DETERMINAREA RELATIILOR

INTERMAXILARE
Studenta: Levco Lucia, anul IV
Profesor: Buta Vladimir
• Sabloanele de ocluzie = sunt piese protetice auxiliare confectionate in
laborator pe modelul functional si inlocuiesc in faza de determinare a RIM
arcadele dentare absente.
• In determinarea RIM se disting mai multe etape:
• 1. Verificarea sabloanelor de ocluzie
• 2. Determinarea curburii vestibulare pe sablonul maxilar
• 3. Stabilirea nivelului si directiei planului de orientare protetica
• 4. Determinarea DV a etajului inferior al fetei
• 5. Determinarea si inregistrarea RC
• 6. Stabilirea indicatilor necesare alegerii si montarii dintilor artificiali in
vederea confectionarii machetelor
 VERIFICAREA SABLOANELOR DE OCLUZIE
In aceasta etapa se urmareste controlarea
confectionarilor corecte in laborator. Sablonul este
alcatuit din baza sablonului si bordura (valul) de
ocluzie.
Baza sablonului trebuie sa îndeplinească
următoarele condiții:
- adaptare perfecta pe model in zona de sprijin;
mentinere
-sa fie rigida si nedeformabila la temperatura
cavitatii orale
-sa permita scoaterea si inserarea pe model fara
deterioare chiar daca exista retentivitate
-marginile protezei sa patrunda pana in fundurile
de sac
-fata mucozala sa nu prezinte asperitati pentru a
nu determina, datorita jenei, pozitii antalgice ale
mandibulei.
Bordura de ocluzie este elementul care înlocuiește
arcadele dentare si se confectioneaza din :
-ceara roz
-mase termoplastice Kerr sau Stents
-acrilat autopolimerizabil
deformat sau in cazul unui torus palatin
proeminent.
Forma, pozitia si marimea valului de ocluzie montat pe baza
sablonului trebuie sa reproduca destul de exact arcadele
dentare de aceea:
-se montează pe mijlocul crestei in regiunea laterala si frontala
mandibulara
-se monteaza anterior de papila in regiunea frontala maxilara
-prezintă dimensiuni standard: (In zona frontala înaltime 10mm si
latime 5-6mm; In zona laterala inaltime 6mm latime 8mm; Se
opreste la 15mm anterior de tuberozitati si de tuberculul piriform)
Dupa verificarea extraorala a sabloanelor de ocluzie se trece la
examinarea intraorala:
Se aplica mai întâi sablonul maxilar apoi cel mandibular carora li
se verifica mentinerea si stabilitatea pe campul protetic: se
exercita presiuni alternative pe suprafața ocluzala a bordurii in
dreptul premolarilor, iar aparitia unor miscari de basculare in
plan median se poate datora bordurii de ocluzie montata in
afara crestei, unui model deteriorat si deformat sau in cazul unui
torus palatin proeminent.
 DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE
A SABLONULUI MAXILAR SUPERIOR

Este o etapa importanta deoarece de modelarea individuala a curburii

vestibulare a sablonului superior depind refacerea functiilor fizionomice si
fonetice ale pacientului.
Actiunea de modelare începe la nivelul marginii bazei sablonului care se așează
in fundul de sac vestibular. O grosime mare intinde si ridica buza superioara
modificand fizionomia. In acest caz se recurge la reducerea prin slefuire cu o
freza din acrilat.
Pentru determinarea fonetica pacientul vorbește cu ambele sabloane in gura.
Se face examinarea din norma laterala si se observa excursia sablonului inferior
fata de cel superior. Se urmareste armonizarea ambelor criterii prin corecturi
repetate.
Obiective:
De ordin estetic şi funcţional
Dar şi de echilibru şi de profilaxie a structurilor – buze, suport muco-osos
STABILIREA NIVELULUI SI DIRECTIEI PLANULUI
DE ORIENTARE PROTETICĂ (DE OCLUZIE)

SCOPUL este stabilirea nivelului planului de orientare protetică în raport cu care va fi

restabilit planul de ocluzie, pierdut o dată cu dinţii. Planul de orientare protetică este un
plan imaginar care uneşte marginea liberă a incisivilor superiori cu vârfurile cuspizilor disto-
linguali ai molarilor de 12 ani.
NIVELULUI PLANULUI DE ORIENTARE PROTETICĂ
Nivelul planului de ocluzie este definit ca şi porţiunea vizibilă din valul de ocluzie la
deschiderea uşoară a gurii sau la o fonaţie minimă. Variază în funcţie de:
• vârstă,
• sex şi
• de structura psihică.

PENTRU ZONA FRONTALĂ: 1,5-2mm sub marginea inferioară a buzei superioare

PENTRU ZONA LATERALĂ: planul de ocluzie se plasează la jumătatea distanţei dintre
crestele edentate

Orientarea/directia planului de ocluzie

• se aplică şablonul maxilar pe câmpul protetic
PENTRU ZONA FRONTALĂ: se urmăreşte paralelismul suprafeţei inferioare a şablonului cu
planul bipupilar (planul de referinţă)
PENTRU ZONA LATERALĂ: planul de orientare protetică se raportează la planul de referinţă
Camper
 DETERMINAREA DIMENSIUNII
VERTICALE A ETAJULUI INFERIOR AL
FETEI.
• La edentat se urmareste ca . Metode antropometrice fara repere
refacerea pozitiei de IM sa preextractionale
coincide cu pozitia de RC. De Metoda Leonardo Da Vinci
aceea DV al etajului inferior al fetei Metoda Leonardo Da Vinci
masurata in RC va fi aceeasi cu modificata
DVO.
Metoda Boianov
• Metode antropometrice Metoda Willis
• Metode antropometrice cu repere Metoda planului de la Frankfurt
preextractionale Metoda compasului de aur
• Fisa bolnavului Appenrodt

• Sarma de contur Metode functionale

• Profilometrul Sears Metode posturale: DVR, metoda
electromiografica, metoda bio-feed-
• Radiografii cefalometrice back-ului
• Metoda Swenson: masti faciale Metode fonetice:
• Metoda Silvermann: metoda Metoda Wild
tatuajului Metoda Silvermann
Metoda Robinson
• Metoda Wright
• Semnele acestei supraevaluari sunt urmatoarele:
• -aspect neplacut din cauza vizibilitatii exagerate a dintilor, buzele nu reusesc sa
acopere dintii decat cu efort.
• -facies crispat insotit de zgomot de castagnete.
• -tendinta aproape permanenta a pacientului de a strange dintii pentru a invinge
DV prea mare.
• -in caz ca pacientul se straduieste sa poarte protezele (ceea ce din fericire e un caz
destul de rar intalnit) apare o oboseala permanenta a musculaturii.

• Semnele subevaluarii DVO:

• -accentuarea santurilor peri si para labiale.
• -vizibilitatea redusa a rosului buzelor
• -aspect imbatranit
• -cu toate ca ATM si musculatura tolereaza o diminuare a DVO, se constata o
oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatori.
DETERMINAREA RC
• Metode simple de determinare a relatiei centrice:
• Metoda homotropismului lingo-mandibular
• Metoda compresiunii pe menton
• Metoda deglutitiei
• Metoda flexiei fortate a capului
• Metoda extensiei fortate
• Manevra condiliala
• Manevra maseterina Gysi
• Manevra temporala Green
• Stimularea reflexului de ocluzie molara

• Metode complexe de determinare a relatiei centrice:

• Memoria ocluzala Lejoyeaux
• Autoocluzorul Lende
• Centrocordul Optow
• Metoda stimularii electrice bilaterale Jenkelson
• Arcul facial
•Mulțumesc pentru atenție!