – obstructie nazala, febra, eritem al mucoasei
nazale si faringiene
Paraclinic –fara utilitate pentru stabilirea diagnosticului
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
- Alte cauze de rinita :alergica/ vasomotorie/ medicamentoasa

- Corp strain intranazal

- Rinofaringita de la debutul unor boli infectocontagioase

(rujeola, rubeola, varicela
- Sinuzita acuta bacteriana
COMPLICATII :
1. Otita medie acuta
– inflamarea membranei timpanului si acumulare de fluid in ureche
medie
- cel mai mare risc la sugari 6-12 luni : 1/3 din cazurile de rinofaringita
- Suspectata in cazul reaparitiei febrei sau a otalgiei

2. Sinuzita acuta:
- Persistenta simptomelor nazale > 10 zile sau exacerbarea lor
- Simptome severe:febra, stare generala alterata, rinoree mucopurulenta
3. Afectarea tractului respirator inferior
- Pneumonia

- Exacerbarea astmului

4.Alte complicatii
- Epistaxis - Convulsii in context febril
- Conjunctivita
TRATAMENT : - simptomatic

Febra – acetaminofen 40 -60 mg/kgcorp/zi

- ibuprofen 20-40 mg/kgcorp/zi
Manifestarile nazale – toaleta nazala cu solutie salina +/-
aspirare secretii
- +/- antihistaminice  proprietati
anticolinergice
Tratament antiinfectios – rezervat suprainfectiei bacteriene sau
copiilor cu tare biologice
- amoxicilina 50-70 mg/kgcorp/zi in 3 prize
- cefalexin 25-50 mg/kgcorp/zi in 3 prize
Anginele sunt un grup de afectiuni acute, caracterizate prin
inflamatia inelului limfatic al istmului faringian (Waldeyer)
interesand in special amigdalele palatine.

Etiologie:
- virala, cel mai frecvent: virus Epstein Barr, adenovirus,
virus herpes simplex, enterovirusuri
- bacteriana : streptococ hemolitic grup A, stafilococ,
pneumococ, corynebacterium diphteriae
- fungica(Candida).
CLINIC :
Manifestarile clinice variaza in functie de agentul
etiologic
Asociaza:
•Stare generala modificata
• Febra +/- Frison
• Durere faringiana spontana si exacerbata de
deglutitie
• Modificari la nivelul mucoasei faringiene
 Diagnostic diferential Angina virala
Angina bacteriana
• copil> 2- 3 ani • Copil < 3 ani
• Febra • Febra fara
importanta cu frison
frison,
• Disfagie
• Disfagie moderata
importanta
• Congestie
•Depozite pultacee faringiana +/-
ulceratii sau
•Edem mucoasa
vezicule
•Limba saburala
• Simptome
•Adenita cervicala asociate:
dureroasa
tuse,
•Leucocitoza
conjunctivita,
•Prezenta de
disfonie
germeni in exudatul
faringian exanteme virale
• Fara adenopatii
Clasificare clinica
1.Angine eritematoase
2.Angine albe
3.Angine pseudomembranoase
4.Angine veziculoase
5.Angine ulceronecrotice
Etiologie: - in special virala: - adenovirusuri,
rinovirusuri, mixovirusuri, enterovirusuri
• Debut gradat
• Febra
• Durere faringiana
• Anorexie
• Amigdale moderat marite, rosii

– coci patogeni: streptococcus pyogenes

• Debut brusc cu febra mare
• Dureri puternice, insuportabile, disfagie
• Timbru vocal sters, nazal
• Inflamatie importanta amigdaliana si a tesutului
limfatic invecinat
• Edem important al mucoasei
• Evolutie catre supuratie
• Prezenta de germeni in exudatul faringian
PULTACEE – coci piogeni (streptococi,
stafilococi, pneumococi)
- Mycoplasma
- Haemophilus
• Febra importanta
• Disfagie
• Amigdale tumefiate, rosii, dureroase

FOLICULARA –foliculii limfatici

proemina la suprafata amigdalei ca
puncte alb cenusii

LACUNARA (criptica ) - depozitele

albe sunt localizate in criptele
amigdaliene ca dopuri de puroi
Trebuie suspicionata:

Dupa varsta de 3 ani

Microepidemii in colectivitati scolare

Diagnostic clinic:
• Febra inalta
• Frison
• Disfagie
• Varsaturi, dureri abdominale
• Absenta corizei, tusei
• Adenopatii
• Hiperleucocitoza cu PMN
COMPLICATII SUPURATIVE:
•Flegmon amigdalian, peritonsilar sau retrofarinfian– dupa 3-4
zile
•Disfagie
•Hipersalivatie
•Trismus
•Stridor
•Adenita cervicala
•Tumefierea pilieri anteriori si bombarea amigdalei cu deplasare
spre linia mediana

•Otita medie

•Sinuzita acuta
COMPLICATII SUPURATIVE:

•Fasceitanecrotizanta (gangrena streptococica) - infectie acuta,

fulminanta, a tesutului subcutanat si a fasciei musculare profunde.
•Bacteriemie streptococica

•Meningita sau abcese cerebrale

COMPLICATII NESUPURATIVE:

• Glomerulonefrita postinfectioasa
• Reumatism articular acut

•Scarlatina

•Sindromul socului toxic streptococic

Etiologie: - virusuri: adenovirusuri, gripal,
sincitial respirator, virusul Epstein Barr
- bacilul difteric

Anginele virale cu adenovirusuri

- Eritem difuz local
- Culoare purpurica
- Tuse
- Conjunctivita
- Mialgii
Agent etiologic: Corynebacterium
diphtheriae – izolat din exudat
Rara azi datorita imunizarii
populatiei

• Membrane false, alb-lucioase,

aderente, extensive, la
indepartare apar puncte
hemoragice
• Sindrom toxic
• Tahicardie
• Coriza mucopurulenta
• Adenopatii laterocervicale
voluminoase
 Sindromul mononucleozic
Produs de virusul Epstein-Barr
sau citomegalovirus

• Febra prelungita
• Faringita exudativa - aspect
difteroid
• Limfadenopatie generalizata,
frecvent laterocervicala, dureroasa
• Posibil hepato-splenomegalie
Etiologie: Coxsackie A – herpangina
Herpes virus tip 1
Caracteristic:
- Faringe rosu viu
- Vezicule care erodeaza palatul si pilierii. Pentru herpes apar
leziuni gingivale si jugale
- Exantem
Atentie: anginele din bolile contagioase la debut
• Scarlatina: enantem si exantem
• Rujeola
• Rubeola
• Varicela
• Febra tifoida: angina Duguet
• Toxoplasmoza
Produsa de virusul
Coxackie de tip A
• Vezicule bilaterale

• Erodeaza si asociaza

si exantem sau
vezicule la
extremitati

Boala “ mana-gura-
picior”
Orientat catre identificarea agentului patogen:
Examen bacteriologic – exudat faringian: sensibilitate 90-95%
Testul rapid de determinare a Streptococului beta hemolitic:
sensibilitate 65-90%, specificitate >95%
Testare serologica: - anticorpi antistreptococici:
antistreptolizina O, antidezoxiribonucleaza B, antihialuronidaza –
cresc la 2-3 saptamani de la debutul infectiei
- anticorpi heterofili pentru Epstein Barr se
pozitiveaza la 10-14 zile de la debut
- testare HIV la pacientii cu adenopatie
voluminoasa cervicala sau generelizata si manifestari sistemice
persistente
- testare pentru virusul gripal
Angine bacteriene
Tratament clasic: penicilina V (Ospen) 50-100.000
U/kg, 3 prize, 10 zile
Variante: Amoxicilina 50- 75 mg/kg/zi,3 prize, 7 zile

Daca exista alergie la peniciline:

• Claritromicina 15 mg/kg/zi, 2 prize, 5 zile
• Azitromicina 10- 20 mg/kg/zi, 5 zile
• Eritromicina 20-40 mg/kg/zi , 3 prize, 5 zile
Inflamatii ale cavitatii bucale care cuprind mucoasa jugala, gingivala si valul palatin
• Stomatita albicans (muguet, margaritarel)

Etiologie: Candida albicans

Clinic: depozite albe cu intindere variabila, pe mucoasa jugala,limba, pilieri si
amigdale
• Stomatita aftoasa

Etiologie: virala
Clinic : vezicule mici, care se rup imediat , lasand o mica ulceratie inconjurata de un
mic guleras afte
+/- sialoree, adenopatie submandibulara, febra
• Stomatita ulcero-necrotica

Etiologie: flora bacteriana fusospirilara

Clinic: ulceratii cu fundul cenusiu murdar, extrem de dureroase, urat mirositoare
sialoree, adenopatie satelita submandibulara, febra ridicata si stare
toxicoseptica
• Laringita acuta edemetoasa subglotica – crupul viral
• Laringita spasmodica

Semne clinice: suficiente pentru stabilirea diagnosticului

- tuse latratoare
- voce ragusita – disfonie extrema
- stridor inspirator
- cianoza perioronazala, a fetei
- dispnee de tip inspirator cu tiraj si cornaj
- cazurile severe au stridor inspirator si expirator, tiraj inter si
subcostal, batai preinspiratorii de aripi nazale – semne de
insuficienta respiratorie acuta
In cazul laringitei spasmodice pot aparea episoade recurente in cursul
aceleasi nopti sau in noptile urmatoare
 Diagnostic diferential : alte cauze de stridor si insuficienta respiratorie
- Epiglotita acuta
- Edem angioneurotic
- Aspiratia de corp strain
- Malformatii ale cailor respiratorii superioare
- Injurii termice sau chimice

Tratament - in functie de severitate

- Atmosfera umeda, bauturi calde, comprese calde in jurul gatului, hidratare

- Aspirare secretii

- Instilatii nazale cu vasoconstrictoare

- Aerosoli cu adrenalina racemica 2.25% - 0,5 ml in dilutie cu ser

fiziologic 2-3 ml; administrari repetate
- Corticosteroizi parenteral: dexametazona 0,3 mg/kgc/doza

metilprednisolon 2-4 mg/kgc/d

- Tratamentul antiinfectios nu este necesar la debut
Etiologie: haemophilus influenzae tip B
stafilococ, pneumococ, streptococ
Incidenta crescuta la grupa de varsta 3-7 ani
Clinic:
Debut brusc cu febra, stare generala alterata, aspect “toxic”
Pozitie caracteristica, in sezut, cu trunchiul aplecat in fata, gatul in
hiperextensie si barbia in fata pozitia tripodului
Odinofagie,disfagie importanta pentru solide si lichide
Sialoree, voce estompata
Evolutie rapida catre IRA de tip obstructiv : stridor, dispnee
inspiratorie, cianoza
IN CAZUL SUSPICIUNII DE EPIGLOTITA ACUTA COPILUL
NU VA FI - EXAMINAT FARINGIAN
- CULCAT IN DECUBIT DORSAL
Paraclinic:
Probele de sange si culturile (exudat nazal, faringian, hemocultura) sunt
contraindicate pana se obtine permeabilitatea cailor respiratorii
Rx de profil : crestere in dimensiuni a epiglotei cu obliterarea spatiului valecular-
semnul degetului
Ex ORL :epiglota marita de volum, edematita, rosie ciresie, lucioasa + inflamatia
tesuturilor vecine

Diagnostic diferential: alte cauze de obstructie de CRS

Crup viral sau spasmodic
Abces peritonsilar sau retrofaringian
Angioedem alergic
Difteria
Anomalii congenitale ale tractului respirator
Aspiratie de corp strain
Tratament: de urgenta, preferabil intr o sectie de terapie
intensiva unde se poate practica IOT si recoltarea probelor
paraclinice
• Tratamentul suportiv adresat IRA:oxigenoterapie, PEV de
reechilibrare hidroelectrolitica
• Antibioterapia ( 7-10 zile):
- ampicilina/sulbactam 150- 200 mg/kgcorp/zi
- ceftriaxon 50-100mg/kgcorp/zi
Profilaxia contactilor cu rifampicina 20 mg/kgcorp/zi, doza
unica timp de 4 zile
• Corticoterapia:
- Hemisuccinat de hidrocortizon 10 mg/kgcorp/doza
- Metilprednisolon
- Dexametazona
 Etiologie : tipic virala, 70 % virusul sincitial respiratortip A sau B
Clinic :
Prodrom de infectie virala de tract respirator superior: febra de mica
intensitate, congestie nazala, rinoree si tuse iritativa
In evolutie, care dureaza 7-10 zile, tabloul clinic cuprinde:
- dispnee cu polipnee de tip expirator
- wheezing
- tuse spastica, iritativa, emetizanta
- cianoza
- varsaturi
In forma severa a bolii apar semne de insuficienta respiratorie severa
cu batai preinspiratorii ale aripilor nazale, tiraj intercostal si
subcostal, balans toraco bdominal, geamat, alterarea senzoriului ce
letargie, posibil stop respirator de tip apnee.
 Examen clinic obiectiv:
• Cresterea diametrului toracic anteroposterior
• Hipersonoritate pulmonara
• La auscultatie - diminuarea murmurului vezicular
• - expir prelungit si wheezing
• - raluri subcrepitante fine si sibilante
generalizate
• Zgomote cardiace asurzite datorate hiperinflatiei
• Hepato si splenomegalie prin hiperinflatie pulmonara,
datorita coborarii consecutive a diafragmului
Paraclinic:
Investigatiile paraclinice nu sunt necesare pentru stabilirea
diagnosticului de bronsiolita ci pentru evaluarea severitatii bolii si
evolutia bolii
pulsoximetria: sat O2< 95%necesitatea spitalizarii
Rx pulmonar: accentuarea desenului interstitial
hiperinflatie
infiltrate perihilare
zone de atelectazie
accidente mecanice (pneumotorax/pneumomediastin)
Teste de detectare virala : tehnica ELISA sau tehnica anticorpilor
fluorescenti ( VSR, virusul gripl,paragripal sau adenovirus)
• Oxigenoterapie: oxigen incalzit si umidifiat 6-8l/min pe isoleta/narine
IOT si ventilatie mecanica in formele severe
• Echilibrare hidroelectrolitica si acidobazica cand pH< 7.20 bicarbonat
de sodiu8,4% 1-2 mEq/kgcorp diluat in glucoza 5%
• Tratament bronhodilatator : salbutamol
- nebulizare , solutie 5mg/ml, 0,15 mg/kgcorp/doza, la 8 ore
- sirop 2 mg/5 ml, 0,1-0,3 ml/kgcorp in 3 prize,la 8 ore
teofilina (miofilin)
- administrare i.v. 8- 10 mg/kgc/zi in 4 prize
• Corticoterapia : controversata
• Antibioterapia : doar in cazul suprainfectiei bacteriene
Ampicilina 100 mg/kgc/zi in 4 doze
• Agenti antiretrovirali: ribavirin in formele severe sau la pacienti cu
handicapuri biologic
Leziuni localizate la nivelul parenchimului pulmonar cu afectare
alveolara (alveolita) si interstitiala +/- afectarea bronsiilor
+/- afectare pleurala
• In functie de tabloul clinic:

- tipice
- atipice
• In functie de localizare:

- interstitiala
- alveolara
• In functie de extindere:

- lobara
- segmentara
- lobulara
- boala caracteristica sugarului si copilului mic, sub varsta de 2-3 ani
+/- tare biologice: malnutritie protein calorica, prematuritate,
rahitism, boli anergizante (gripa, rujeola , tuse convulsiva )

Etiologia: - pneumococ, dupa o infectie virala.

- stafilococ auriu hemolitic
- streptococ β hemolitic
- bacili Gram negativi
Clinic :
Debut brusc cu hipertermie +/- semne de isuficienta respiratorie
In perioada de stare sunt prezente 3 sindroame clinice:
1. Sindromul toxicoseptic

2. Sindromul de insuficienta respiratorie acuta

3. Sindromul cardiovascular
 Clinica:
1. Sindromul toxico –septic
- Stare toxica - convulsii tonicoclonice
- Somnolenta, obnubilare - oligurie
- Hipertermie - meteorism abdominal

2. Sindrom de insuficienta respiratorie

- dispnee cu polipnee, mai mult de 50/min, geamat
- tiraj inter si subcostal
- tuse sacadata, moniliforma, spastica
- cianoza perioronazala
- batai preinspiratorii ale aripilor nasului

3. Sindromul cardio-vascular
- tahicardie peste 160/min
- hepatomegalie
- cianoza
- edeme
Paraclinic:
Rx pulmonar: prezenta condensarilor:

opacitati neomogene,
micronodulare,
diseminate, localizate
prefential in zonele
hilare si paravertebral
Focare congestive
neomogene,
imprecis delimitate,
dispuse hilar si
paracardiac pana in
unghiurile
cardiofrenice
Tratament: Internare de urgenta
1.Oxigenoterapie: oxigen incalzit si umidifiat 6-8l/min pe
isoleta/narine
2.Hidratare hidroelectrolitica :necesar de lichide 150-200
ml/kgcorp exceptie situatia cand apar semne clinice de insuficienta
cardiaca
3.Tratament etiologic adresat etiologiei cu pneumococ cel mai
frecvent
Cefalosporine :cefazolin 100 mg/kgc/zi sau ceftriaxon 50-
100mg/kgc/zi
Vancomicina 20- 40 mg/kgc/zi in 2 prize
4.Tratamentul insuficientei cardiace: digoxin
5.Suport imunologic: gammaglobuline i.v doza 400 mg/kgc/zi, 5 zile
Etiologie: bacteriana in general S. pneumoniae,
H. influenzae.
Sunt bine definite – lobare, segmentare
Caracteristici comune :
• Debut brutal cu febra ,frison, alterarea starii generale
• Tuse productiva (+/- sputa purulenta)
• Durere toracica de tip pleural (acuta, vie, exagerata de tuse, palpare, de
obicei submamelonar, instalata dupa febra)
• Facies vultos (aprins, cu pometii rosii – mai sugestiv cand roseata
predomina pe unul dintre pometi – semnul JACCOUD- hiperemia este de
aceeasi parte cu procesul pneumonic)
• Semne de condensare pulmonara:
- Matitate intinsa de obicei asupra unui lob
- Deasupra matitatii se poate observa o zona de hipersonoritate, numita
Skodism, datorata unei activitati functionale exagerate.
- Accentuarea vibratiilor vocale la palpare
- Raluri – in special crepitatante
 Pneumonii tipice
Paraclinic
• leucocitoza (chiar >20.000 /mm3 ) cu deviere la stanga a formulei
leucocitare
• markeri de inflamatie: proteina C reactiva >20 mg/dl,
procalcitonina >5 mg/dl, VSH >50 mm/h
• diagnosticul etiologic:
izolarea germenelui prin culturi din sputa, aspirat traheobronsic, lichid
pleural
izolarea in secretiile nazofaringiene NU este utila pentru diagnostic
hemocultura
Identificare antigene pneumococice
• rx pulmonar: incidenta posteroanterioara si laterala
Opacitate care cuprinde un lob sau segmente ale unui
lob, intensitate subcostala, marginea cordului de obicei
vizibila
In pneumonia franca
opacitatea are forma
triunghilara cu varful in hil
si baza catre periferie,
respecta scizurile.
Complicatii: - pulmonare:
Pleurezie para sau metapneumonica, empiem pleural
Pneumonie necrotizanta, abces pulmonar
Atelectaza
Pneumotorax
- extrapulmonare:
Meningita pneumococica
Miocardita, pericardita purulnta
Pneumomediastin
Nefrita intrainfectioasa
Sindrom hemolitic uremic atipic in special pentru etiologia pneumococica
Peritonita pneumococica
Artrita septica
Decompensare cardiaca la cei cu maladii congenitale de cord
Icter
Tratament
• antibioterapia:

A. per os daca starea nu este sever modificata

durata tratamentului 7-10 zile
Amoxicilina + acid clavulanic 80-100mg/kgc/zi in 2 prize la 12 ore
Cefalosporine gen I- cefalexina 100 mg/kgc/zi in 3 prize la 8 ore
B. Intravenos + internare in spital daca - stare toxica
- sugar
- dezvoltarea complicatiilor
Penicilina G
Ampicilina 150-200 mg/kgcorp/zi in 4 prize
Cefalosporine gen III – Ceftriaxon50-75mg/kgc/zi in 2 prize
Vancomicina 20-40 mg/kgc/zi in 4 prize daca exista alergie la betalactamine
Stadii de evolutie
• Stadiu initial de pneumonie interstitiala ,nespecifica

• Stadiu abcedat sau supurativ : microabcese cu contur imprecis,

nesistematizat distribuite, unilateral (caracteristic)
• Stadiu bulos cu formarea de pneumatocele: imagini clare, rotunde sau
ovalare, multiple. Dimensiunile se modifica rapid.
• Stadiu pleuropulmonar- pleurezia purulenta
- voalarea sinusurilor costofrenice cand cantitatea de lichid> 300 ml
- opacitate omogena decliva, cu marginea superioara curba, cu concavitaea
in suscurba Damoiseau
- intreg hemitorace opac, cu deplasarea mediastinului si a traheei
- pneumotoraxul :imagine clara a unui
hemitorace( absenta structurii pulmonare), depalsand organele mediastinale
A. VIRALE
B. Mycoplasma Pneumoniae
C. Chlamydia Pneumoniae
D. Pneumocystis Carinii
E. Pneumonii eozinofilice
F. Pneumonii fungice
G. Pneumonia cu CMV
H. Pneumonia la paraquat
I. Pneumonia interstitiala
descuamativa
J. Intoxicatia cu amiodarona
Clinic
Debut gradat
Febra poate lipsi
Predominenta simptomelor
extrapulmonare (cefalee, mialgii,
oboseala, dureri in gat, diaree, varsaturi)
Tuse seaca, frecventa
Semne de IRA
Auscultator: murmur vezicular prezent
bilateral, ronhusuri +/- raluri sibilante
Paraclinic:
Rx. Pulmonar: accentuarea desenului
bronhoalveolar in special perihilar si
infiltrate difuze.
Cunoscuta si ca "walking pneumonia“
deoarece pacientul nu se simte destul de
bolnav pt a se prezenta la doctor (iar
sistemul imunitar poate lupta singur cu
infectia )
Clinic:
Tuse cu instalare progresiva cu expectoratie
cu striuri sanghinolente
Asocierea cu RASH ce apare pe trunchi,
brate si membre inferioare.
Mialgii, artralgii,artrita
Raluri crepitante / expir prelungit
Paraclinic:
Rx pulmonar: infiltrat interstitial bilateral
parahilar si in periferia bazalor pulmonare
Teste serologice pentru Mycoplasma
pneumoniae pozitive
Definitie: boala cronica, caracterizata prin obstructie reversibila
a cailor aeriene distale, secundar inflamatiei si
hiperreactivitatii bronsice
Trigger infectios viral – frecvent VSR
Clinic:
- tuse : nocturna , in conditii de efort fizic, cu caracter
sezonier sau care dureaza mai mult de 3 saptamani
seaca, iritativa
- wheezing
- senzatie de “lipsa de aer “ sau constrictie toracica- dispnee
- polipnee
- tiraj inter si subcostal, balans toracoabdominal
Stare de rau astmatic: criza >24 ore
neresponsive la terapia bronhodilatatoare
sat O2<95%, hipercarbie
Paraclinic : in criza
Rx pulmonar:
• cresterea transparentei pulmonare bazale
• coaste orizontalizate

• largirea spatiilor intercostale

• coborarea diafragmului

• complicatii:pneumotorax, pneumomediastin, atelectazie lobara

Pulsoximetria:
• stabilirea severitatii exacerbariiSat O2 < 90 % - exacerbare severa ce impune
spitalizarea
• evaluarea raspunsului la terapie

intercritic
Probele ventilatorii : utile pentru stabilirea severitatii astmului
• Spirometrie – capacitatea vitala ( CV), volumul expirator fortat/sec (FEV1)

• Masurarea variabilitatii PEF ( debitul expirator de varf)

• Recunoaşterea crizei
• Recunoaşterea cazurilor de astm cu risc crescut de evoluţie
nefavorabilă
• Orientarea bolnavului către spital dacă:
- atacul este sever;
- agravare progresivă.
- răspuns inadecvat la tratamentul iniţial cu
bronhodilatator;
- nu există ameliorare într-un interval de 2-6
ore după glucocorticoizi administraţi oral;
- - noncomplianta la tratament
EXACERBAREA SEVERA
1.Oxigenoterapie
2. Echilibrare hidroelectrolitica +/- acidobazica
3. Tratament bronhodilatator:
• β-2-agonişti cu durată scurtă de acţiune :

Salbutamol 0,03ml/kg, Fenoterol , Terbutalin

• Teofilina (miofilin) 5-6 mg/kg/zi

4.Corticoterapia sistemică :metilprednisolon 5-20 mg/kg/zi

5. Anticolinergice :Ipratropium bromid, Oxitropium bromid
TRATAMENTUL INTERCRITIC
In trepte terapeutice in functie de treptele de severitate ale astmului
Treapta 1- intermitent – nu necesita tratament de fond
Treapta 2- pesistent usor – antileucotriena sau corticosteroid inhalator in doza mica
Treapta 3- persistent moderat - corticosteroid inhalator + LABA= Seretide/
Symbicort
- corticosteroid inhalator + antileucotriena
Treapta 4- persistent sever - corticosteroid inhalator doze medii-mari+ LABA
+/- teofilina retard