ÎMBĂTRÂNIREA

POPULAȚIEI

A elaborat
A evaluat:
ÎMBĂTRÂNIREA DEMOGRAFICĂ A
POPULAŢIEI
• reprezintă procesul de modificare astructurii
populaţiei pe vârste, în favoarea grupelor de vârstă
înaintată, ca tendinţă fermă şi delungă durată
 Dezvoltarea economică a lumii
contemporane pe parcursul sec. XX şi
începutul sec. XXI se caracterizează prin:
• internaţionalizarea şi integrarea
economiei mondiale
• creşterea fluxurilor migraţionale şi
informaţionale
• dezvoltarea noilor tehnologii care, la
rîndul lor, au provocat modificări esenţiale
în modul de viaţă al populaţiei, orientările
valorice, inclusiv, comportamentul
reproductiv al populaţiei.
PONDEREA PERSOANELOR VÂRSTNICE PE
REGIUNIE TERREI ANUL 2006(PROGNOZA
PENTRU 2050)
CELE MAI MARI
RITMURI DE
ÎMBĂTRÎNIRE ÎN
PRIMA JUMĂTATE A
SECOLULUI NOSTRU
ÎN ŢĂRILE DIN
EUROPA DE EST ŞI
FOSTA UNIUNE
SOVIETICĂ
SPERANȚA DE VIAȚĂ
PARTICULARITĂȚILE PROCESULUI DE
ÎMBĂTRÂNIRE A POPULAȚIEI ÎN PROFIL
ADMNISTRATIV-TERITORIAL
UNITĂŢILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE
AU FOST REPARTIZATE ÎN 5 GRUPURI:
• 1. unităţi administrativ-teritoriale cu populaţia relativ tânără,
vârstnicii constituind mai puţin de 12% în structura populaţiei –
Ialoveni, Chişinău, Criuleni;

• 2. unităţi administrativ-teritoriale în care ponderea persoanelor

vârstnice în structura populaţiei s-a stabilit în limitele de 12,1-
14%. Acest grup este alcătuit din 17 unităţi din zonele de Centru
şi de Sud, inclusiv, oraşul Bălţi, UTA Găgăuzia, raioanele:
Cantemir, Străşeni, Anenii Noi, Basarabeasca, Cahul, Dubăsari,
Nisporeni, Cimişlia, Hînceşti, Teleneşti, Leova, Orhei, Căuşeni,
Ungheni, Ştefan Vodă;

• 3. unităţi administrativ-teritoriale cu ponderea persoanelor

vârstnice de 14,1-16%. Din acest grup fac parte raioanele
Călăraşi, Sîngerei, Rezina, Taraclia;

• 4. unităţi administrativ-teritoriale cu ponderea persoanelor

vârstnice de 16,1-19%: Şoldăneşti, Făleşti, Soroca, Floreşti,
Glodeni;

• 5. unităţi administrativ-teritoriale în care ponderea populaţiei

vârstnice depăşeşte 19,1%. Acest grup este alcătuit din 6
raioane de nord: Ocniţa, Drochia, Rîşcani, Edineţ, Briceni,
Donduşeni.
CAUZELE POCESULUI DE ÎMBĂTRÎNIRE
DEMOGRFICĂ A POPULAŢIEI
RATA
NATALITĂȚII ÎN
PROFIL
ADMINISRATIV-
TERITORIAL
SPERANȚA DE VIAȚĂ
LA NAȘTERE ÎN PROFIL
ADMINISTRATIV-
TERITORIAL, AMBELE
SEXE
2006
SPORUL
NATURAL ȘI
MIGRAĂȚIONAL
ÎN PROFIL
ADMINISTRATIV-
TERITORIAL
2006
CONSECINŢE
ECONOMICE ŞI
SOCIALE
TREI SCENARII ALE EVOLUŢIEI
POPULAŢIEI:
• Scenariul I – pesimist, presupune menţinerea
indicatorilor principali ai mişcării naturale a populaţiei
(natalitatea şi mortalitatea) la nivelul anului 2008: RTF
1,268 copii per femeie de vîrstă fertilă; speranţa de
viaţă la naştere pentru bărbaţi 65,12 ani, pentru femei
- 73,08 ani.

• Scenariul II – moderat-pesimist, care presupune

suspendarea reducerii ratei natalităţii şi o creştere
uşoară a acesteia pînă la 1,5 în anul 2050. S-a înaintat
ipoteza de menţinere a modelului actual al
comportamentului reproductiv, cu tendinţa de
creştere a vîrstei medii a mamei la naştere (pînă la 27
ani în anul 2050) şi deplasarea natali- 125 tăţii spre
vîrstele mai mari şi de creştere nesemnificativă a
natalităţii în grupele de vîrstă de 25-29 şi 30-34 ani.
Indicatorii mortalităţii se vor reduce lent, ceea ce va
determina o creştere nesemnificativă a speranţei de
viaţă la naştere pînă la 69 ani pentru bărbaţi şi 76 ani
pentru femei către anul 2050.

• Scenariul III – optimist, se bazează pe ipoteza creş-

terii nivelului natalităţii pînă la 1,5 în anul 2025 şi 1,8 în
anul 2050, ceea ce evident presupune îmbunătăţirea
situaţiei social-economice în ţară, creşterea nivelului
de trai, promovarea politicilor de stimulare a
natalităţii, reducerea mortalităţii şi refluxului
migratoriu.
EVOLUȚIA
PROIECTATĂ A RATEI
NATALITĂȚII
 EVOLUȚIA
PROIECTATĂ A
NUMĂRULUI TOTAL
DE NĂSCUȚI

STRUCTURA
POPULAȚIEI PE
GRUPE MARI DE
VÂRSTĂ
EVOLUȚIA PROIECTATĂ A PONDERII
PERSOANELOR ÎN VÂRSTA DE 60 DE ANI

EVOLUŢIA PROIECTATĂ A RAPORTULUI DE

DEPENDENŢĂ DEMOGRAFICĂ (NUMĂRUL DE
PERSOANE ÎN VÎRSTĂ INAPTĂ DE MUNCĂ LA
100 DE PERSOANE ÎN VÎRSTĂ APTĂ DE
MUNCĂ)
*RDC – RATA DE DEPENDENŢĂ A COPIILOR
(0-15 ANI)
*RDV – RATA DE DEPENDENŢĂ A
VÎRSTNICILOR (PERSOANE ÎN VÎRSTĂ DE
PENSIONARE: FEMEI DE 57 ANI ŞI MAI MULT,
BĂRBAŢI DE 62 ANI ŞI MAI MULT) *RDT –
RATA DE DEPENDENŢĂ TOTALĂ
VALORILE
PROIECTATE
ALE
NUMĂRULUI DE
POPOULAȚIE DE
VÂRSTĂ
ȘCOLARĂ ȘI
PREȘCOLARĂ
POPULAȚIA
PE VÂRSTE ȘI
SEXE
CONSECINŢE ECONOMICE ŞI SOCIALE
ALE ÎMBĂTRÎNIRII POPULAŢIEI
Factori
• situaţia socio-
economică instabilă
• subdezvoltarea pieţei
muncii
• salariile reduse din ţară
• posibilităţile circulaţiei
libere
INFLUENȚA
ÎMBĂTRINIRII
ASUPRA
SOCIETĂȚII LA
NIVEL MACRO
VÂRSTA DE
PENSIONARE ÎN
REPUBLICA
MOLDOVA ȘI ÎN
UNELE ȚĂRI
EUROPENE
DIRECŢIILE PRINCIPALE ALE POLITICILOR
DEMOGRAFICE TREBUIE SĂ FIE ORIENTATE SPRE:
• • ajutorarea familiilor tinere în
obţinerea locuinţei proprii (printr-un
sistem de credite preferenţiale,
reducerea costului locuinţei la
naşterea copiilor de rangul 2, 3 şi
mai mult);
• • perfecţionarea sistemului de
indemnizaţii pentru copii, creşterea
volumului lor în funcţie de rangul
naşterii;
• • crearea condiţiilor favorabile
pentru îmbinarea rolurilor parentale
şi profesionale;
• • profilaxia avorturilor, prin
promovarea planificării familiale
 DIRECŢIILE PRINCIPALE ALE POLITICILOR
DEMOGRAFICE ÎN DOMENIUL REDUCERII
MORTALITĂŢII ÎN REPUBLICII MOLDOVA
TREBUIE SĂ FIE AXATE PE:
• • reducerea decalajului între speranţa
de viaţă a populaţiei Republicii Moldova
şi altor state europene;
• • reducerea mortalităţii din cauza
motivelor care pot fi evitate, sau care
sunt provocate de nerespectarea
modului de viaţă sănătos (abuzul de
alcool, fumatul, drogurile), în special la
persoanele în vîrstă aptă de muncă;
• • elaborarea măsurilor de reducere a
mortalităţii luînd în considerare
diferenţele existente în speranţa de viaţă
la naştere a populaţiei în profil
administrativteritorial.
MĂSURILE CE SE ŢIN DE PROTECŢIA
SOCIALĂ A PERSOANELOR VÎRSTNICE ŞI
CREAREA OPORTUNITĂŢILOR EGALE
PENTRU TOATE GRUPURI DE VÎRSTĂ:
• formarea potenţialului naţional pentru rezolvarea
problemelor provocate de îmbătrînirea populaţiei
(pregătirea cadrelor medicale şi sociale);
• • dezvoltarea infrastructurii de deservire a persoanelor de
vîrstă înaintată: ajutorul şi îngrijirea la domiciliu, programe
de deservire socială la nivel co- 152 munitar, instituţiile
care acordă îngrijirea de lungă durată;
• • evitarea pensionării precoce. Elaborarea măsurilor ce
ar favoriza prelungirea activităţii de muncă după
pensionare (crearea condiţiilor de muncă favorabile
pentru persoanele vîrstnice, excluderea discriminării la
locul de muncă după vîrstă, creş- terea competitivităţii a
persoanelor vîrstnice prin recalificare, etc.);
• • ajustarea volumului pensiilor la standardele calităţii
vieţii, inclusiv prin majorarea vîrstei de pensionare;
• • stimularea activităţii sociale a persoanelor vîrstnice,
susţinerea organizaţiilor care prezintă interesele lor
• Elaborarea, controlul şi evaluarea
politicilor demografice urmează să
se bazeze pe cercetările ştiinţifice,
inclusiv cercetările
interdisciplinare, datele statisticii
curente, proiectările demografice.
O atenţie deosebită trebuie
acordată legăturilor de nivelul
micro şi macro în economie şi
societate.
MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE