PARALIZIA PLEXULUI

SACRAT
 Anatomie
 Plexul sacrat provine din
anastomoza celei de-a 5-a
rădăcini lombare cu primele
rădăcini sacrate, primind şi
o anastomoză de la a 4-a
rădăcină lombară.
 Din plexul sacrat se
desprind ramuri colaterale
precum: nervul sciatic mic,
hemoroidal, ruşinos intern,
obturator intern, marele,
mijlociu şi micul fesier şi
ridicătorul anal.
 Anatomie
 Ramul terminal al plexului sacrat este nervul sciatic, iar
cea mai frecventă suferinţă radiculară a plexului sacrat o
constituie nevralgia sciatică de tip radicular prin hernia
de disc lombară sau lombosacrată.
PARALIZIA NERVULUI
SCIATIC
Anatomie
 Nervul sciatic, cel mai voluminos nerv
rahidian îşi trage originea din rădăcinile
L5, S1 şi S2. Primeşte anastomoze şi
din L4 şi S3.
 Părăseşte bazinul prin marea scobitură
ischiatică, străbate regiunea fesieră,
realizând raporturi de vecinătate cu
muşchii piramidal, artera ischiatică,
artera şi nervul ruşinos intern şi ajunge
în regiunea posterioară a coapsei pe
care o străbate până în spaţiul
polpiteu.
 Dă naştere la două ramuri terminale:
nervul sciatic popliteu extern (nervul
peronier comun) şi sciaticul popliteu
intern (nervul tibial).
Etiologie
 hernia de disc, diferitele
afecţiuni vertebrale
inflamatorii,
reumatismale,
traumatice, tumorale şi
degenerative.
 afecţiunile de natură
inflamatorie sau tumorală
pot afecta porţiunea
plexală a nervului.
 fracturi de bazin sau
femur, plăgi ale regiunii
fesiere sau posterioare a
gambei, luxaţii coxo-
femurale, elongaţii,
tumori de vecinătate etc.
Etiologie
 iatrogen: injecţiile greşite în regiunea
fesieră, tracţiuni asupra membrelor
inferioare la nou-născut, compresiuni prin
capul fătului sau aplicarea de forceps,
diverse manevre care se execută pentru
reducerea unei luxaţii coxofemurale
precum şi tratamentul cu anticoagulante
intrafesier prin producerea de
hematoame.
 nevritele de sciatic, infecţioase sau toxice
sunt excepţionale.
 Simptomatologie
Nevralgie sciatică:
 debutul brusc, după un efort sau o mişcare
greşită, cu dureri în regiunea lombosacrată
ce iradiază de a lungul feţei posterioare a
fesei şi membrului inferior.
 durerea este cel mai important simptom,
poate fi spontană dar poate fi şi provocată.
 durerile spontane sunt, fie cu caracter surd
şi continuu, fie cu exacerbări paroxistice şi
care se accentuează cu diversele mişcări
executate de bolnav sau cu ocazia tusei,
strănutului, defecaţiei.
Simptomatologie
Nevralgie sciatică:
 Durerea se propagă diferit în
funcţie de rădăcina afectată:
- afectarea rădăcinii L5 duce la o
propagare a durerii pe faţa
postero-externă a coapsei,
externă a gambei, regiunea
premaleolară externă, faţa
dorsală a piciorului spre haluce;
- afectarea rădăcinii S1
determină o durere pe faţa
posterioară a coapsei şi gambei,
regiunea retromaleolară
externă, marginea externă a
plantei şi ultimele degete.
 Simptomatologie
Nevralgie sciatică:
 Durerile provocate apar după
compresiunea sau percuţia
vertebrală, paravertebrală
sau pe traiectul nervului
(punctele Valleix) sau prin
manevrele de elongaţie
(Lasegue).
Simptomatologie
Punctele lui Valleix:
 punctul lombar, în unghiul sacrovertebral;

 punctul sacroiliac, la nivelul articulaţiei

sacroiliace (este punctul cel mai constant);
 punctul fesier, la nivelul marii incizuri
sciatice; presiunea trebuie să fie puternică;
 punctul trohanterian, în şanţul
ischiotrohanterian;
 punctul peroneotibial, la nivelul gâtului
peroneului.
 Simptomatologie
 bolnavul este imobilizat la pat şi păstrează o poziţie
gambele flectate, capul şi umerii uşor ridicaţi pentru
reducerea lordozei lombare („cocoş de puşcă”).
 atitudini antalgice:
- dispariţia lordozei,
- scolioza cu concavitatea de partea bolnavă pentru a
împiedica alungirea nervului (scolioză homolaterală);
uneori scolioza este heterolaterală cu scopul de a mări
diametrul găurii de conjugare;
- în poziţia şezândă bolnavul se sprijină pe o singură
fesă, corpul fiind aplecat pe partea sănătoasă;
- în poziţia culcată călcâiul de partea bolnavă este mai
ridicat decât cel sănătos („ascensiunea călcâiului” descris
de Sicard);
- bolnavul stând în genunchi pe scaun piciorul face cu
gamba un unghi drept de partea bolnavă din cauza
hipotoniei muşchilor posteriori ai gambei.
 La mijlocu distanţei dintre
ischion şi SIPS se palpează
marea scobitură ischiadică.
 O durere provocată la acest
nivel poate sugera o
sciatalgie!
 Simptomatologie
Tuburările de tonus muscular:
 contractura paravertebrală cu atitudinile antalgice descise
mai sus;
 muşchii fesiei, ai coapsei şi ai gambei sunt hipotoni;
 relieful fesier este şters, curba plicii fesiere este coborâtă
de partea bolnavă iar şanţul interfesier este împins spre
partea bolnavă.
 reflexul achilian ca şi cel plantar sunt normale, dimunate
sau abolite.
Tulburările de sensibilitate
 obiectiv: parestezii, dureri caracteristice ale nevralgiei
sciatice care după topografia lor pot indica sediul leziunii;
 subiectiv: hipoestezii discrete având o topografie
radiculară şi cuprinzând deobicei teritoriul unei rădăcini
(L4, L5, S1).
 Simptomatologie
Tuburările trofice
 discretă hipotrofie şi tulburări circulatorii cu
cianoza piciorului,
 răcirea tegumentelor,
 pielea devine uneori uşor palidă şi lucioasă
şi se constată o descuamare furfuracee.
În sciatica flebogenă se produce un edem
local al gambei, iar în unele cazuri grave se
poate observa un aspect pseudohipertrofic
al gambei explicat prin stază venoasă
datorită alterării fibrelor simpatice ale
nervului sciatic.
I. Paralizia de nerv sciatic popliteu
extern (SPE)

 Nervul SPE (peronier comun)

înconjoară gâtul peroneului,
pătrunde în loja antero-externă
a gambei unde se divide în
nervul musculocutanat ce se
distribuie la cei doi muşchi
peronieri laterali şi
tegumentele de pe faţa dorsală
a piciorului şi nervul tibial
anterior care se distribuie la
muşchiul gambier anterior,
extensorul comun al degetelor,
extensorul propriu al degetului
mare şi pediosul.
Inervaţia
 acţiune de extensie a piciorului şi degetelor,
 senzitiv inervează faţa antero-externă a
gambei şi faţa dorsală a piciorului ce
excepţia ultimei falange a degetelor şi
marginii externe a plantei.
Etiologie
 traumatismele prin plăgi locale sau fracturi
ale peroneului sau luxaţii tibio-peroniere
pot interesa nervul sciatic.
 compresiunile nervului în poziţia „picior
peste picior” sau cu genunchii flectaţi în
unele profesii (muncitori, croitori, ciclişti,
fotbalişti).
 cauze iatrogene:compresiunile nervului în
cursul anesteziei sau în comele prelungite;
injecţiile greşite cu substanţe neurolitice
practicate în nerv sau vecinătatea lui.
 cauze infecţioase.
 Simptomatologie
 atitudinea este cu piciorul balant, în „varus ecvin”
(picior în picătură) ce constă în flexia plantară şi
abducţia piciorului.
 paralizie a lojei antero-externe a gambei cu abolirea
mişcărilor de flexie dorsală a piciorului şi a falangelor
proximale ale degetelor, de abducţie şi ridicare a
marginii laterale a piciorului.
 mersul devine dificil, stepat – bolnavul este obligat
să ridice genunchiul şi să flecteze mult gamba iar
când se sprijină, piciorul loveşte solul întâi cu vârful.
 mersul pe călcâi devine imposibil, nu poate bate
tactul cu piciorul afectat.
 pacientul este incapabil să menţină sprijinul unipodal
pe membrul inferior afectat (semnul Froment).
 abolirea sau diminuarea reflexul achilian si
medioplantar.
 subiectiv rareori dureri, obiectiv – hipo sau anestezie
pe faţa antero-externă a gambei şi pe faţa dorsală a
piciorului.
 amiotrofii în regiunea antero-externă a gambei.
II. Paralizia de nerv sciatic popliteu
intern (SPI)

 nervul SPI continuă traiectul

sciaticului, angajându-se sub
muşchii gemeni şi plantar
subţire după care trece pe
sub arcada solearului luând
numele de nerv tibial
posterior.
 străbate apoi canalul tarsian,
înapoia şi dedesubtul
maleolei interne şi ajunge la
plantă unde se împarte în
ramurile terminale: nervul
plantar intern şi planter
extern.
 Inervaţie
Nervul SPI efectuează:
 flexia şi adducţia piciorului prin tricepsul sural şi
gambierul posterior,
 flexia degetelor prin flexorul comun al degetelor,
flexorul propriu al degetului mare şi plantarul
subţire
 adducţia şi abducţia piciorului prin muşchii
interosoşi.

Senzitiv teritoriul sciaticului SPI cuprinde regiunea

tendonului Achile, planta, marginea externă a
piciorului şi treimea externă a feţei sale dorsale şi
faţa dorsală a ultimelor falange.
 Etiologie

 traumatisme: plăgi în regiunea

poplitee, gambieră, posterioară şi
plantară; fracturi ale oaselor gambei.
 procese compresive şi cel mai
frecvent comprimarea nervului în
canalul dintre maleola internă şi
calcaneu (sindromul tunelului
tarsian).
Simptomatologie
 atitudinea este caracteristică cu „picior valgus” (flexie
dorsală şi abducţia piciorului) şi „degete în ciocan”
(hiperextensia primei falange şi extensia celolalte
două).
 abolirea mişcărilor de flexie plantară şi inversie a
piciorului.
 la degete apare imposibilitatea flexiei, abducţia şi
adducţia degetelor nu este posibilă, precum şi flexia
primei falange şi extensia celorlalte două.
 sunt diminuate adducţia şi ridicarea marginii interne a
piciorului, posibile totuşi prin acţiunea muşchiului tibial
anterior inervat de sciaticul popliteu extern.
 bolnavul nu se poate ridica pe vârful piciorului, nu
poate bate tactul cu călcâiul, iar în mers se sprijină pe
călcâi şi medioplantar (mers talonat).
Simptomatologie
 reflexele achiliene şi medio-plantar sunt abolite.
 atrofiile se instalează în regiunea posterioară a
gambei şi la nivelul plantei cu scobirea acesteia şi
atrofii accentuate ale muşchilor interosoşi.
 senzitiv: dureri cu caracter cauzalgic, obiectiv
hipo sau anastezie în teritoriul cutanat de
distribuţie a nervului SCI.
 tulburări vegetative şi trofice sunt importante:
modificări vasomotorii (cianoză, edem, hipotermie
locală) şi sudorale, modificări ale fanerelor, pielii,
ulcere trofice.
 Tratament kinetic şi de recuperare
1. Prevenirea deviaţiilor
piciorului şi în special „varusul
echin” datorită retracturii
tendonului ahilian.
 Se va menţine poziţia în unghi
drept a piciorului printr-o atelă,
mai ales noaptea, iar în cusul
zilei piciorul va fi posturat într-o
gheată cu carâmb dur.
 În paralizia SPI datorită căderii
bolţii plantare se utilizează
susţinătoarele plantare.
 Tratament kinetic şi de
recuperare
2. Menţinerea mobilităţii
articulare a glezni şi degetelor
 mobilizări pasive la nivelul
tuturor articulaţiilor piciorului
precum şi la nivelul
genunchiului.
 Tratament kinetic şi de recuperare
3. Reeducarea musculaturii afectate
 tehnici FNP: reflexul de întindere,
IL, SI, CR etc;
 elemente facilitatorii ale activităţii
musculare (periajul, atingerea cu
calipul de gheaţă, vibraţii etc);
D1E
 exerciţii contralaterale de
promovare a inducţiei pozitive în
musculatura paralizată;
 diagonalele Kabat pentru membrul
inferior;
 exerciţii analitice pentru fiecare
mişcare, începând cu cele pasive
şi active, apoi active şi active cu
rezistenţă progresivă, exerciţii D2F
izometrice.
Tratament kinetic şi de recuperare
4. Recuperarea funcţionalităţii piciorului în cadrul kineticii
de mers şi stabilităţii ortostatice.
 se exeută exerciţii în lanţ kinetic închis şi deschis
precum şi diferite exerciţii de mers.
 în paralizia SPE, dar mai ales în cea a SPI, o atenţie
deosebită va fi acordată flexiei degetelor, funcţie
esenţială pentru ortostatism şi mers.
5. Ortezarea invalidităţii, în cursul unor paralizii definitive.
 în paralizia SPE se confecţionează orteze dinamice
(ghete cu arc pentru ridicarea piciorului în timpul
mersului). Pentru pareze este suficientă aplicarea unui
toc mai înalt şi a unei ghete cu un carâmb mai dur.
 paralizia de SPI nu pune probleme de ortezare, fiind
în general bine tolerată.
Tratament kinetic şi de recuperare
Tratament kinetic şi de recuperare
 Tehnici de mobilizare
Etirement du dentelé postérieur et inférieur

Massage relaxante du carré des lombes

Etirement global du carré des lombes

 Tehnici de mobilizare

Levee de tension du dentelé postérieur et inférieur

Levée de tension de l’oblique interne

Levée de tension de l’oblique externe

Tehnici de mobilizare pasiva