Sef

Sef Lucrari
Lucrari Dr.
Dr. Alin
Alin Vasilescu
Vasilescu
Centrul
Centrul de
de Cercetare
Cercetare înîn Chirurgie
Chirurgie Generală
Generală
Clasică
Clasică şi
şi Laparoscopică
Laparoscopică
Universitatea
Universitatea de
de Medicină
Medicină şişi Farmacie
Farmacie “Gr.
“Gr. T.
T. Popa”
Popa”
IAŞI
IAŞI
ANATOMIE CHIRURGICALĂ
 ANATOMIE
CHIRURGICALĂ
ANATOMIE CHIRURGICALĂ
ANATOMIE CHIRURGICALĂ
ANATOMIE CHIRURGICALĂ
FIZIOPATOLOGIE
FIZIOPATOLOGIE
FIZIOPATOLOGIE
FIZIOPATOLOGIE
EXAMEN
CLINIC
EXAMEN CLINIC
INSPECŢIA REGIUNII CERVICALE
EXAMEN
CLINIC
 PA
LP
AR
EA
EXAMEN CLINIC
 Examene paraclinice
Ecografie
 Examene paraclinice
Scintigrafie cu I123 sau Tc199
Iodocaptarea

Examen citologic FNB

Dozări hormonale – T3, T4, TSH

Examene paraclinice
CT
 Examene paraclinice
IRM
 TIROIDITELE

DEFINIŢIE
DEFINIŢIE:: afecţiuni inflamatorii sau infecţioase
ale parenchimului tiroidian, cu etiologie,
expresie clinică şi tratament foarte variate.
CLASIFICARE:
CLASIFICARE:
- Acute
- Subacute
- Cronice: - specifice
- nespecifice
TIROIDITELE
 TIROIDITELE ACUTE
Reprez. 0,5% din patologia tiroidiană. Pot fi:
Supurate
Nesupurate

Etiologia
bacteriană (streptococi, stafilococi, pneumococi, Clostridium,
Haemophilus influenzae, Pseudomonas),
virală, Coxiella burneti
fungică (Aspergillus Candida)
parazitară

Infecţia se poate realiza hematogen, limfatic sau prin propagare din

vecinătate.
 TIROIDITELE ACUTE
Manifestările clinice
debut adesea brutal
semne inflamatorii locale
febră 38,5-40°C, frisoane,
tahicardie
dureri cervicale profunde (senzaţia
de presiune), iradiind spre gonion,
regiunea auriculară, exacerbate de
deglutiţie
poziţia antalgică de flexie a
gâtului
uneori disfagie, dispnee, tuse
iritativă sau disfonie.
 TIROIDITELE ACUTE

Examenul local

Glandă mărită de volum, cu tegumente

edemaţiate, eritematoase, calde
Palpare - tiroida de consistenţă
crescută, dureroasă,
Fluctuenţa = abces.
 TIROIDITELE ACUTE
Examenele paraclinice
Leucocitoză cu neutrofilie
VSH crescut
Val. crescute gamma şi alfa 2-globuline.
Scintigrama tiroidiană - zonă hipocaptantă
Eco - imagine hipoecogenă, transonic = abces.
Hemocultura va izola agentul patogen.
Puncţie pt. prelevare puroi şi izolare agent
etiologic
 TIROIDITELE ACUTE
Complicaţii
septice: abcedare (risc de mediastinită) 
fistulizare tegumente sau în organele vecine
(esofag, trahee), diseminări la distanţă;
mecanice: compresiune trahee, esofag,
recurenţi, lanţ simpatic cervical
vasculare: tromboze
endocrine: rare (după vindecarea bolii
pacienţii rămân eutiroidieni).
 TIROIDITELE ACUTE
Diagnostic diferenţial

tiroidite subacute

hemoragii intratiroidiene (interstiţiale

sau intrachistice)

supuraţii cervicale extratiroidiene.

 TIROIDITELE ACUTE
Tratament
Medicamentos
 antibiotice (fcţ. de contextul clinic,
hemoculturi, antibiogramă).
 antiinflamatoare, antialgice.
Chirurgical (abcedare)
 evacuarea şi drenajul colecţiilor
 tiroidectomie ?
 TIROIDITELE SUBACUTE
Tiroidita subacută De Quervain
(tiroidita granulomatoasă )

F/B = 6/1, decade 2, 5

Etiopatogenie:
etiologie virală şi/sau bacteriană
testele serologice pozitive pentru virusuri
(urlian, gripal, Cocsakie), Chlamydii sau
enterobacteriacee
teren genetic - frecvent haplotipului HLA-B
 TIROIDITA De Quervain

CLINICA

Caracter sezonier (sfârşit de primăvară), în

mici focare epidemice
Simptom. precedată de rinofaringite
Dureri cervicale cu iradiere spre mandibulă,
exacerbate de tuse, deglutiţie,
Disfagie
Semne generale - febră (39-40 °C), astenie,
curbatură
 TIROIDITA De Quervain

Examenul local

Tiroida hipertrofiată difuz

, de consistenţă fermă,
dureroasă la palpare.
 TIROIDITA De Quervain

Ex. paraclinice

Sdr. inflamator (VSH~100 mm/h, leucocitoză, alfa-2 globuline ↑)

Iniţial – nivel crescut T3, T4, tireoglobulină, nivel scăzut TSH şi

radioiodocaptare.

Uneori, la debut titruri crescute de Ac antitiroidieni.

Examenul citologic - celule epitelioide gigante multinucleate.

Ecografia - hipoecogenitate difuză a tiroidei.
 TIROIDITA De Quervain
Anatomia patologică
Macroscopic - tiroida hipertrofiată, dură,
culoare alb-gălbuie

Microscopic - reacţie granulomatoasă

multifocală, infiltraţie limfo-plasmocitară
şi fibroză interstiţială. Granuloamele sunt
centrate de celule gigante multinucleate cu
aspect vacuolizat, înconjurate de macrofage,
celule epitelioide şi monocite (tiroidită
granulomatoasă sau pseudotuberculoasă).
Aspect microscopic de tiroidită De Quervain
 TIROIDITA De Quervain

Diagnosticul pozitiv

durere cervicală,

manifestări inflamatorii locale şi generale,

scăderea radioiodocaptării

examenul citologic al puncţiei tiroidiene

 TIROIDITA De Quervain
Diagnosticul diferenţial

tiroidita acută

tiroidita Hashimoto

boala Basedow-Graves

hemoragia intrachistică

carcinomul anaplazic tiroidian.

 TIROIDITA De Quervain

Evoluţia, de regulă, spre vindecare

(spontană sau sub tratament);
Iniţial fază distructivă (hipertiroidie) 
fază de hipotiroidie  perioadă de
recuperare funcţională.

Prognostic bun, recidive rare ( 1,8%)

 TIROIDITA De Quervain

Tratament
Posibilă vindecare spontană în câteva
săptămâni sau luni.
Formele moderate – tratam. cu AINS.
Formele severe - PDN 30-40 mg/zi.
(ameliorare clinică  doza se scade
treptat la 5mg/zi, 4-6 săptămâni)
Reluarea simptomatol.  reluarea şi
menţinerea tratamentului 6 luni.
TIROIDITELE CRONICE NESPECIFICE

1.Tiroidita Hashimoto
(tiroidita limfocitară cronică, struma limfomatoasă, tiroidita
cronică autoimună)

incidenţă ~ 1% în populaţie

sexul feminin (F/B = 9/1)

decade 3-6 de viaţă

 Tiroidita Hashimoto

Etiopatogenia
Autoimună:
Evidenţiere Ac antitiroidieni, „teren
favorabil”

AHC de tireopatii autoimune

Asociere cu alte afecţiuni autoimune (LES,

poliartrită reumatoidă, dermatomiozită etc.)

Prez. Ag HLA-DR5, HLA-DR4, HLA-DQW7

(riscul apariţiei bolii > 4 ori).
 Tiroidita Hashimoto

Manifestările clinice
Guşă difuză ce creşte progresiv
(săptămâni sau luni), volum mediu,
nedureroasă, consistenţă omogenă,
rar însoţită de adenopatii
iniţial eutiroidie (80%), hipotiroidia
(15%), hipertiroidie (5%)
astenie fizică, edem pretibial
 Tiroidita Hashimoto

Examene paraclinice
Sdr. inflamator nespecific moderat (VSH  ,
alfa 2 şi gammaglobulinele  ).
Ac antimicrosomali 100% cz., Ac
antitireoglobulinici 90% cz., mai rar Ac anti
T3 şi anti T4.
Examenul radiologic cervico- toracic -
deviere trahee
 Examene paraclinice
Ecografie - tiroidă mărită de volum, cu zone hipoecogene
Scintigrafie cu I123 sau Tc199 - aspect neomogen; cu
Galiu - hipercaptare în zonele infiltrate limfoid

Iodocaptarea - mult timp normală; odată cu distrugerea

parenchimului tiroidian  aproape nulă

Testul cu perclorat de potasiu - pozitiv în 60% cz

Examen citologic FNB - numeroase limfocite şi

tireocite normale.
 Tiroidita Hashimoto
Anatomie patologică
Macroscopic
tiroida hipertrofiată global sau parţial
Microscopic
infiltraţie limfocitară, leziuni foliculare.
 Tiroidita
Hashimoto

Microscopic
infiltraţie limfocitară,
leziuni foliculare.
 Tiroidita
Hashimoto

Microscopic
infiltraţie limfocitară,
leziuni foliculare şi fibroză.
 Tiroidita Hashimoto

Microscopic
infiltraţie limfocitară, leziuni foliculare.
 Tiroidita Hashimoto

Diagnostic pozitiv

manifestări clinice,

determinarea Ac antitiroidieni,

citologia puncţiei tiroidiene.

 Tiroidita Hashimoto

Diagnostic diferenţial

tiroiditele subacute,

guşa simplă,

neoplasmul tiroidian.
 Tiroidita Hashimoto

Evoluţia

lentă

instalarea hipotiroidismului în luni sau

ani de zile.
 Tiroidita Hashimoto

Tratament
Medicamentos
Corticoizii  diminuă volumul glandei,
ameliorează funcţia tiroidei

Chirurgical - indicaţii
fenomene de compresiune
diagnosticul diferenţial cu limfomul sau
cancerul tiroidian nu poate fi făcut
TIROIDITELE CRONICE NESPECIFICE

TIROIDITA CRONICĂ LEMNOASĂ RIEDEL

foarte rară, 1% din patologia tiroidiană.

stadiul final al tiroiditei Hashimoto sau al

celei subacute.

se poate asocia cu fibroza retroperitoneală,

mediastinală, fibroza glandelor salivare şi
lacrimale, colangita sclerozantă.
 TIROIDITA CRONICĂ LEMNOASĂ
RIEDEL
Date clinice
sexul feminin în decadele 3-6 de viaţă

hipertrofie tiroidiană difuză + fenomene de

compresiune.

Examenul local - guşă de consistenţă dură,

lemnoasă, uneori discret sensibilă la palpare.

Clinic - eutiroidie sau hipotiroidie

TIROIDITA CRONICĂ LEMNOASĂ
RIEDEL
Date paraclinice
Sdr. inflamator : VSH şi alfa 2-globuline ↑

Hormonii tiroidieni - valori normale sau uşor

scăzute

Ecografie - imagini hipoecogene

Scintigrafie - imagini neomogene cu zone

afixatoare
TIROIDITA CRONICĂ LEMNOASĂ RIEDEL
Anatomie patologică
 TIROIDITA CRONICĂ LEMNOASĂ RIEDEL
Anatomie patologică

structura tiroidei este dezorganizată,

procesul fibrozant extensiv invadează structurile extratiroidiene,
infiltrate limfo-plasmocitare
şi cu eozinofile.
TIROIDITA CRONICĂ LEMNOASĂ
RIEDEL

Diagnostic diferenţial

cancerul tiroidian (exam. AP)

TIROIDITA CRONICĂ LEMNOASĂ
RIEDEL

Evoluţie
Variabilă
Procesul fibrozant
– se poate autolimita în câţiva ani
– poate îngloba structurile cervicale vecine
(trahee, esofag, recurenţi).
Aprox. 30% din pacienţi dezvoltă şi
fibroze extratiroidiene.
TIROIDITA CRONICĂ LEMNOASĂ
RIEDEL

Tratament

Chirurgical - când există fen. de

compresiune  tiroidectomii
totale/subtotale.

Corticoterapie - fără rezultate notabile.

 TIROIDITELE CRONICE SPECIFICE

1. tiroidita tuberculoasă
2. tiroidita luetică
3. tiroidita actinomicotică
f.rare
afectarea tiroidei în contextul existenţei bolii
de bază, procesul frecvent cronic
clinic - guşa cu/fără fenomene de
compresiune
dgn. precizat AP (puncţie sau postop.)
tratamentul bolii de bază  remisiunea
manifestărilor tiroidiene
 GUŞILE
DEFINIŢIE: mărirea de volum a glandei
tiroide, benignă, excluzând etiologia
inflamatorie şi cancerul.

Se adaugă tulburărilor funcţionale.

Guşa este modificarea structurală a tiroidei

apărută ca urmare a incapacităţii glandei, de
a asigura nivelul plasmatic normal de
hormoni tiroidieni, cu feed- back-ul reglator
exercitat de axul hipotalamo-hipofizar rămas
nealterat.
 GUŞILE

Clasificare
a. Guşa familială - cauzată de factori
genetici (congenitală)
b. Guşa dobândită
– endemică - factor de mediu (deficitul de
iod); Milcu = distrofie endemică tireopată
(DET);
– sporadică
După localizare: guşă aberantă (ectopică)
 GUŞILE
Epidemiologie

În lume - 655 milioane persoane cu guşă det.

de deficitul de iod ( 20 milioane cu handicap
mental): Himalaya, Anzii Sud-Americani,
Centrul Africii, Alpi, Pen. Balcanică.

România ţără cu deficit moderat-sever: ambii

versanţi ai Carpaţilor, Podişul Transilvaniei,
Moldova, Maramureş.
 GUŞILE
Etiopatogenie

Guşogeneza se declanşează când glanda

este incapabilă să mai asigure un nivel
sanguin normal al hormonilor tiroidieni

Ca urmare a feed-back-ului negativ 

hipersecreţia TSH  hipertrofia şi hiperplazia
tiroidienă pt. a se reface nivelul plasmatic al
hormonilor tiroidieni (creşterea substratului
morfologic)
 Etiopatogenia
guşei
- NATURAL = caracteristica
 DEFICIT I. ÎN MEDIUL EXT. unei zone geografice
- INDUS de poluarea apei şi solului
- condiţii socio - economice precare
 DEFICIT DE APORT

- alimente: soia, mazăre, fasole, varză

etc.;

 SCĂDEREA ABSORBŢIEI sindroame de malabsorbţie

INTESTINALE A I. -exces de săruri de Ca, Mg şi Cl în
DEFICIT DE IOD apă şi alimente;
LA NIVEL
TIROIDIAN
- eliminare renală crescută indusă de
PIERDERI EXCESIVE DE I. Ca, Mg, F şi Cl din apă şi alimente;
- diaree cronică;
- alăptare;
 BLOCAREA TRANSPORTULUI - tiocianat;
MEMBRANAR I. LA NIV. - perclorat;
TIROCITULUI
 Factorii
etiopatogenici
 FACTORI GENETICI - modificări cr. 14q ?
(în studiu)
DEFICIT DE - administrarea
SINTEZĂ
ŞI/SAU
prelungită a i. (efect Wolff
ELIBERARE - Chaikoff) ;
DE HORMONI
( cu aport
 FACTORI IATROGENI - antitiroidiene de
iodat normal sinteză;
sau
crescut )
- sulfamide, săruri de
cobalt, AINS, corticoizi
 BOLI ENDOCRINE - acromegalie
ASOCIATE

 MENOPAUZA

NECESAR  PUBERTATE
CRESCUT DE
 SARCINĂ
HORMONI
 STRESS
 GUŞILE

Morfopatologie

a. Guşa parenchimatoasă
difuză: arhitectura histologică
păstrată, cu vascularizaţie
bogată, creşterea nr. foliculi şi
a cantităţii de coloid.
b. Retenţia coloidală 
involuţia celulelor epiteliale, cu
aplatizarea lor  guşa
microfoliculară
 Morfopatologie

Continuarea acumulărilor de coloid  guşa

macrofoliculară. Macrofoliculii pot conflua formând
chisturi (guşa chistică)
 Morfopatologie
Chist tiroidian (glanda mărită de volum, de
consistenţă moale); creşterea bruscă a unei guşi
chistice = hemoragie intrachistică
 GUŞILE
Morfopatologie

c. Guşa nodulară.
Succesiunea hiperplaziei cu
perioade de involuţie -
delimitarea unor zone
glandulare ce se vor izola
de controlul hipofizar şi vor
evolua independent
Nodulii pot fi unici sau
multipli (guşă
multinodulară).
 GUŞILE
Morfopatologie

d. Guşa vasculară proliferarea patului

vascular.

e. Dezvoltarea pred. ţes. conj.- guşa fibroasă

ce se poate calcifica (consistenţa dură,
tulburări de compresiune)
 GUŞILE
Morfopatologie
Adenoame:

– trabecular (fetal), (structuri ce amintesc de ţesutul

embrionar), micro- sau macrofolicular

– chistic papilar ( se diferenţiază de chistul tiroidian

prin ţesutul conjunctiv de la periferia veziculelor
mari, în care proemină prelungiri epiteliale)

– oxifil Hürtle (considerat o formă particulară de

carcinom folicular)

Nodulii pot degenera chistic, fibros sau

malign.
 GUŞILE
Localizare
guşa cervicală
anterioară (guşa normal
situată )

cervico-
mediastinală - cu
origine în regiunea
cervicală;
aberantă (ectopică)
 GUŞILE
Anamneza

Regiunea de origine a bolnavul;

AHC, APP corelate cu debutul bolii: pubertate,
graviditate, menopauză, stress

debut – insidios (sesizarea anturaj sau pacient a

formaţiunii cervicale, tulburări funcţionale

investigaţii şi tratamente

evoluţia guşii şi a tulburărilor asociate

 GUŞILE

Examenul local

Inspecţia - formaţiune cervicală ant., mobilă cu

deglutiţia

Glanda mărită global, simetric „în fluture” sau de

partea unui lob şi/sau a istmului (guşă lobară,
istmică)
 Examenul local

Dimensiunea
– mărire discretă a glandei (guşă
mică)

– guşă mijlocie (de 2-3 ori vol.

normal)

– guşa mare -depăşeşte baza

gâtului (şterge foseta
suprasternală), c. tiroid şi marg.
ant. sterno cleidomastoidian

– guşa gigantă atinge gonionul,

mastoida, iar post. trapezul.
 GUŞILE
Examenul local

Semne de compresiune :

nervoase:
recurent (voce bitonală), simpaticul cervical (sindrom Claude-
Bernard-Horner = enoftalmie + mioză + congestia unilat. afeţei ),
hipoglos (devierea vârful ui limbii de partea lezată), frenic
(sughiţ), vag (manifestări gastrice)

vasculare: venoase (ectazii venoase)

esofagiene cu disfagie

traheale dispnee , stridor; vizibile radiologic

 GUŞILE

Examenul local
Palparea-
Examinarea din spatele bolnavului.

Se urmăresc:
dimensiuni în cm.
consistenţa
mobilitate pe planurile superficiale şi profunde;
adenopatii loco-regionale;
prezenţa durerii;
„freamăt” în guşile vasculare.

Ascultaţia - în guşa vasculară sufluri

 GUŞILE

Examenul general pe aparate şi sisteme

Forma oligosimptomatică, cu status hormonal

normal (guşă cu eutiroidie) sau modificat, dar fără
expresie clinică;
Forma endocrinopată hipo- sau hipertiroidie; se
adaugă uneori semnele altor afectări endocrine
concomitente: insuficienţă paratiroidiană, boala
Addison, sindroame hipofizare
Forma neuropată - tulburări neuro-psihice
ireversibile
 GUŞILE
EXPLORĂRI PARACLINICE
Ecografia - dimensiunile tiroidei şi caracterul
hipoechogen (chisturi) sau hiperechogen (noduli).
Ecografia
 EXPLORĂRI PARACLINICE

Radiografia cervico-toracică - devierile traheale,

guşile plonjante, calcificările
 EXPLORĂRI PARACLINICE

Scintigrafia tiroidiană cu 131I, 123I sau 99Techneţiu -

date morfo funcţionale asupra leziunilor - noduli
„calzi” (hiperfuncţionali) sau „reci” (hipofuncţionali).
 EXPLORĂRI PARACLINICE

Puncţia-aspiraţie (uneori cu valoare

terapeutică în chisturile tiroidiene
prin injectare de subst. sclerozante

Laringoscopia - evaluarea
preoperatorie a stării corzilor vocale.

CT şi IRM nu se practică de rutină

 GUŞILE

EXPLORAREA PARACLINICĂ FUNCŢIONALĂ

TSH crescut

T3 (N 50-150 μg), T4 (N 4,5-9,5 μg), PBI (N 4-8 μg)

Testele dinamice -investigare feed-back reglator:

– Testul Werner (de frenare cu T3) - pozitiv
– Testul Querido (de stimulare cu TSH) pozitiv

Iodocaptarea tiroidiană crescută în primele 6 ore

 GUŞILE

Diagnostic pozitiv

Dg. de organ:
formaţiune mobilă cu deglutiţia, solidară cu
conductul laringo-traheal; Scintigrafic - fixarea I131

Dg. de guşă :
provenienţa dintr-o zonă endemică, AHC, AP
Examen clinic: caracterele formaţiunii
Examenele paraclinice morfo – funcţionale
(eutiroidie, hipotiroidie sau hipertiroidie)
 GUŞILE
Diagnostic pozitiv

În formularea diagnosticului de
GUŞĂ se precizează:
tipul anatomo-clinic: chistică,
coloidă, nodulară,
multinodulară, multi - hetero -
nodulară, vasculară etc.;
tipul funcţional: eutiroidie,
hipotiroidie sau hipertiroidie
(guşă toxică)
 GUŞILE
Diagnostic diferenţial
a. Cu alte tumori cervicale:

Chistul de canal tireoglos - median, sub hioid, mobil cu deglutiţia şi protruzia limbii;
poate prezenta un orificiu fistulos, consistenţă moale

Tumori dermoide: imobile cu deglutiţia, situate median

Chisturile branhiale şi fistule branhiale; lichid cristale de colesterol

 Diagnostic diferenţial

Adenopatii cervicale inflamatorii specifice sau

nespecifice

Tumori benigne: lipoame, chisturi sebacee,

angioame

Tumori ale glomusului carotidian

Neurofibroame, neuroblastoame a nervilor cervicali

Tumori maligne: Hodgkin, adenopatii,

limfosarcoame.
LIMFANGIOM CHISTIC - vas limfatic, moale,
neregulat, lateral
 GUŞILE
Diagnostic diferenţial
b. Cu alte afecţiuni tiroidiene:
Hipertrofii funcţionale apărute la
pubertate, sarcină, menstruaţie
Tiroidita ac. - semne inflamatorii locale
Tiroidita subac. de Quervain
Tiroidita limfomatoasă Hashimoto
Tiroidita lemnoasă Riedel –duritate glandă;
Tiroidite cr. specifice: lues, tbc, actinomicoză
Hipertiroidie - sindrom tireotoxic
Cancer tiroidian - nodul dur, adenopatie, FNB
 GUŞILE
Complicaţii

Funcţionale: hipo- hipertiroidie (f. endocrinopată)

Infecţioase: strumită

Hemoragii interstiţiale sau intrachistice

Mecanice compresiune organe vecine

Malignizarea frecventă în guşile nodulare

(nodulii solitari - risc de 4 ori mai mare decât
cei multipli)
 GUŞILE
Tratament
Profilaxia cu iod

Aportul normal de iod pentru un adult este de

100 - 200 μg/ zi, iar hipertrofia tiroidiană se
declanşează la cantităţi < 40 μg/ zi

În ţara noastră, preparatele utilizate pentru

suplimentarea aportului iodat sunt:
– sarea iodată (10g pe zi asigură 200 μg I. / zi
– iodura de potasiu (comprimate 1mg KI sau sol. 2‰
10 picături echivalând cu un comprimat)
 GUŞILE
Tratament
Tratamentul conservator
a. tratamentul substitutiv cu hormoni tiroidieni
– pregătire preoperatorie
– Extract tiroidă dr. 75mg;
– Levotiroxina (Thyreotom® , Euthyrox®) tironina
(Triiodotironina).
b. Iodoterapia este rezervată cazurilor de guşă
parenchimatoasă difuză recentă
d. Suprimarea unor factori etiopatogenici.
e. Puncţia - aspiraţie în cazul chisturilor, injectarea de
soluţii sclerozante
 GUŞILE

Tratament
Tratamentul chirurgical
A. Indicaţii:
Eşecul tratamentului conservator,
Guşă multinodulară sau nodul tiroidian solitar (risc
mare de malignizare în special în cazul nodulilor
„reci”);
Guşă cu leziuni ireversibile (fibroză, chisturi
recidivate după aspiraţie);
Guşă complicată: hipertiroidizare, strumită,
hemoragii, tulburări de compresiune;
Considerente estetice.
 GUŞILE

Tratament chir.

Tiroidectomia subtotală - se extirpă tiroida cu

lăsarea pe loc a unei lame de ţesut glandular indemn

Tiroidectomia totală - exereza în totalitate a glandei

Exereze limitate, lobistmectomii, lobectomii indicate

doar dacă există certitudinea normalităţii ţesutului
tiroidian restant şi impun supraveghere postop.
Tiroidectomia totală de necesitate
Tiroidectomia totală de necesitate
Tiroidectomia totală de necesitate
Tiroidectomia totală de necesitate
Tiroidectomia totală de necesitate
Tiroidectomia totală de necesitate
 GUŞILE

Prognostic

favorabil

formele endocrinopate visceralizate

sau neuropate progn. modificat dat.
ireversibilităţii leziunilor sistemice
 GUŞILE

Forme clinice

Guşa simplă
- difuză (parenchimatoasă, coloidă, polimorfă)
- nodulară

Guşa endemică

Nodulul tiroidian solitar

 GUŞILE
Forme clinice particulare

Guşa cervico- mediastinală

5% din cazuri

Fiziopatologie:
formaţiunea mărită acţionează
prin greutatea sa dislocând
structurile anatomice învecinate
presiunea negativă intratoracică,
compresiunea exercitată de
musculatura cervicală
 Guşa cervico- mediastinală

Morfopatologie:

Guşa poate fi
predominant cervicală
sau predominant
mediastinală

Origine din unul sau

ambii lobi, iar vasc. din
ped. tiroidian inf.
 Guşa cervico- mediastinală
Diagnostic pozitiv

Anamneza dispariţie spontană a unei guşi cervicale

Clinic - asimptomatică sau semne funcţionale (hipo-

sau hipertiroidie) şi/sau semne de compresiune
mediastinală

La examenul local, formaţiunea se decelează

suprasternal în timpul deglutiţiei prin manevra
Valsava
Guşa cervico- mediastinală

Rg. toracică
formaţiunea
mediastinală
anterioară, mobilă
cu deglutiţia
Guşa cervico- mediastinală
Guşa cervico- mediastinală
Guşa cervico- mediastinală

Gusi a căror prelungire mediastinală pe o

radiografie standard depăşeşte 4 cm de la
furculiţa sternală.
 Guşa cervico- mediastinală
Ecografie cervicală - gusă plonjantă
Guşa cervico- mediastinală
Scintigrafia cu 131I stabileşte dg. de
organ, tip anatomo-funcţional
Guşa cervico- mediastinală
CT rapoarte de vecinătate.
Guşa cervico- mediastinală

Diagnosticul diferenţial:
– adenopatii mediastinale,
– cancer bronho-pulmonar,
– tumori timice,
– tumori mediastinale.
 Guşa cervico- mediastinală

Complicaţii
la fel ca în guşile „normal situate

Tratamentul chirurgical
contraindicat la vârstnici, insuf. cardiacă
şi/sau respiratorie, alte neoplazii
 Tiroidectomie totală cu examen histopatologic
extemporaneu

Lobectomie totală dreaptă cu ligatura pediculului superior drept

şi luxarea în plagă a LTD
 Tiroidectomie totală

Lobectomie totală stângă, ligatura pediculului superior

stâng şi luxarea în plagă a porţiunii mediastinale
 Tiroidectomie totală

LTS – formaţiune mediastinocervicală exteriorizată în

plaga operatorie
Aspect final al lojei tiroidiene după tiroidectomie totală
 Tiroidectomie totală

LTD LTS

Porţiune
mediastinală

Aspectul macroscopic Aspect macroscopic pe

secţiune
Pentru guşile mari se impune abordul combinat cervico-
mediastinal (sternotomie mediană) sau cervico-toracic în
cazul guşilor mediastinale posterioare

GUŞĂ CERVICO-MEDIASTINALĂ;
CERVICOTOMIE + STERNOTOMIE
 GUŞILE
Forme clinice particulare
Guşile ectopice
Guşa intratoracică adevărată prin dezv.de ţesut tiroidian
aberant rămas intratoracic în cursul embriogenezei; vase din
alte surse

Guşa linguală defect migrare, tiroida rămâne la niv. foramen

cecum

Guşa esofagiană, rarisimă, se manifestă ca o tumoră

esofagiană

Guşa ovariană tumoră ovariană, dg. o surpriză histopatologică.

Indiferent de localizarea ţesutului tiroidian aberant,

scintigrafia stabileşte localizarea evidenţiind caracterul
iodocaptant al formaţiunii.
 TIROIDECTOMIA SUBTOTALĂ

Poziţia pacientului pe masa de operaţie

 TIROIDECTOMIA SUBTOTALĂ

Decolarea lambourilor A. Incizia liniei albe a gâtului;

B. căutarea planului de clivaj între tiroidă şi muşchi
 TIROIDECTOMIA SUBTOTALĂ

A. Expunerea glandei tiroide; B. Incizia fasciei peritiroidiene

 TIROIDECTOMIA SUBTOTALĂ

Disecţia lobului superior al lobului tiroidian (A)

şi ligatura vaselor tiroidiene (B)
 TIROIDECTOMIA SUBTOTALĂ

Ligatura separată a vaselor tiroidiene superioare,

razant cu parenchimul tiroidian, pentru protejarea
nervului laringeu superior
 TIROIDECTOMIA SUBTOTALĂ

Izolarea arterei tiroidiene inferioare Ligatura ramurilor a. tiroidiene

inferioare pe glandă,
protejând nervul recurent
 TIROIDECTOMIA SUBTOTALĂ

Izolarea (A) şi secţionarea (B) istmului tiroidian

 TIROIDECTOMIA SUBTOTALĂ

Aplicarea penselor fine de hemostază pe

polul inferior şi secţiunea parenchimului
Doamne !
Ajută-mă să pot spune
adevărul.
 Să nu mint

…doar pentru a câştiga

aplauzele celor slabi.
Dacă-mi dai noroc…

… nu-mi lua fericirea.

 Dacă-mi dai putere …

…nu-mi lua raţiunea.

Dacă-mi dai succes

…nu mă lipsi de umilinţă.

Iar dacă-mi dai umilinţă

… nu-mi lua demnitatea.

Ajută-mă ca întotdeauna să văd

şi reversul medaliei.
 Nu mă lăsa să-i
învinovăţesc pe ceilalţi
pentru că nu gândesc ca
mine.
 Învaţă-mă să
iubesc oamenii
ca pe mine însumi.
Învaţă-mă să-i ajut
pe cei în suferinţă.
Nu mă lăsa să
alunec
în orgoliu
…şi nici în disperare sau eşec.
 Mai bine
aminteşte-mi că eşecul
… este experienţa
care precede triumful.
 Învaţă-mă ca
în ciuda suferinţei
…să merg înainte.
Învaţă-mă ca

în ciuda decepţiilor
.
…să nu-mi pierd încrederea.
Învaţă-mă că dacă vreau să ajung un
MEDIC bun
 …trebuie să învăţ

CHIRURGIE !
Dă-mi puterea …
… să vin în fiecare zi
la stagiu.
Să intru în sala de operaţie …
… să vin în gărzi

de cel puţin 6 ori.

Dă-mi puterea ...
... să învăţ lucruri practice.
Dă-mi puterea ...
… să am grijă de toţi bolnavii
Doamne,
dacă eu uit de Tine

Tu