PRODUSELE ALIMENTARE

MODIFICATE GENETIC
 În prezent, probabil că nu există un subiect din
domeniul nutriției care să fie mai disputat și care să nască
cele mai mari confuzii in randul consumatorilor decât
organismele modificate genetic (OMG).

Unii le privesc ca fiind toxice și deosebit de

periculoase, în vreme ce alții le consideră soluția optimă în
caz de foamete în masă.
 Tehnologia care furnizează noi proprietăți
organismului transferând gene de la un organism la altul
sau care interferează cu structura sa genetică se numește
tehnologia genei. Prin această tehnologie structura
genetică a alimentelor este schimbată motiv pentru care
aceste alimente se numesc alimente modificate genetic.
 Această tehnologie constă
în luarea de la organismul donor
a genei care interesează și
introducerea ei intr-o moleculă
de ADN străin, care se numește
vector purtător.
Apoi urmează etapa
înserării întregii molecule de
ADN în molecula ADN a
organismului gazdă. În
continuare se urmărește celula
în care se manifestă genele și
apoi se selectează produsul care
ne interesează.
 Acest produs este greu de controlat, deoarece genele
nu funcționează izolat, ci interacționează unele cu altele, iar
organismul uman are zeci de mii de gene și dacă luăm în
calcul și faptul că indivizii sunt entități distincte, atunci ne
putem da seama că aceeași genă poate avea efecte diferite
de la un organism la altul.
 Toate aceste produse sunt obținute
prin tehnica de inginerie genetică printre
care se numără :

Plante rezistente la secetă și dăunători;

Cereale cu un procent crescut de proteine;
Cereale fără gluten;
Orez cu un conținut ridicat de vitamina A;
Semințe de rapiță cu acizi grași care pot fi
utilizați în regimuri dietetice;
Tomate cu coacere în timpul transportului;
Plante fără proteine alergene (kiwi fără proteina alergenă);

Bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi;

Cantitate crescută de lecitina (prezentă, în mod obișnuit, în

gălbenușul de ou și soia) din soia și care este utilizată ca
emulgător pentru margarină, ciocolată și alte produse
alimentare;

Chimozina modificată genetic (în mod obișnuit, chimozina

este o enzimă extrasă din stomacul vițeilor), care este
utilizată în producția de brânzeturi;

Vitamine și arome alimentare.

 Ce se obține prin modificări genetice ?

Ameliorarea culorii și aromei fructelor;

Creșterea timpului de conservare;

Producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului;

Modificarea calităților nutritive :

cartofi mai bogați în amidom care

absorb uleiul de gătit în cantități

mai mici.
 Recoltele devin mai rezistente la ierbicide, pesticide, boli,
frig, salinitate crescută. Medicina recunoaște aspectele benefice
ale manipulării genetice pentru că astfel s-au obținut: insulina,
unii interferoni, produse de sânge (cu potențial alergic scăzut),
vaccinuri (folosind ca suport cartoful sau roșia) mai rezistente la
transport și păstrare îndelungată.
 "Nu au cum să aducă beneficii. Este absurd să credem că omul
poate crea ceva superior asupra ceea ce a creat natura; ceea ce poate
fi benefic dintr-un anumit unghi de vedere, în ansamblu poate aduce
efecte negative care să depășească efectele benefice. Astfel încât, din
punct de vedere ecologic nu putem spune că OMG aduc beneficii
organismului nostru. În principiu, plantele care există în prezent, cele
nemodificate genetic au fost selectate în mod natural; ele au rezistat
cel mai bine la dăunaători, în condițiile de mediu din zona/țara
respectivă. Creând plante modificate genetic riscăm să contaminăm și
plantele nemodificate genetic și să scădem biodiversitatea", afirmă
Diana Coravu, medic specialist în Diabet, Nutriție și Boli metabolice.
 Ca orice altă industrie și industria alimentelor modificate
genetic prezintă avantaje și dezavantaje.

Principalele avantaje ale OMG-urilor țin de dimensiunea

economică, nicidecum de protecția sănătății omului.

Timpul și costurile cultivării acestor alimente au fost

micșorate. Legumele ”mutante” au fost concepute astfel încât să
fie rezistente sau chiar tolerante la erbicid, substanța chimică
destinată uciderii buruienilor dăunătoare agriculturii. Mai mult
decât atât, acestea au dezvoltat rezistența în fața insectelor ce
afecteză plantele nemodificate genetic.
 Astfel a putut fi redusă cantitatea de pesticide, substanța care
ucide insectele dăunătoare agriculturii, lucru care a dus la scăderea
costurilor de întreținere a recoltelor. De asemenea, efortul depus de
fermieri este mai redus, iar sănătatea acestora nu mai este pusă în
pericol de substanțele chimice folosite. Impactul agriculturii asupra
mediului este mai mic, odată ce cantitatea totală de pesticide
folosite se reduce.
Datorită aspectului foarte plăcut, aceste produse atrag tot mai
mulţi clienţi ducând astfel la creşterea profiturilor comercianţilor.
În plus, produsele modificate genetic au beneficii mai mari privind
durabilitatea sau valoarea nutritivă.
 Dezavantajele alimentelor modificate genetic pot fi :

Alimentele modificate genetic pot dobândi proprietăți nedorite;

Prezervarea varietății genetice într-o specie este pusă în pericol;

Tehnologia practic face ca fermierul să cultive doar un tip de plante

fertile;

Tehnologia poate cauza degenerare nedorită. Deci chiar dacă este

surprinzător se pot obține produse slabe calitativ ;

Alimentele modificate genetic pot modifica flora solului. Astfel se

poate ajunge la pierderea unor însemnate microorganisme din sol ce
poate cauza dezechilibre ;
Când microorganisme alterate genetic sunt consumate împreună
cu alimentele ele se pot reuni cu organismul uman sau animal.
Această combinație poate cauza pierderi, metamorfoze sau alte
organisme ciudate ;

Dacă în urma intervenției genetice se crează alimente rezistente la

antibiotice această proprietate s-ar putea transfera și la
consumatorul acestor alimente cu efecte nocive pentru sănătate.
Antibioticele prescrise în scopuri curative în diverse maladii nu și-
ar mai produce efectul scontat;
În cadrul circuitului închis al naturii insectele consumând aceste
alimente modificate genetic ar putea dezvolta mecanisme de
rezistență;

Există riscul apariției unui singur tip de flora;

Alte organisme ce trăiesc în același mediu ar putea fi influențate de

alimentele modificate genetic;

Prin această tehnologie genele transferate ar putea contamina

celelalte organisme în mod nedorit cu efect biologic dezastruos;

Chiar și alimentele cu efect benefic inițial ar putea ajunge să poarte

gene cu efecte toxice ce ar putea genera îmbolnăviri;
Care sunt riscurile alimentelor modificate genetic asupra sănătății
consumatorilor?

Efectele alergice

Genele nou inserate pot produce proteine care la unele persoane

determină alergii. Cele mai frecvente alergii sunt cele față de lapte, ouă,
pește, cereale și soia. La începutul anilor '90 când soia a căpătat efecte
nutritive sporite prin introducerea unei gene de la nucile braziliene,
riscul potențial a devenit evident.
 Rezistența la antibiotice
Se știe că unele alimente modificate genetic pot crește
rezistența omului sau a animalelor față de antibiotice. De exemplu,
tomatele modificate genetic consumate proaspete au gene marker
(o genă rezistentă la antibiotice) ce sunt foarte rezistente la
neomicină sau kanamicină. Același lucru se întâmplă și în cazul
semințelor de bumbac. În general, riscul variază în funcție de
originea genei implicate. Bacteriile ce produc acid lactic nu trebuie
să conțină gene de rezistență la antibiotice.
 Modificări la nivelul metabolismului
Prin înserarea de gene noi se pot produce alterări la nivelul
genomului - adică totalitatea genelor pe care le conține un
organism - alterări care pot genera în organismul gazdă și alte
efecte decât cele scontate, cum ar fi scăderea cantității de substanțe
nutritive și creșterea nivelului de toxine în organismul gazdă.
 Situația alimentelor modificate genetic la nivel mondial

Ar fi interesant de arătat că în ultimii 5 ani suprafețele

cultivate cu plante modificate genetic au crescut de cel puțin 25
ori; cele mai răspândite sunt soia și porumbul (modificate pentru a
le crește rezistența la ierbicide și la pesticide) iar SUA dețin
aproximativ 70% din totalul acestor suprafete. România are un
procent mic alături de Australia, Franța, Germania, Bulgaria. În
Brazilia nu se cultivă plante modificate genetic. În Europa există
organizații deosebit de active care militează pentru reglementări
clare în această privință.
 Publicul a fost profund tulburat de două mari scandaluri în
domeniul siguranței alimentației. În Marea Britanie boala vacii
nebune iar în Belgia contaminarea alimentară cu dioxina au
provocat panică și neîncredere în sistemele de control ale
alimentației publice. Ca răspuns guvernele au admis necesitatea
etichetării alimentelor într-un limbaj adecvat înțelegerii tuturor care
să precizeze ce conținut de modificare genetică are alimentul
respectiv. Comisia Europeană admite 1% și 0% pentru alimentele
destinate copiilor. Publicul trebuie să fie informat și educat astfel
încât să înțeleagă riscurile sau beneficiile modificărilor genetice.
 Germania, Franţa, Ungaria, Polonia, Grecia şi Italia au
interzis deja cultivarea de organisme modificate genetic. Bulgaria a
impus condiţii atît de stricte pentru cultivatori încît nici în ţara
vecină nu se va mai cultiva porumbul Monsanto 810. În fruntea
listei celor mai mari consumatori de organisme modificate genetic
se afla Statele Unite cu 63 de milioane de hectare, Argentina cu 19
milioane de hectare, Brazilia cu 16 milioane şi Spania cu
aproximativ un milion şi jumătate de hectare.
 Boli cauzate de soia modificată genetic

Hipotiroidismul este cea mai comună disfuncție a glandei tiroide și

cel mai des ea este întâlnită la femei și bătrâni. Potrivit studiilor
epidemiologice efectuate asupra populației din anumite regiuni ale
lumii soia nu este un aliment recomandat pentru cei care au această
afecțiune.
Consumul în exces de soia, conform specialiștilor citați de Home
Remedies, poate să încetinească activitatea glandei tiroide. Dacă
activitatea acesteia încetinește nivelul TSH crește și producția
hormonilor T3 și T4 va fi mai înceată.
Anumite substanțe conținute de soia înhibă asimilarea iodului din
alimente și provoacă disfuncții ale glandei tiroide în cazul în care
consumul depășește limita zilnică recomandată care diferă de la
persoană la persoană în funcție de greutate, vârstă și alți factori.
De asemenea cercetătorii au demonstrat că bebelușii care au fost
hrăniți cu mâncare ce are în componență un nivel ridicat de soia
riscă să aibă în tinerețe boli autoimune precum Hashimoto sau
Graves.
În general femeile sunt cel mai des predispuse la afecțiuni ale
glandei tiroide, însă cu un consum moderat de soia și cu ocolirea
altor factori nocivi care provoacă disfuncții ale glandei tiroide pot
fi ocolite neplăcerile.
Un alt factor ce adaugă soia pe lista alimentelor nu prea bune
pentru organism, în cazul în care suferiți de hipotiroidism, este cel
al mutațiilor genetice.
Culturile de soia modificate genetic precum și alte legume și fructe
modificate genetic sunt dăunătoare organismului și ar trebui
evitate.
 Unul dintre nenumăratele studii cu rezultate negative făcute
pe mâncarea modificată genetic a fost realizat de cercetătorul de
origine maghiară Dr. Árpád Pusztai, care a hrănit cobai cu cartofi
modificaţi genetic. Experimentul său a demonstrat că astfel hrăniţi,
cobaii ajungeau să aibă creierul, ficatul şi testiculele mai mici,
precum şi sistem imunitar deficient.
S-a mai observat şi prezenţa unui număr ridicat de celule
precanceroase în mai multe ţesuturi ale organismului.
La două zile după publicarea rezultatelor studiilor sale, Dr.
Puszai a fost dat afară din postul pe care îl ocupa la Rowett
Research Institute, în urma unui telefon, se spune, primit direct de
la primul ministru britanic Tony Blair. Echipa sa de cercetători a
fost desfiinţată şi s-a început târârea membrilor ei într-o serie de
procese care urmăreau intimidarea acestora şi stoparea dezvăluirii a
şi mai multe adevăruri cumplite.
 CONCLUZII
Modificat genetic nu este deocamdată echivalent cu
îmbunătățit genetic. Acest fabulos progres științific este încă o
cutie a Pandorei. Atâta timp cât nu cunoaștem deplin nu stăpânim
deplin. Găsiți plăceri în lucrurile simple care vi se oferă, nu fiți
sclavii aromelor artificiale.