Sunteți pe pagina 1din 51

CURS 7

MANOPERELE
CHIRURGICALE UTILIZATE
IN BOALA PARODONTALA
Consideratii generale:

 →Tratamentul chirurgical apartine celei de-a 2-a etape de


terapie parodontala, respectiv faza corectiva.
 →Fara o stradanie initial din partea medicului si a pacientului
cu precadere de a controla acumularea de placa tratamentul
chirurgical este o pierdere de timp.
 → Chirurgia parodontala nu determina prin ea insasi
cresterea rezistentei tesuturilor parodontale fata de diferiti
factori etiologici si nu reduce proliferarea bacteriana.
 →Decizia de a recurge la tratam chirurgical in boala
parodontala nu depinde numai de adancimea pungii, ci se
bazeaza pe eficacitatea pacientului in controlul acumularii de
placa.
 → Aplicarea chirurgiei parodontale nu rezolva tratamentul
complex al cazului in sine.
Obiective :

 Scopul major este sa contribuie la prezervarea


parodontiului. Aceasta se poate realiza prin 3
conditii:
 -crearea de conditii favorabile pentru a elimina si a
controla placa
 -restabilirea arhitecturii gingivale optime
 -regenerarea suportului parodontal care a fost
distrus de boala
Obiective propriu-zise:

 -crearea unei cai de acces pentru detartaj si surfasaj


 -sa reducem adancimea pungilor
 -sa corectam anomaliile gingivale importante
 -sa restabilim morfologia favorabila a rebordului
gingival
 -sa eliminam leziunile inter-radiculare (LIR)
 -realizarea unei cai de abord pentru tehnicile de
regenerare tisulara (RTG)
Indicatiile chirurgiei parodontale :

 -pungi parodontale unde nu exista posiblitatea


clinica de a se indeparta complet iritantii
 -atunci cand exista zone cu contururi osoase
neregulate sau cratere adanci
 -leziuni interradiculare grad 2 sau 3
 -leziuni intraosoase pe fetele distale ale M
 -daca persista inflamatia in zonele cu pungi
moderate sau pungi profunde
Criteriile de alegere a metodei
chirurgicale:

 -caracteristicile pungii parodontale (adancimea pungii,


configuratia ei, relatia cu osul)
 -accesibilitatea
 -daca exista probleme muco-gingivale (biotipuri
parodontale) -> reducerea inaltimii de gingie fixa
 -raspunsul pacientului la faza etiologica
 -cooperarea cu pacientul
 -varsta si starea generala
 -diagnosticul global de boala
 -consideratiile din pt de vedere estetic (gingivectomia
pretabila pe grupul lateral)
 -tratamentele anterioare parodontale
Clasificarea manoperelor de chirurgie
parodontala:

 Manopere care se adreseaza pungilor parodontale


 -chiuretajul parodontal in camp inchis
 -chiuretajul parodontal in camp deschis
 -gingivectomia simpla sau asociata cu gingivoplastie (hiperplazie)
 -interventia cu lambou
 Pentru gingivectomie -> pungi supraosoase cu peretii fibrosi si fermi si pentru abcese
parodontale supraosoase.
 Interventiile cu lambou -> pungi profunde la care partea apicala a pungii poate fi situata
dincolo de linia muco-gingivala


 Manoperele pentru chirurgia osoasa :
 -manopere prin substractie -ostectomie + osteoplastie
 -prin aditie - comblare
 -prin regenerare ghidata
 -tehnici combinate - regenerare tisulara ghidata+aditie
 Chirurgia osoasa -> INDICATII
 - Pentru a restaura osul alveolar la nivelul initial al sau (chirurgia aditiva)
 - Pentru a restaura osul alveolar la nivelul existent in momentul interventiei sau usor mai
apical (substactiva)
 -scopul regenerativ - regenerare parodontala si regenerare tisulara
Chirurgia muco-gingivala

 Chirurgia muco-ginviala:
 -se utilizeaza pentru a corecta raporturile anormale
dintre gingia atasata si mucoasa alveolara.
 Pentru gingivectomie -> pungi supraosoase cu peretii
fibrosi si fermi si pentru abcese parodontale supraosoase.
 Interventiile cu lambou -> pungi profunde la care partea
apicala a pungii poate fi situata dincolo de linia muco-
gingivala
 Pentru tratamentul leziunilor osoase si interradiculare
 INDICATII
 -sa corecteze relatiile dintre gingie si mucoasa alveolara,
de ea depinde reusita tratamentului parodontal
Indicatiile tratamentului chirurgical

 -pungi false care nu raspund la tratament


antimicrobian
 -pungi adevarate
 -hiperplaziile
 -defecte muco-gingivale
CONTRAINDICATII tratament chirurgical

 -locale (legate de starea de igiena a pacientului si in functie de forma


clinica de boala parodontala)
 ▪Gingivita ulcero-necrotica
 ▪Hiperplazie gingivala
 ▪Tratamentul chirurgical se instituie dupa amendarea fenomenului
inflamator.
 -generale
 ▪Absolute in cazul prezentei terapiei anticoagulante
 ▪terapia imunosupresiva
 ▪la pacientii cu boli generale reprezentate de leucemii acute, hemofilie,
afectiuni cardiovasculare, infarct miocardic recent, cei cu proteze valvulare,
afectiuni renale decompensate, stari casetice.
 -relative :
 ▪diabet
 ▪boala Addison
 ▪afectiuni cardio-vasculare: HTA, insuficienta coronariana
 ▪boala parkinson
 ▪bolnavul epileptic
Tratament pre-interventie chirurgicala

 Inainte de tratamentul chirurgical propriu zis specific bolii


parodontale uneori este nevoie de interventii chirurgicale prin care
se inlatura focarele microbiene decelate la examenul clinic si
radiologic.
 - extractia dintilor irecuperabili - resturi radiculare, mobilitatea
de grad 3
 - La dintii pluriradiculari, interventii de tip premolarizare - se
indeparteaza radacina irecuperabila impreuna cu portiunea
coronara adiacenta. Sectiunea are loc in sens V-O.
 - Amputatia radiculara (tot la dintii pluriradiculari) -> se
sectioneaza radacina irecuperabila pe directie orizontala cu pastarea
integrala a portiunii coronare.
 - Aceasta tehnica se recomanda atunci cand afectarea gingivo-
osoasa de la furcatie este gradul 4.

Manoperele efective de chirurgie
parodontala:

 ●CHIURETAJUL PARODONTAL in camp inchis


 -consta in eliminarea peretelui intern al pungii parodontale de
pe fata interna cu ajutorul unei chiurete Gracey.
 - Este o manopera oarba,
 - se indeparteaza tesuturile afectate de boala parodontala
moi(tesut de granulatie de pe fata interna a pungii) si dure
(cement necrotic, tartru subgingival);
 - Completat de surfasaj pentru a se lasa o suprafata radiculara
neteda.

 Conditii de realizare:
 -punga inactiva (dupa tratamentul antimicrobian)
 -sa respectam atasamentul parodontal din zona apicala
CHIURETAJUL PARODONTAL in camp
inchis

 INDICATII:
 -pentru leziuni localizate fie la un dinte sau la un grup, intr-o singura
sedinta
 - pentru leziuni generalizate intr-o sedinta sau in mai multe sedinte.

 Obiectivele chiuretajului:
 -curativ (in functie de starea generala momentana a pacientului,de
evolutia bolii parodontale, de forma clinica de boala)
 »Pentru pungi parodontale supraosoase (mai mici de 4-5mm), distructia
osoasa este de tip orizontal sau o distructie osoasa minima.
 »Pentru pungile mai mari de 5 mm, chiuretajul parodontal se poate efectua
ca procedura preoperatorie altor interventii in scopul de a evalua raspunsul
tisular
 -paleativ (la pacientii la care nu se pot face interventii chirurgicale de
anvergura)
CHIURETAJUL PARODONTAL in camp
inchis

 Avantajele tehnicii:
 -este o tehnica simpla
 -instrumentarul este minim (instrumentar de consultatie +
chiurete Gracey, sonde parodontale, seringi pt irigatie
parodontala)
 -evolutia post operatorie este fara prejudiciu estetic
 -nu ramane hipersensibiltate dentinara
 Dezavantaje:
 -este o manopera oarba (lipsa de vizibilitate in campul
operator)
 -indepartarea incompleta a tartrului si a leziunilor tisulare
 -nu se pot aborda corect furcatiile
CHIURETAJUL PARODONTAL in camp
inchis

 Tehnica :
 »Metode de aseptizare a campului operator
 -clatirea cavitatii orale cu solutii antiseptice si badijonarea dd si a mucoasei cu antiseptice
special destinate (betadina)
 -anestezie : plexala, periapicala, in mai multe puncte cu solutie anestezica combinata cu
vasoconstrictor in concentratie 1/200.
 -se alege chiureta Gracey in fct de suprafata de instrumentat
 -se completeaza detartrajul subgingival si surfasajul
 -se introduce chiureta la baza pungii parodontale
 -se da o angulatie de 45o fata de versantul intern al peretelui moale
 -se deplasaeaza chiureta in sens ocluzal spre marginea libera a gingiei
 -manopera se executa sub control digital si cu o usoara presiune pe fata externa a pungii
 -miscarea se repeta de cateva ori pana se opreste sangerarea
 -intre miscari se recomanda irigarea : sol de clorhexidina 0,12%, ser fiziologic

 >Pe zona de interventie se poate aplica pansament parodontal, acesta are rolul de a
proteja plaga, protejeaza formarea cheagului de sange si evolutia lui fireasca. Ca si
pansament parodontal se poate utiliza cimentul parodontal de tip pasta-pasta, se modeleaza 2
rulouri si se aplica pe fata V si pe fata O a zonei pe care s-a intervenit.
CHIURETAJUL PARODONTAL in camp
inchis

 Recomandari pentru pacient:


 -Analgezice
 -antiinflamatorii pe cale generala
 -recomandari legate de alimentatie (moale, semi-
moale,evitarea laptelui, citrice)
CHIURETAJUL PARODONTAL in camp
deschis

 -sau cu microlambouri papilare


 -consta in incizia intrasulculara cu bisturiul (preferabil lama nr 15) a
papilelor interdentare pana la dinte si osul alveolar, urmata de
indepartarea tesutului epitelial si conjunctiv subiacent inflamat si
necrozat
 -se creeaza astfel microlambouri papilare care favorizeaza accesul la
pungile parodontale
 Prin acest acces la pungile parodontale, chiuretajul in camp
deschis se realizeaza in conditii de mai buna vizibilitate.
 In pungile parodontale se efectueaza:
 -chiuretajul tesuturilor de granulatie pana la oprirea sangerarii
 -chiuretajul radacinii pana la senzatia de alunecare usoara
 -chiuretajul osului alveolar de consistenta moale, ramolit prin
osteita, pana la os sanatos
CHIURETAJUL PARODONTAL in camp
deschis

 »Dupa oprirea sangerarii se controleaza continutul pungi, se spala cu ser


fiziologic sau cu gluconat de clorhexidina 0,12%.
 »In interiorul pungilor se introduc implante granulare de hidroxiapatita
sau de biovitroceramica (dupa este obligatorie sutura).
 Protectia plagii se face diferentiat:
 ▪microlambourile papilare se strang n spatiile interdentare si se protejeaza
cu mese interdentare iodoformate, aplicate afanat, fara presiune. (mesele
se scot dupa 24 h)
 ▪microlambourile papilare de lungime medie se sutureaza interdentar, iar
sutura se indeparteaza la 5-7 zile
 ▪in cazul exciziei papilei de la baza se aplica ciment chirurgical, de
protectie, care se mentine 3 zile, dupa care se indeparteaza.Se face toaleta
plagii si se aplica din nou ciment pentru inca 3-4 zile.
 De cele mai multe ori, chiuretajul gingival si subgingival se insotesc,
deoarece apar frecvent mici pungi de 1-3 mm, localizate in santul gingiei
inflamate, concomitent cu prezenta de pungi false.
●Gingivectomia

 »Consta in excizia chirurgicala a unei portiuni de gingie,


de obicei hiperplazica
 » scopul este de a creste vizibilitatea si accesul la
suprafetele dentare
 » se reface astfel conturul fiziologic al gingiei;
 »Are si indicatia de a mari coroana clinica dentara
(tehnica abordata in abraziile generalizate)
 Instrumentar:
 -sonda parodontala
 -pensa pentru marcarea adancimii pungilor
 -bisturiu parodontal Kirkland
INSTRUMENTAR

 Pensă pentru reperarea adâncimii pungilor


INSTRUMENTAR

 Bisturiu pentru gingie Kirkland


●Gingivectomia

 Tehnica :

 -marcarea adancimii pungilor


 -incizia incepe apical fata de foarfeca, marcata cu pensa
 -directia inciziei este spre coronar, spre un nivel situat intre baza pungii si
creasta alveolara.
 -nu se expune osul
 -incizia are o inclinatie de 45 grade fata de suprafata dintelui
 -trebuie sa urmareasca conturul gingival fiziologic (aspectul festonat)
 -se indeparteaza peretele excizat al pungii
 -zona subiacenta ramasa se curata cu instrumentarul gracey
 -se iriga cu solutii antiseptice + detatraj subgingival
 -se aplica pansamentul parodontal
 »Gingivectomia de multe ori se asociaza cu gingivoplastia.
CAZ CLINIC

 Incizie oblică continuă cu bisturiu Kirkland


Gingivectomia

 Se recomanda in:

 -fibromatoza gingivala
 -pentru a corecta profilul gingival care a ramas dupa gingivita ulcero-necrotica
 -daca exista o involutie precoce gingivala pe un dinte sau un grup de dinti
 -Incizia intrasulculara - la nivelul marginii libere a gingiei
 -incizia extrasulcular - un bizou intern la 45 grade pe versantul extern al marginii libere
ingrosate
 >Incizia se adreseasa si bazei papilelor interdentare care au fost excluse functional (au
fenomene de staza, hiperplazie, sau sunt friabile)
 incizia interdentara - intre cele 2 tipuri de incizie, intrasulculara si extrasulculara va rezulta o
banda de tesut gingival care se indeparteaza.
 >Mucoasa gingivala restanta trebuie repozitionata spre coronar, se practica in acest
scop contraincizii usor curbate cu convexitatea spre apical.
 >Lamboul se repozitioneaza cat mai aproape de colet, se resutureaza si vom avea o zona
denudata.
 >Portiunea coronara a mucoasei alveolare se sutureaza la periost.
 >Periostul descoperit se acopera cu cimentul parodontal, care se schimba la 2-3 zile.
 >Firele de sutura se pastreaza 10-11 zile.
 >Zona denudata care a fost acoperita cu un pansament parodontal se epitelizeaza in
aproximativ 14 zile.
Operatiile cu lambou

 »Prin lambou se intelege o portiune de mucoasa + periost care se decoleaza de osul subiacent
prin intermediul inciziilor.
 »Fragmentul decolat poate fi reflectat total sau partial.
 »Lamboul permite o buna vizibilitate asupra campului de lucru si poate fi usor repozitionat si
suturat pentru a favoriza vindecarea.

 Tipuri de lambou:

 ♦in raport cu osul alveolar
 - partial
 - total reflectat
 ♦in raport cu straturile din care este alcatuit
 -mucozal
 -muco-periostal
 •(intr-o interventie chirurgicala se pot utiliza ambele tipuri de lambou - se trece din grosimea totala
in grosime partiala)
 ♦fata de pozitia in care este plasat la finalul interventiei
 -coronar
 -apical
 -lateral
 ♦In functie de gradul de extindere in raport cu dintii
 -limitat (1-3 dinti - in forma de litera L)
 -extins pe un grup de dinti/o hemiarcada (lambou trapezoidal la care baza mare este indreptata spre
apical si baza mica spre coronar)
Operatiile cu lambou

 Avantaje :
 -acces bun asupra suprafetelor radiculare radicular, asupa peretelui
intern al lamboului ceea ce permite exicizia in totalitate a tesutului
de granulatie.
 -indepartarea in totalitate a continutului pungii parodontale care
uneori se poate extinde dincolo de jonctiunea muco-gingivala
 -permite corectarea defectelor osoase alveolare
 -permite obtinerea unor zone lipsite de tesuturi patologice si astfel
se poate repozitiona in conditii optime lamboul.

 Dezavantaje :
 -este o metoda mai invaziva, cu risc de rupturi, de franjurari, in
functie de biotipul gingival
 -poate sa apara postoperator o recesiune gingivala
Operatiile cu lambou

 INDICATII:
 -in pungile parodontale profunde (medii spre adanci)
 -in leziuni de furcatie
 -in resorbtiile osoase avansate de tip vertical (cratere)
 -in cadrul unor abcese parodontale marginale la dintii laterali
 -pentru amputatie radiculara la dinti pluriradiculari
 -in cazul recidivelor altor interventii chirurgicale parodontale (chiuretajul
parodontal)
 -pentru tehnicile de regenerare tisulare in care se folosesc materiale de aditie si
bariere fizice de tipul membranelor

 CONTRAINDICATII:
 -dinti a caror resorbtie osoasa este foarte avansata pe toate suprafetele radiculare
(dinti compromisi)
 -daca exista atrofie osoasa de tip orizontal fara pungi si semne de inflamatie
 -in cazul unui biotip gingival subtire, friabil nu se recomanda efectuarea unui
lambou doar restrans pentru dintele cauzal
Operatia cu lambou muco-periostal care este
reflectat in totalitate (Tehnica Widman):

 »Se poate efectua pe un dinte sau grup de dinti.


 Tehnica
 -antiseptizarea
 -anestezie
 -incizie orizontala cu bizou intern pana la marg crestei alv, se face la o distanta intre 0,5 si 1,5 cm de
marg libera utilizandu-se lama de bisturiu 11,12, 15;
 -2 incizii verticale de descarcare pe fata V la distanta de un dinte de o parte si de cealalta a zonei de
interes. Inciziile verticale au directie usor oblica dinspre apical spre coronar, a.i. lamboul va avea
forma trapezoidala. Avantaj (buna vascularizatie)

 •Punctul de incizie dinspre coronar al inciziei verticale porneste dintr-o zona situata intre
mijlocul suprafetei V a dintelui lateral zonei de interes si varful marginii libere a gingiei.
 -Decolarea lamboului - cu decolator periostal a.i sa nu dilaceram sau sa perforam tesuturile, lamboul
se reflectat in totalitate si poate fi mentinut cu ajutorul unui fir de sutura care este tinut in usoara
tensiune cu o pensa.
 -Dupa decolarea lamboului se face hemostaza apoi se investigheaza suprafata de lucru vis a vis de
intinderea leziunilor,
 -portiunea din marginea libera a gingiei care a fost sectionata de incizia orizontala se indeparteaza cu
instrumentarul manual de detartraj
 -se chiureteaza zonele de os necrotic, cementul radicular necrozat infiltrat, surfasajul radacinilor
dentare
 -indepartarea tartrului daca exista
TIPURI DE INCIZII
INCIZII VERTICALE
TIPURI DE INCIZII
INCIZII DE DESCĂRCARE
Operatia cu lambou muco-periostal care este
reflectat in totalitate (Tehnica Widman):

 -indepartarea tesutului de granulatie de pe fata interna a lamboului cu


chiuretele gracey
 -se controleaza aspectul osului alv restant
 -se rotunjesc muchiile ascutite
 -se pot corecta formele osoase nefavorabile
 •Instrumentarea osului se poate face fie cu instrumente manuale, fie
rotative.
 •Nu se transforma resorbtia de tip vertical intr-un plan orizontal.
 -hemostaza
 -se spala plaga
 -in fct de situatia clinica se adauga material de aditie si membrane resorbabile
sau nu
 -Repozitionarea lamboului si suturarea lui in pct de sutura individuala.
 -controlul plagii postoperatorii
 -recomadari date pacientului (igienizare, clatire cu sol de clorhexidina, periaj
bland la 3 zile dupa interventie cu perii moi)
 -indepartarea firelor de sutura la 14 zile.
Lamboul partial reflectat (Tehnica
Ramfjord)

 Avantaj :
 -avem dilacerari mai reduse ale tesuturilor,
 -dislocari minime de os,
 -traumatismul asupra alveolei este mai mic,
 -recesiunea gingivala postoperatorie
 -recesiunea gingivala postoperatorie si hiperestezia dentinara sunt
mai reduse
 -aspect fizionomic

 Dezavantaje:
 -este o tehnica mai dificila
 -controlul indepartarii tes patologice este mai dificil
 -lambourile interdentare necesita o atentie deosebita la
repozitonare si sutura
Lamboul partial reflectat (Tehnica
Ramfjord)

 Indicatii:
 -forme clinice cu pungi superficiale si medii (3-5 mm ca adancime)

 Tehnica :
 -antiseptizare
 -anestezie
 -incizia 1- pe versantul vestibular al gingiei la 0,5-1,5mm de marginea libera similar
se face si pe vesantul oral. (2 incizii)
 •Incizia are bizou intern pana la marginea osului alveolar
 •Cu decolatorul se indeparteaza papilele interdentare si marginea gingivala si se
expune osul pe o suprafata redusa corespunzatoare adancimii pungilor (3-6mm)
 -incizia 2- verticala, intrasulculara pana la marginea osului alveolar
 -incizia 3- cu directie orizontala prin intermediul ei se excizeaza tesutul epitelio-conj
dintre cele 2 incizii anterioare
 •Pasii identici cu operatia anterioara vis a vis de tesutuile patologice:
detartraj, chiuretaj, surfasaj si indepartarea tes de granulatie de pe supr lamboului.
 -Reacolarea lamboului
 -sutura la nivelul spatiilor interdentare
OPERATII CU LAMBOURI
REPOZITIONATE
Pentru acoperirea unei recesiuni :
INTERVENTIA CU LAMBOU REPOZITIONAT
LATERAL

 Se utilizeaza gingie keratinizata de la dintele vecin.


 -anestezie
 -incizie intrasulculara la nivelul dintelui cauzal
 -se indeparteaza marginea gingivala care margineste defectul
 -surfasarea radacinii cu recesiune
 -printr-o incizie orizontala se urmareste marginea gingivala a dintelui vecin
donator.
 -distal de incizia orizontala se practica cea verticala
 -se decoleaza lamboul si apoi se transleaza pe portiunea denudata
 -lamboul se sutureaza in noua pozitie la nivel intedentar si vertical.
 Avantajul metodei:
 »Buna vascularizatie a lamboului cu baza mare de implantare
 »Acoperire buna a zonei de recesiune
 Dezavantaje:
 »Posibilitate de aparitie a unei recesiuni pe zona donatoare.
OPERATIA CU LAMBOU REPOZITIONAT
APICAL

 •Metoda corespunde cerintelor de desfiintare a pungii parodontale.


 •Metoda rezulta din faptul ca se reduce din volumul de os alveolar in cursul operatiilor
cu lambou reflectat total sau partial, se practica modelare osoasa asociata sau nu cu
indepartarea zonelor osteolitice.
 •Aceste manopere duc la pierderea de volum osos, prin urmare nivelul la care se fixeaza
lamboul va fi situat mai spre apical.
 •Pentru a desfiinta pungile parodontale palatinale la nivelul molarilor superiori
mucoasa palatinala nu confera mobilitate identica cu cea vestibulara.
 •In acest scop, tehnica se adapteaza :
 -La nivelul marginii libere palatinale se practica o incizie cu bizou intern pana la baza pungii
 >Se indeparteaza apoi tesutul alterat de pe peretele interior al pungii
 -a 2-a incizie se practica in scopul de a decola un strat subtire de mucoasa palatinala
 >Va fi doar un lambou cu grosime partiala (doar mucozal)
 -Dupa decolarea lui se chiureteaza tesuturile patologice subiacente
 -Marginile osoase se modeleaza
 -Repozitionarea lamboului mucozal mai apical fata de pozitia initiala
 -se sutureaza prin puncte de sutura intrerupte
 -toaleta plagii - identica cu celelalte interventii.
 ▪Aceasta tehnica de repozitionare apicala se poate practica si atunci cand
se doreste cresterea inaltimii coroanei clinice.
OPERATIA CU LAMBOU PLASAT CORONAR

 »Indicata pentru a acoperi partial sau total suprafete radiculare cu


recesiuni cu pungi parodontale cu efectele estetice dorite, pentru
leziunile de furcatie de cls a 2-a de la mandibula, frecvent pentru
recesiuni pe mai multi dinti din zona frontala mandibulara.
 Tehnica:
 -incizie intrasulculara
 -decolarea unui lambou mucoperiostal
 -indepartarea tesuturilor alterate moi si dure
 -prepararea suprafetelor radiculare expuse cu acid citric/cu Edta/
cu tetraciclina
 -se practica o contraincizie orizontala la nivelul fundului de sac
vestibular pt a usura deplasarea spre coronar a lamboului
mucoperiostal.
 Acesta are putine fibre elastice si nu poate sa fie intins pe toata
suprafata, ci doar deplasat in directia dorita.
Pansamentul parodontal:

 Scopul aplicarii
 -pentru a proteja plaga post interventie chirurgicala
 - pentru a minimaliza hemoragia si infectia
postoperatorie
 - pentru a facilita vindecarea protejand gingia de
traumatismele din timpul masticatiei
 - pentru a proteja zona de interventie impotriva unei
posibile dureri induse de contactul cu alimente dure,
cu variatii termice.
Pansamentul parodontal:

 Tipuri de pansamente parodontale :


 -pe baza de eugenol –
 >Ce pot da reactii alergice manifestate prin eritem si arsura.
 >Au componenta de baza eugenolul si pulberea de oxid de Zn.
 -Cele fara eugenol : au ca si componente de baza oxid de
Zn, vaselina pt plastifiere, o guma pt coezivitate si un preparat
fungicid.
 -Acizi grasi, colofoniu si clorotimol.
 Pansamentul se mentine pe plaga chirurgicala si
blocheaza spatiile interdentare oferind o protectie maxima
mecanica, chimica si antimicrobiana pt a-i crea si
proprietati antibacteriene se pot incorpora tetraciclina sau
clorhexidina.
Pansamentul parodontal:

 Mod de preparare :
 ▪Cele care au ca baza oxidul de Zn se prepara pe o hartie cerata prin amestecarea pudrei cu
lichidul pana se obtine o pasta consistenta care sa se poata modela manual.
 ▪Se amesteca cantitati egale din cele 2 lichide pana se obtine o uniformitate a culorii, in timpul
amestecarii se poate adauga pulbere de tetraciclina, mixtura obtinuta se poate introduce intr-un
vas cu apa timp de 3 minute pt a nu mai fi lipicioasa.
 ▪Se modeleaza manual sub forma de rulou care se aplica pe fata V si orala, de lungime egala. Se
porneste aplicarea de pe fata distala a ultimului dinte si se muleaza pe mezial.
 ▪Se preseaza usor de-a lungul marginii gingivale si interdentar pana se acopera toata plaga.
 ▪Se procedeaza la fel si pe fata orala.
 ▪Cele 2 benzi de pe V se unesc la nivelul spatiilor interdentare.
 ▪Pansamentul trebuie sa acopere in totalitate gingia, se evita supraextensia lui astfel incat sa nu
interfere cu zona de mucoasa mobila, poate sa produca la nivelul acesteia leziune de decubit sau
poate sa fie fragmentat.
 ▪De asemenea nu trebuie sa interfere cu ocluzia.
 ▪Se mentine pansamentul timp de o saptamana, timp in care se poate reface daca sunt zone
fracturate. Pacientul trebuie monitorizat.
 ▪Indepartarea pansamentului se face cu ajutorul unei chiurete chirurgicale, se insera sub
marginea lui si se fac usoare presiuni laterale.
 ▪Pentru fragmentele care se blocheaza interdentar se poate apela la instrumentarul manual de
detartraj.
Indicatii date pacientului in caz de
interventie chirurgicala parodontala:

 -preoperator :
 »Alegerea premedicatiei in functie de statusul
general daca se afla in cursul unei alte terapii se
recomanda consultul interclinic si avizul medicului
curant.
 »Pacientul trebuie sa manance inainte de
interventie cu aprox 2h.
 »Sa utilizeze solutii antiseptice pt lavajul bucal;
 »Sa respecte perioada de administare a
antibioprofilaxiei
Indicatii date pacientului in caz de
interventie chirurgicala parodontala:
 -postoperator:
 »Aplicarea unor comprese reci cu gheata care se schimba frecvent, se mentine
cateva ore si are rolul de a diminua edemul.
 »Administarea de medicatie antialgica imediat postoperator. Dupa interval de 4
ore;
 »Daca exista sangerare localizata se opreste prin compresie ferma timp de 20 de
min.
 »Daca sangerarea se prelungeste, se solicita ajutorul medicului, pacientul trebuie
instruit sa nu incerce oprirea sangerarii prin alte metode cum ar fi lavajul bucal.
 »Recomandari fata de Igiena locala - lavaj bucal cu solutii antisptice si se
adapteaza in functie de plaga.
 »Daca exista pansament parodontal peste plaga trebuie curatate portiunile
externe ale pansamentului , zonele imediat adiacente marginilor lui.
 »Se poate curata cu o periuta cu peri moi sau cu un pansament steril din tifon.
 »Pansamentul poate fi inmuiat fie in apa oxigenata, fie in sol de apa de gura.
 »Alimentatia se recomanda a fi lichida si semilichida.
 »Se evita bauturile carbogazoase, citrice, alcoolul, otetul, condimentele deoarece
sunt iritante.
 »Se evita produsele de panifiacatie pt ca sunt resturi dificil de indepartat iar prin
descompunere dau produsi care pot intarzia cicatrizarea.

Chirurgia muco-gingivala

 Cuprinde totalitatea manoperelor de chirurgie plastica care au ca si scop


corectarea relatiilor dintre gingie si mucoasa alveolara, acestea complica
bolile parodontale si pot interfera cu reusita tratamentului parodontal.

 Manoperele implicate au dublu scop :


 - prepararea leziunii muco-gingivale
 - acoperirea unei zone de recesiune.
 Obiective :
 »O metoda adjuvanta in terapia de eliminare a pungilor parodontale,
 »O procedura utilizata in largirea zonei de gingie fixa si pentru a adanci
vestibulul, acoperirea zonelor de recesiune pt corectarea insertiilor
nefavorabile ale frenurilor si bridelor.
 »Aceasta prin insertie inalta se poate ajunge pana la marginea libera a
gingiei, determina in timp mobilizarea acesteia si retractia cu expunerea
suprafetei radiculare.
 »Consecintele sunt atat estetice cat si functionale insotite de multe ori de
fenomene de hiperestezie dentinara.
Chirurgia muco-gingivala

 Tipuri de proceduri utilizate:


 -pentru marirea gingiei atasate :
 ▪Varianta cu utilizarea unei grefe -> atunci cand adancim linia muco-
gingivala, se utilizeaza autogrefe gingivale.
 ▪Varianta fara grefa -> prin deplasarea spre apical a peretelui pungii.

 -pentru recesiune
 ▪Varianta cu grefa -> autogrefa epitelio-conjunctiva sau conjunctiva sau
grefa artificiala (Guidor).
 ▪Varianta fara grefa -> interventii cu lambou cu grosime totala sau partiala
deplasat coronar sau lateral.

 -pentru frenuri si bride
 →Frenectomie
 →Frenotomie
 →Frenoplastie
VA MULTUMESC!