Sunteți pe pagina 1din 54

EVALUAREA MORFO-

FUNCTIONALA A
APARATULUI
RESPIRATOR
.
► Examen fizic
► inspectie: aspectul toracelui, miscarile celor
doua hemitorace, tipul respiratiei, culoarea
tegumentelor, batai ale aripilor nazale;
► percutie: sonoritate sau matitate pulmonara
► auscultatie: murmur vezicular sau raluri,
frecaturi pleurale;
► Examinari radiologice
► radiografietoracica
► radioscopie toracica
► amgiografia pulmonara
► bronhografia
► Tomografia
► Examinari endoscopice
► bronhoscopia
► pleuroscopia
► Explorari functionale
► spirometria
► spirografia
► analiza gazelor
► teste farmacodinamice: testul
bronhoconstrictor, testul bronhodilatator
► Teste cutanate
► I.D.R. la P.P.D
► Examinari de laborator
► sputa: macroscopic, bacteriologic, citologic,
test cantitativ pe 24 ore
► lichid preural
► sange
► urina.
Explorarea radiologica a
organelor toracice
► Studierea morfologiei si functionalitatii plamanilor,
a modificarilor de volum si de forma ale inimii
pentru stabilirea diagnosticului (tumori pulmonare,
atelectezi, modificari topografice si de calibru ale
bronhiilor, etc)
► Radioscopia- imaginea formata pe un ecran
fluorescent de razele roentgen, care au
proprietatea de a produce zone diferite de
fluorescenta, in functie de gradul de absortie al
organelor traversate- imagine dinamica
► Radiografia- imagine fotografiata a regiunii
examinate pe film radiologic
Explorarea radiologica a organelor toracice
Pregaratirea pacientului pentru
radioscopie si radiografie
Pregatirea psihologica a pacientului
► se anunta pacientul, explicandu-i-se conditiile in
care se va face examinarea (camera
semiobscuritate)
► pacientul va fi condus la serviciul de radiologie,
► se explica pacientului cum trebuie sa se comporte
in timpul examinarii ( va efectua cateva miscari de
respiratie, iar radiografia se face in apnee, dupa o
inspiratie profunda)
Pregaratirea pacientului pentru radioscopie si
radiografie
Pregatirea fizica a pacientului
► se dezbraca complet regiunea toracica; se
indeparteaza obiectele radioopace;
► se aseaza pacientul in pozitie ortostatica cu mainile pe
solduri si coatele aduse inainte in spatele ecranului, cu
pieptul apropiat de ecran sau de caseta care poarta
filmul,
► cand pozitia verticala este contraindicata, se aseaza
pacientul in pozitie sezanda sau decubit;
Ingrijirea pacientului dupa examen
► pacientul va fi ajutat sa se imbrace; dupa terminarea
examenului radiologic, va fi condus la pat;
► se noteaza in foaia de observatie examenul radiologic
efectuat, data.
Spirometria
► Spirometria este un
examen care servește la
măsurarea volumelor și
debitelor pulmonare.
► Se executa cu
spirometrul, care este
alcatuit dintr-un cilindru
gradat ce comunica cu
exteriorul printru-un tub
de cauciuc prin care
sufla pacientul.
spirometria

► Spirometria este utilizata


pentru diagnosticarea
diverselor afectiuni cronice
ale bronhiilor si ale
plamanului (astm bronsic,
bronhopneumopatie
cronica obstructiva,
pneumopatie interstitiala,
emfizem), pentru a evalua
gravitatea lor si pentru a le
urmari evolutia.
Spirografia

► Spirografia permite inregistrarea miscarilor


respiratorii. Se pot executa toate
masuratorile statice si dinamice.
► Tipuri de aparate: Eutest, expirograf Gobart.
Determinarea probelor respiratorii la
aparatul Gobart.

► ExpirografulGobart, este alcatuit din


spirometru asociat cu Kimograf pe care se
inregistreaza. In aparat se introduce oxigen.
Hartia pe care se inregistreaza spirograma
este gradata in diviziuni pe verticala
(1cm=300ml aer). Pe orizontala se poate
calcula timpul cat a durat inregistrarea,
dupa viteza de rulare a kimografului.
spirografia
Pregatirea materialelor: se verifica apratul,se pregatesc
piesele bucale sterile.
Pregatirea bolnavului:
► bolnavul este informat ca examinarea se executa
dimineata pe nemancate sau la 3-4 ore dupa masa;
► bolnavii nu vor folosii nici un fel de medicatie excitanta
sau depresiva a centrilor respiratori cel putin 24 ore
inainte;
► se asigura repaus fizic si psihic cel putin 30 min inainte
de proba;
► se va aseza bolnavul pe scaun in pozitie comoda;
► i se explica proba pentru a se obtine colaborarea lui.
spirografia

Racordarea bolnavului la aparat


► se racordeaza bolnavul la aparat prin intermediul
piesei bucale
► se solicita bolnavul sa respire linistit cateva
secunde
► se penseaza nasul cu o clema;
► bolnavul respira linistit, 30-40 sec cu supapa
aparatului deschis
► se deschide circuitul si se pune aparatul in pozitie
de inregistrare
VEMS

► volumulde aer
expulzat din
plămâni în prima
secundă a expiraţiei
maxime forţate care
urmează unui inspir
maxim = volumul
expirator maxim pe
secundă (VEMS)
Spirografia

Determinarea V.E.M.S.-ului
► se solicita bolnavului sa faca o inspiratie
maxima, urmata de o expiratie fortata maxima
(VEMS-ul se inregistreaza fixand aparatul la
viteza de 1200 mm/sec)
► se repeta proba pana se obtin trei curbe egale
sau cvasiegale;
► bolnavul se decupleaza de la aparat, efectuarea
probei fiind terminata
► se masoara cantitatea de aer expirat in prima
secunda; aceasta reprezinta VEMS-ul.
spirografia
►valori
normale:
VEMS = 80-120% din VEMS ideal

► VEMS = SINDROM RESTRICTIV


SINDROM OBSTRUCTIV
Probe farmacodinamice

► Sunt folosite in special, pentru diagnosticarea


formelor latente de astm bronsic.
► Materiale necesare: spirograf,substanta
bronhoconstrictoare sau bronhodilatatoare, trusa
de urgenta- in caz de crize dispneice.
► Testul bronhoconstrictor se efectueaza cu
acetilcolina1%, histamina1%o, administrata sub
forma de aerosoli.
► Testul bronhodilatator se executa cu aleudrina 1%
(sau Novodrin, Salbutamol)
Probe farmacodinamice

Pregatirea bolnavului- bolnavul este pregatit ca si


pentru spirografie
► se racordeaza bolnavul la spirograf
► a) testul bronhoconstrictor – se administreaza
bolnavului acetilcolina 1% timp de 30 sec,prin
aerosoli;
► b) testul bronhodilatator
– este cel mai des intrebuintat
- dupa determinarea VEMS-ului se administreaza
bolnavului aleudrina 1% prin aerosoli, timp de 3 min
sau sub forma de spray- doua pulverizari;
Probe farmacodinamice

► Se determina din nou VEMS-ul, fie imediat,


fie dupa o pauza, in functie de timpul de
eficienta maxima a substantei administrate.
Probe farmacodinamice

Interpretare
► in cazul testului bronhoconstrictor, testul este pozitiv
daca VEMS-ul scade cu mai mult de 10-15% fata de
valoarea initiala- raspuns farmacodinamic bun;
bolnavii astmatici raspund pozitiv acestei probe: la
acestia VEMS-ul scade cu peste 20% - raspuns
farmacodinamic foarte bun.
► In cazul testului bronhodilatator, testul este pozitiv
daca VEMS-ul creste cu peste 10% - raspuns
farmacodinamic bun; la astmatici si bronsici creste cu
peste 20%- raspuns farmacodinamic foarte bun.
Punctia pleurala

► Punctiapleurala sau toracocenteza


reprezinta stabilirea unei legaturi intre
cavitatea pleurala si mediul exterior prin
intermediul unui ac.
Punctia pleurala

Scop – explorator
► punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural
► recoltarea lichidului pentru examinarea sa
cantitativa si calitativa
- terapeutic
► evacuarea lichidului
► administrarea medicamentelor in cavitatea
pleurala (antibiotice, citostatice), dupa spalarea
cavitatii.
Punctia pleurala

Indicatii
► boliinflamatori sau tumori pulmonare, insuficienta
cardiaca insotita de colectii lichidiene in cavitatea
pleurala;
► se recurge la punctie cand cantitatea revarsatului
pleural depaseste 1,5 l si exercita o presiune
asupra plamanului;
Contraindicatii
► tulburari
de coagulare a sangelui – hemofilie
► tratament cu anticoagulante
Punctia pleurala

Locul punctiei
► se alege dupa situatia si cantitatea de lichid
pleural
 daca lichidul este in stare libera, punctia se face in
spatiul VII-VIII intercostal pe linia axilara posterioara;
 daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina
matitate, zona stabilita prin examen clinic;
 colectiile purulente si tuberculoase se punctioneaza cat
mai aproape de nivelul lor superioar pentru a
preintampina fistulizarea lor;
► punctia se face deasupra marginii superioare a
coastei inferioare, indiferent de locul punctiei.
Punctia pleurala
Punctia pleurala

Pregatirea pentru punctie


► Inainte de efectuarea punctie se va face o Rg toracica.
► materiale
 pentru dezinfectia tegumentului
 instrumente si materiale sterile: 2-3 ace de 10cm lungime.
2-3 seringe de 20-50 ml, seringa de 5 ml si ace pentru
anestezie, pense, manusi, camp chirurgical, tampoane,
comprese;
 alte materiale: eprubete, recipient pentru recoltarea
lichidului, aparate aspiratoare, tavita renala;
 medicamente: atropina, morfina,tonice –cardiace,
anestezice;
 materiale pentru reactia Rivalta: pahar conic 200 ml, 50 ml
apa distilata, solutie de acid acetic glacial, pipete;
Radiografia toracica
Punctia pleurala
► Pacientul
 pregatirea psihica: se informeaza pacientul cu privire la
scopul punctiei si la pozitia in care va sta in timpul punctiei;
 pregatirea fizica: se administreaza cu 30 minute inaintea
punctiei o fiola de atropina pentru preveni accidentele –
atropina scade excitabilitatea generala si a nervului
pneumogastric;
 se aseaza in pozitie sezanda la marginea patului sau a mesei
de examinare, cu picioarele sprijinite pe un scaunel, cu
mana de partea bolnava ridicata peste cap pana la urechea
opusa si cu trunchiul usor aplecat in fata, cu antebratele
flectate pe brate, cu mainile la ceafa, coatele inainte;
 pacientii cu stare buna se aseaza pe un scaun cu spatar,
antebratele fiind sprijinite pe spatarul scaunului;
 pacientii in stare greava se aseaza in decubit lateral, pe
partea sanatoasa la marginea patului
Punctia pleurala
Punctia pleurala
► executia punctiei
 se face de catre medic, ajutat de doua asistente
medicale;
 se desfasoara in salon sau in sala de tratamente
Ingrijirea ulterioara a pacientului
 se asigura repaus la pat
 se supravegheaza TA, P, R, culoarea tegumentelor,
periodic,
 se informeaza imediat medicul in cazul aparitiei
cianozei, dispneei, tahicardiei, secretiilor bronsice.
Punctia pleurala

Pregatirea produsului pentru examinare


► examinarea macroscopica se face imediat, apreciindu-
se culoarea, aspectul, cantitatea lichidului extras.
Lichidul poate fi:
 seros sau serocitrin: limpede, galben deschis,avand cauze
inflamatoare (tuberculoza), sau tulburare circulatorie
(insuficienta cardiaca, cancer pulmonar)
 tulbure: purulent cu aspect albicios lactescent
 hemoragic sau serohemoragic: roz sau rosu intens in
hemoragii pleurale si pleurezie hemoragica
► se masoara cantitatea lichidului extras
► examinarea biochimica – reactia Rivalta:
Punctia pleurala
► Complicatii – hemoragii intrapleurale, rupturi pleuropulmonare
► Accidente
► accese de tuse, determinate de iritatia pleurei – se intrerupe
punctia
► lipotimie, colaps – se suspenda tehnica, se culca bolnavul in
decubit dorsal, se administreaza analeptice cardiorespiratorii
► edem pulmonar acut, determinat de evacuarea rapida de lichid-
se intrerupe punctia, se administreaza tonice cardiace si
diuretice
► pneumotorax prin ranirea plamanului cu acul
De evitat:
► evacuarea unei cantitati de lichid pleural mai mare de 1000-
2000 ml
► evacuarea completa a lichidului pleural pentru a impiedica
formarea aderentelor.
Recoltarea exsudatului faringian

► Definitie: exsudatul faringian este un lichid


rezultat in urma unui proces inflamator
faringian.
► Scop: - explorator
– depistarea germenilor patogeni de la nivelul
faringelui in vederea tratamentului
- depistarea persoanelor sanatoase
purtatoare de germeni
Recoltarea exsudatului faringian
► Pregatire
► materiale:
- sterile: - spatula linguala
- eprubeta cu tampon faringian si medii de
cultura
- curate – tavita renala
- stativ pentru eprubete
► pacient:
 pregatire psihica- se anunta si i se explica tehnica
 pregatire fizica- se anunta sa nu manance, sa nu
bea apa
- sa nu i se instileze solutii
dezinfectante in nas, sa nu faca galgara
- se aseaza pacientul pe un scaun.
Recoltarea exsudatului faringian

► Executie
► se recoltaeaza inainte de administrarea antibioticelor
sau sulfamidelor,
► Asistenta medicala se spala pe maini si se
dezinfecteaza cu solutii antiseptice,
► isi pune masca de protectie,
► invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul
de gat,
► deschide eprubeta cu tampon faringian
► apasa limba cu spatula linguala
► cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si
amigdale, introduce tamponul faringian in eprubeta cu
medii de cultura
► se spala pe maini cu apa si sapun.
Eprubeta pentru recoltatea exsudatului cu
mediu de cultura
Eprubeta pentru recoltatea exsudatului
RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PENTRU
EXAMENELE HEMATOLOGICE
► Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH):
- rapiditatea cu care se produce depunerea lor
Sedimentarea:-aşezarea progresivă a elementelor figurate spre fundul
eprubetei din sânge necoagulabil lăsat în repaus.

► a) Pregătire pentru VSH:


•materiale:
- sterile:- seringă de 2 ml uscată
- soluţie de citrat de Na 3,8%
- ace pentru puncţia venoasă
- curate- stativ
- eprubete, tăviţă renală, garou, vată
- soluţii dezinfectante- alcool 70%
• pacient:
- pregătire psihică- i se explică, necesitatea efectuării examinării
- pregătire fizică:- se anunţă să nu mănânce
- să păstreze repaus fizic
Recoltarea sangelui
Execuţie:
► asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun
► îmbracă mănuşi de cauciuc sterile
► aspiră în seringă 0,4 ml citrat de Na 3,8%
► puncţioneză vena fără garou şi aspiră sânge pana la
2 ml (1,6 ml)
► retrage acul şi aplică tampon cu alcool
► scurge amestecul sânge-citrat în eprubetă şi
omogenizează lent
► aşează eprubeta în stativ
Pregătirea produsului pentru laborator:
► se completează buletinul
► se etichetează produsul
Recoltarea sangelui

► b) hemoglobina si haematocrit (HLG)


► Recoltarea sângelui pentru determinarea
HLG se face prin puncţie venoasă.
► Se recoltează 2 ml de sânge pe cristale de
EDTA (acid diaminotetraacetic 1%) – 0,5 ml
soluţie, uscată prin evaporare.
► Sau in vacutainer cu dop mov - HLG
Recoltarea sangelui pentru examene
serologice
► Examenele serologice cercetează prezenţa sau
absenţa anticorpilor în serul bolnavului.
► Aceste examene sunt pentru diagnosticarea bolilor
infecţioase (tifos exantematic, fibră tifoidă, sifilis,
dozarea antristreptolizinelor O= ASLO)
► antistreptolizina O este un tip de anticorpi care
neutralizeaza streptolizina (toxina streptococica).
► antistreptolizina O apare in sange dupa afectiuni
streptococice; orice faringita streptococica se poate
insoti de cresterea ASLO.
Recoltarea sangelui pentru examene
serologica

► Recoltarea sângelui se face prin puncţie venoasă,


direct în eprubetă (fără seringă), într-o cantitate
de 5-10 ml.
► După coagulare, se desprinde cheagul de pe
peretele eprubetei şi după 30 minute, se
decantează serul într-o eprubetă direct sau prin
aspirare cu o pipetă Pasteur sterilă.

► Se recolteaza sange simplu in vacutainer


( dop rosu sau galben), cu ajutorul unui ac atasat la
Holter.
vacutainere
Recoltarea sangelui
Recoltarea sputei

► Secretata de membrana care captuseste


bronhiolele, bronhiile si traheea, sputa ajuta
la protejarea cailor respiratorii fata de
infectii.
► Metoda cea mai folosita pentru recoltarea
sputei este expectoratia
Materiale necesare:
► recipient steril cu capac etans
► manusi
► formular cere analize laborator
► masca de fata
► tavita/punga pentru voma
Recoltarea sputei
Recoltarea sputei
► pacientul este asezat pe un scaun sau la marginea
patului in pozitie sezanda. Daca nu poate, se ridica patul
in pozitie semisezanda cu genunchii putin ridicati
► se cere pacientului sa-si clateasca gura cu apa simpla
pentru a reduce riscul de contaminare a probei de sputa
cu flora microbiana orala. Apoi i se cere sa tuseasca si sa
expectoreze in recipientul steril
► se pun manusile
► se ataseaza capacul recipientului etans si se curata
exteriorul acestuia daca este cazul
► se eticheteaza recipientul cu numele pacientului,
medicului, data si ora recoltarii, presupusul diagnostic,
daca pacientul sub antibioterapie
► se trimite proba imediat la laborator
Intradermoreactia la tuberculina
► Injectarea intradermica de tuberculina este
folosita pentru diagnosticarea infectiei
tuberculoase
► INDICATIILE INTRADERMOREACTIEI LA PPD
► copii aflati in contact cu un bolnav de TB
► copii simptomatici suspecti de TB primara
► pacientii HIV pozitivi
► copii care intra in centre de plasament , scoli de
corectie, alte institutii cu risc
TEHNICA INTRADERMOREACTIEI LA
TUBERCULINA

► Tuberculina este o proteina din structura BK . ( PPD-


purified protein derivate), conditionata in fiole de 1 ml .
► Injectarea de tuberculina intradermica –
► Material necesar : seringi de 1 ml. cu gradatii de 0,1 ml si
ace intradermice cu bizou scurt ( seringi si ace de unica
folosinta )
► Tehnica dupa dezinfectare , injectarea se face pe fata
anterioara a antebratului in 1/3 medie strict intradermic
► Daca injectarea a fost facuta corect la locul injectarii apare o
papula alba cu aspect de “ coaja de portocala “
► Citirea : se face la 72 ORE de la induratie
► Se masoara DIAMETRUL TRANSVERSAL AL INDURATIEI nu
eritemul , rezultatul fiind notat in mm.
IDR LA PPD

► INTERPRETAREA REZULTATULUI
► IDR este pozitiva daca :
 Diametrul induratiei este mai mare sau egal cu
10 mm – la persoanele fara imunodepresie
 Diametrul induratiei este mai mare sau egal cu
5mm la persoanele cu imunodepresie (HIV
pozitivi, tratament cu corticosteroizi,
imunosupresoare)
Interpretarea rezultatului
INDURATIA IDR BCG < 10 ANI ANIBCG > 10 ANIABSENTA BCG

Intre 5 si 9 mm IDR pozitiv , Reactie data de BCG Poate fi o infectie


favorizat de reactia sau infectie TB
data de vaccinarea
BCG

Intre 10-14 mm IDR pozitiv, reactie Infectie


data de BCG sau tuberculoasa;
infectie TB; control tratament
specialist

>15 mm Infectie pulmonara


recenta, tratament

< 5 mm IDR negativ, nu se


face tratament