INFLUENTA

FACTORILOR FIZICI
ASUPRA SISTEMELOR
BIOLOGICE

Sef lucrari dr. ing.

Adriana – Paula David
 A. Efectul curentului electric asupra
sistemelor biologice
Trecerea curentului electric prin organismul
este însotita de o serie de fenomene:
- termice,
- electrodinamice,
- electrolitice,
- biochimice,
- biofizice,
- fiziologice etc.
 Aplicatii ale
efectelor
curentului
electric in
industria
alimentara
 Antrenarea motoarelor electrice;
 Asomarea animalelor inainte de
sacrifiacre.
 Efectele temperaturilor
asupra sistemelor biologice
Daca temperatura mediului ambiant scade,
atunci organismul are doua solutii de urgenta
pentru a metine caldura corpului:
 1. activarea musculaturii scheletice,
 2. redistribuirea sangelui, prin mecanisme reflexe
de reglare.
Severitatea efectelor produse organismului de
catre frig depinde de urmatorii factori:
 intensitatea frigului,
 durata expunerii la frig,
 calitatea mediului ambiant,
 suprafata de corp expusa,
 Varsta.
C. Efectul câmpului magnetic
asupra sistemelor biologice.
F=q×VxB
Efectul Hall - efect de pompare.
Efectele câmpului magnetic asupra
sistemelor biologice sunt:
 Efecte obţinute prin excitarea în câmpuri
magnetice puţin intense.
 Efecte de tip stress.
 Efecte pe codul genetic
Efectul câmpului magnetic
asupra sistemelor biologice.
Importanţặ şi utilizare
 intensificarea germinặrii
 inhibặ dezvoltarea microorganismelor
 pot duce la apariţia refelexelor
condiţionate.
D. Microundele şi interacţiunea lor cu
sistemele biologice.

λ = 3 mm – 100 cm
γ = 105 Hz – 300 MHz
energie/foton = 4 x 10-4 – 1,2 x 10-9 eV
λ= c / γ
Clasificarea microundelor dupặ lungimea de undặ:
 microunde milimetrice
 microunde centrimetrice
 microunde decimetrice
Adâncimea de pặtrundere a microundelor în ţesuturi în
funcţie de fercvenţặ
Efectele microundelor

 la nivel de membrane apare “oboseala

mecanicặ”;
 schimbặri patologice ale celulelor nervoase;
 efectul termic;
 modificặri ale miocardului;
 schimbặri degenerative la nivel celular.
 E. Ultrasunetele şi efectele lor
biologice
Oscilaţiile se clasificặ în funcţie de
frecvenţặ asfel:
 infrasunete – γ ≤ 16 Hz.;
 sunete – γ = 16 – 20 000 Hz.;
 ultrasunete – γ ≥ 20 000 Hz.
Producerea ultrasunetelor
Ultrasunetele sunt produse cu ajutorul
traductoarelor care
pot fi:
 traductoare electomagnetice;
 traductoare aerodinamice;
 traductoare hidrodinamice;
 traductoare mecanice.

Traductorul piezoelectric:
 frecvenţặ de rezonanţặ
 f 0 x 
285
kHz
d
 intensitatea sunetelor
U2
I  3,6  108   f 0  x 
2

 c
 Efectele ultraunetelor asupra
sistemelor biologice
Efectele ultrasunetelor sunt:
1. Efecte fizice:
• efecte mecanice;
• efecte electrice;
• efecte optice;
• efect termic;.
2. Efecte biologice
3. Efecte chimice şi electrochimice
Utilizặrile ultrasunetelor

 industrie
 medicinặ
 industrie alimentarặ
 F. Efectele radiaţiilor
electromagnetice
Câmpul electromagnetic exercitặ
asupra sarcinii o forţặ numitặ forţa Lorentz

F  q  E  q V  B
Efecetele radiaţiilor electromagnetice:
• facilitieazặ germinaţia
• produc modificặri la nivel superficial
G. Radiţiile neionizante şi efectele
lor biologice
c
E  h   h 


Tipul de radiaţie Lungimea de undặ Energia

λ [nm] [eV]

UV 100 - 400 3,1 – 12,4

Radiaţiile vizibile 400 - 750 1,65 – 3,1

IR 750 – 109 1,21 x 10-3 - 1,65

Diagrama energiei potenţiale pentru
starea fundamentalặ şi de excitaţie
Legile fotochimiei

 Legea Grotthus – Droper

 Legea Stok – Einstein
Nr Nr
 
NF sau NE

NE = N x E
 Acţiunea radiaţiilor neionizante

 Modificặri în molecula
de ADN
 Acţiune asupra
sistemelor biologice
 Actiune bactericidặ
 Favorizeazặ retenţia şi
sinteza vitaminei D
 Produc pigmentarea
tegumentelor

Modificặri induse de radiaţiile

UV în molecula de ADN
 Aplicaţii

 în industria alimentarặ:
 conservarea produselor alimentare;
 sterilizarea mediilor
 faciliteazặ sedimentarea în medii
neomogene
 în medicinặ pentru diagnosticare şi
tratament
 în industria chimicặ
 H. Radiaţiile ionizante şi
interacţiune a lor cu sistemele
biologice
Radiaţiile ionizante sunt: radiaţiile X,
radiaţiile ϒ, radiaţii corpusculare (neutronii,
protonii şi deutronii).
Interacţiunea primarặ - numiặ transfer
liniar de energie.
 Radiaţiile ionizante au acţiune:
 directặ
 indirectặ
 Unitặţi şi sisteme de mặsurặ
1. Sisemul rontgenologic
Unitaţi specifice
 Doza de ioni
Q Q  culombi 
J 
m   V  kg 

 Debitul dozei de ioni

J  roentgeni 
j  
t s
 Unitặţi şi sisteme de mặsurặ
2. Sistemul radiologic – introduce trei mặrimi
a. Doza de energie absorbitặ

W  erg 
D ;   sau [rad]
m  g 

b. Eficacitatea biologicặ relativặ

c. Doza biologicặ

B   D [rem]
 Factorii ce influenţeazặ radiosensibilitarea
sunt:
 pH-ul;
 conţinutul în apặ;
 oxigenul dizolvat;
 temperatura
 factorii de mediu.
 Efectele radiaţiilor ionizante pot fi:
 locale
 la distanţặ
Efectele radiaţiilor ionizante
 Modificarea compuşilor biologici;
 Modificarea cromozomilor;
 Modificarea rezistenţei osmotice;
 Creşterea permeabilitặţii la apặ şi electroliţi;
 Creşterea coeficientului de sedimentare;
 Scặderea coeficientului de difuziune;
 Modificarea transportului prin membrane
 Utilizặri ale radiaţiilor ionizante

 în medicinặ pentru diagnosticare şi

tratament;
 în biologie
 în industria alimentarặ
RADURA
 Cuvântul "Radura" este derivat din
radurizare, si reprezinta o combinare a
literelor inițiale ale cuvântului "radiații" cu
tulpină de "Durus", cuvântul latin pentru
dur, greu.
 Radura a fost folosit inițial în anii 1960,
exclusiv pentru o instalație pilot pentru
iradierea produselor alimentare în
Wageningen, Țările de Jos, institutie care
deținea drepturile de autor.
Vặ mulţumesc!