Sunteți pe pagina 1din 61

La multi ani !

F I Hunedoara 40 , (1970 -2010)

Istoria Tehnicii Producerii Fierului la


Hunedoara element esential pentru
infiintarea unei scoli tehnice
superioare de ingineri

dr.ing.Ioan Romulus
La multi ani ! F I Hunedoara 40. (1970 -2010)

Generalitati
Ştiinţa a încetat să mai fie numai preocuparea exclusivă a
specialiştilor.
Publicul se interesează tot mai des de anumite sectoare ale
ştiinţei şi de implicaţiile acesteia în viaţa cotidiană

Următoarele aspecte au devenit banale pentru ritmul de viaţă


actual :
 Ritmul de creştere a cuceririlor ştiinţifice ;
 Impactul dezvoltării ştiinţei asupra societăţii omeneşti .
Nimeni astăzi nu mai poate deţine formula magică în ştiinţă.
Totuşi, o orientare generală asupra unor domenii cât mai
vaste devine din ce în ce mai necesară. Ritmul în care se
învechesc noutăţile face ca un lucru descoperit astăzi mâine
să fie istorie.
La multi ani ! F I Hunedoara 40. (1970 -2010)

Istoria este ştiinţa cea mai populară, mai solicitată


putem spune, şi de cea mai mare importanţă pentru
destinul umanităţii.
Explicaţia o avem în faptul că, atât obiectul lecturii de
recreare, cât şi al lecturii de interes ştiinţific, sunt
orientate spre factorul om, atât sub aspect individual,
respectiv al erorilor, cât şi sub aspectul colectiv al
structurilor şi formelor sociale.
Îndrăznind o privire generală asupra a tot ce s-a scris
sub aspect ştiinţific sub denumirea de istorie sau
istoriografie constatăm că preocupările şi realizările
au stăruit asupra oamenilor de excepţie, cunoscuţi sub
termenul de eroi, temelie a unor evenimente istorice.
La multi ani ! F I Hunedoara 40. (1970 -2010)

Meteoriţii, corpuri extraterestre căzute pe suprafaţa


pământului trebuie să fi impresionat omul
primitiv, reprezentând :
• în credinţa ancestrală un dar de la divinitate;
• din punct de vedere metalurgic aliaje de fier şi
nichel ( ne referim la meteoriţii de natură feroasă)
având şi alte elemente însoţitoare. Acest aliaj
avea o plasticitate destul de bună la temperaturi
obişnuite, ceea ce a făcut posibilă transformarea
lui în lame de cuţit, vârfuri de săgeţi şi alte
obiecte.
Fier + 7.62% Ni + 18.6ppm Ga +37.3ppm Ge,
+4.7ppm Ir , Oregon, USA, 14150 kg
Utilizarea fierului meteoritic, din stele căzătoare, a
influenţat denumirea fierului în limbile antice:
• grecii numeau fierul sidéros,
• latinescul şi sidus-sideri (corp ceresc, stea),
• Catalan siderúrgia
• French sidérurgie
• lituanianul svidu (a străluci).
• română avem termeni care amintesc de fierul
stelar, sideral, siderita şi siderurgie, care sunt
legate tot de producerea fierului.
La multi ani ! F I Hunedoara 40. (1970 -2010)
Domesticirea focului, posibilitatea de a-l produce, de a-l conserva şi transporta,
marchează o etapă importantă în evoluţia omului spre descoperirea şi prelucrarea
metalelor. Epoca fierului începe atunci când oamenii învaţă să-l extragă din
minereuri. Dar tratarea minereului terestru se deosebeşte de cea a fierului meteoritic
şi este diferită, de asemenea, de tehnica aramei şi a bronzului. Abia după
descoperirea cuptoarelor, şi mai ales după punerea la punct a tehnicii întăririi
metalelor aduse la incan-descenţă, fierul şi-a câştigat poziţia sa predominantă.
Metalurgul /fierarul, şi mai înainte, olarul, este un stăpân al focului. El operează prin foc
trecerea de la o stare la alta a materiei. Fierarul, meşterul care prelucrează fierul,
este un magician, un vrăjitor, utilizând focul pentru a modifica cinetica coacerii,
accelerând creşterea minereului , într-un timp miraculos

Metalurgia fierului terestru este cea care a făcut acest metal sa fie apt pentru
folosirea zilnică.

Metalurgul, fierarul vrăjitor-magician, aşa cum frumos l-a numit Eliade, a


suportat atât în antichitate cât şi acum eroziunea competiţiei pentru arme,
unelte de calitate
Legenda fierarului Importanţa prelucrării fierului ne este
semnalată în perioada regelui Solomon
(965-928 î.H.), fiul lui David, prin legenda
fierarului de la ospăţul dat de Solomon.
Solomon a hotărât să copleşească cu daruri
pe meseriaşi, iar celui mai mare meşter îi
va permite să se aşeze temporar pe scaunul
lui împărătesc. După ce Solomon s-a aşezat
printre meseriaşi la masă, pe scaunul
împărătesc s-a aşezat un om ars de soare.
Solomon l-a întrebat: Cine eşti şi cu ce drept ai
ocupat acest loc?.
Ca răspuns omul a pus următoarea întrebare
mesenilor : Cine v-a făcut sculele cu care
aţi cioplit piatra grea şi tare, dar uneltele
cu care aţi făcut din lemnul negru de
abanos minunate flori şi ornamente?
Meseriaşii au răspuns: Fierarul.
Atunci necunoscutul a răspuns: Eu sunt
fierarul, cel ce a făcut sculele tuturor
acestor harnici meseriaşi. Fară ele, fără
iscusinţa cu care le-am lucrat, nici unul
din aceşti meseriaşi nu ar fi putut să-şi
arate măiestria. Iată de ce locul de onoare
mi se cuvine!
Hephaistos–zeul fierar, divinitate a focului si a metalelor, faurarul de arme pentru cei mai mari eroi
legendari.
El ilustrează în mitologie tema copilului blestemat, nedorit, şi tocmai de aceea înzestrat cu daruri, care
vin să compenseze un statut special.
Fiul Herei, conceput din răzbunare faţă de Zeus,
Hephaistos nu aminteşte cu nimic de perfecţiunea fizică a Afroditei şi a locuitorilor Olimpului.
Aruncat din Olimp la naştere el va trebui să poarte întreaga viaţă povara diformităţii. În schimb, el va
căpăta o măiestrie străină celorlalţi zei şi o şiretenie remarcabilă, care îi va aduce ca soţie pe Afrodita, cea
mai frumoasă zeiţele din Olimp
La multi ani ! F I Hunedoara 40. (1970 -2010)
Practica
producerii bronzului si a fieraritului la greci
Constructia cuptoarelor de reducere din
perioada preistorica -dacica
Refacerea unor cuptoare preistorice in scopul
verificarii tehnologiei
Cuptor de reducere descoperit in
Curtea castelului Corvinilor
Misterul unui tezaur de fier de la Piatra Rosie-
Orastie
Într-o colaborare cu dl.profesor Sîrbu în anul 2004 am fost
pus în faţa unui studiu de caz legat de depozitul de
piese şi unelte dacice descoperit la Piatra Roşie.
Analiza pieselor din depozitul de piese dacice din fier
de la Piatra Roşie trebuia să completeze cadrul
tehnologic al producerii fierului la daci. Pentru un
metalurg al sec.XXI sondarea cu metode moderne a
pieselor din depozitul de piese dacice din fier găsite
în apropierea cetăţii de la Piatra Roşie a fost o mare
provocare şi în acelaşi timp o aventură tehnică în
domeniul metalografiei. Tratând superficial piesele
poţi pierde spectacolul evoluţiei tehnice de cca.2000
de ani Am constatat cu uimire că producătorii de fier
obţineau destul de facil mai multe categorii de fier:
• moale în care % C este scăzut de regulă sub 0,09%
tare cu conţinuturi ridicate de carbon % C mai mare
de 0,30;
• cu analiză chimică apropiată de compoziţiile chimice
ale oţelurilor de astăzi, pentru că aveau conţinut de
Mn;
• carburat superficial prin metode termochimice;
• Piesele au fost analizate din două puncte de vedere:
• Chimic, efectuate pe un analizor spectral;
• Metalografic, prin analiză la microscop
Misterul unui tezaur de fier de la Piatra Rosie-
Orastie
Atelierul din sec II-III de la Teliuc

,
Zeiţei, stăpânului nostru Marcus Aurelius Antoninus, fericitul împărat
Octavius Pius, Caius Gaurius Gaurianus, sacerdote al coloniei Apullum
şi Flavius Sotericus, arendaşii fierăriilor Coloniei imperiale
Sarmizegetusa. Coloana a fost ridicată de cei doi cetăţeni romani, ca
recunoştinţă faţă de împăratul Caracalla (198-217), în calitatea lor de
arendaşi ai minelor şi atelierelor de producere a fierului
Atelierul din sec IX, Valea Caselor- Ghelar
De re metallica, Agricola , 12 carti
Confectionarea rotii pentru actionare hidraulica
Ansamblul unui atelier
(de la mina bocse si pana la obtinerea lupelor de fier)

Cunostinte despre :
 minereu-descoperirea lui-apreciere %;
 metalurgie(reducere-topire);
 Termotehnica(stapanirea focului);
 Intretinerea lui-dispozitive (foiul)
 Producerea si transmisia miscarii (2 tipuri
de ateliere);
 Cunostinte de hidrotehnica;
 Deformare plastica si tratamente termice;
 Rezistenta materialelor si organele de
masini;
 Producerea combustibililor (mangalul);
 Refractare (argila), fluierele ceramice;
 Comert-unitati de masura;
 Diviziunea muncii –normare;
 Fond de timp;
 Taxare/impozitare;
 Forme de plata;
Domeniul Hunedora

1.Nădrab; 2.Furnalul Govăjdie; 3.Limpertul Superior; 4.Limpertul Inferior; 5.Bania de coase; 6.Plosca; 7.Furnalul
Topliţa; 8.Atelierul Nou; 9.Fanci; 10.Cerna; 11.Teliucul Inf.; 12.Perintei; 13.Bania Hunedorii; 14.Bania Zlaşti;
15.Atelierul inferior Runc; 16.Atelierul Superior Runc
În existenta castelului se disting
1) Cetatea din secolul al XIV-lea;
2) Transformarea cetăţii în castel în timpul lui Huniade
Corvinul;
3) Adăugirile din vremea soţiei acestuia Elisabeta
Szilágyi şi a fiului său Matia Corvin;
Iancu Ioan Corvin alături de Matia Corvin a contribuit
efectiv la anii de glorie ai istoriei medievale al
regatului Ungar. Iancu Ioan Corvin de Hunedoara
a fost şi el creaţia unei provincii care era dominată
de contraste de diverse tipuri[1]. Hunedoreanul a
fost legat atomic de domeniul său şi de
Transilvania, ajungând un important apărător al
creştinătăţii europene.
4) Inceputul anului 1509, markgraful George de
Brandenburg este proprietarul castelului care
transporta spre proprietatile sale biblioteca si
documentele castelului;
5) Completările dintre anii 1618-1623 sau 1624, după ce
edificiul intrase în posesia familiei Bethlen, mai
exact a principelui Transilvaniei, Gabriel Bethlen;
s-au desfăşurat unele reamenajări şi în secolul
XVIII, dar acestea sunt lipsite de importanţă[2].
5) Sediul domeniului Hunedoara si a administratiei
productiei de fier: 14 fierarii + 1 fierarie
princiara(Cerna), Eisenmarkt :
Nicolaus Olahus
El şchioapătă şi-i trist când e să dea parale,
Dar nu mai şchioapătă când are de luat.
Să deie Domnul, numai şchiop să meargă-n cale
Şi să se-ndrepte când va fi crucificat.
Mesaj alchimic

Fierului (element provenit din adancurile


pamantului) , străpunge şi ucis
pasărea lui Saturn (întunericul, răul-
inteligen si foarte rezisten, aspecte
intruchipate de vitalitatea si
comportamnetul Corbului) pentru a
elibera inelul de aur ( lumina, binele,
iubirea care este fragil efemer), doua
elemete saturniene produc prin
contact produc Lumina.
Bania de Coase, Bania Plosca
Actionarea
hidraulica –
Fieraria Perintei
Hunedoara
Schita atelierului Perintei
(arhiva Viena)
Atelierul Baia Cerna (Baia Craiului),
Schita atelierului existenta in arh.Viena
Fiecare fierărie avea următorul inventar:

• construcţiile aferente atelierului;


• două cuptoare (cohuri) pentru obţinerea fierului;
• două cuptoare pentru încălzirea în vederea baterii (forjării)
fierului;
• sistemul de acţionare cu roata acţionată cu apă;
• două perechi de foale mânate de o roată de apă;
• cleşti de scos fierul incandescent din cuptor;
• sape şi cârlige de fier pentru tragerea zgurei;
• greble de fier pentru cărbune;
• o ţepuşă de fier pentru slobozit zgura;
• opt perechi corfe pentru cărat cărbuni;
• opt perechi corfe pentru cărat piatra de fier.
Repartizarea padurenilor pe sate/ateliere dupa urbarialul
din 1674, organizare dupa Urbarialul din 1695
Fondul de timp pentru producţie
Urbarialul 1681-1682,61.anexa II.
Modalitati de plata
Pe domeniul Hunedoara se utilizează patru modalităţi de plată: moneda care circula în
Transilvania
 florinul;
 barele de fier sau fierul lat;
 bucate (cereale);
 alte bunuri (pânza, îmbrăcăminte, etc.).
Lucrătorii din fierării, maiştrii, administratorii domeniului, dregătorii aveau salariul stabilit prin
contract. O parte din salariul dregătorilor si angajaţilor Curţii castelului Hunedoara era
reprezentat de barele de fier, după cum urmează (*cifre valabile pentru anii 1700 – 1720).
Fierul era o valoare, un mijloc de plată obişnuit pentru angajaţii curţii. Putem menţiona doar că, în
1655 salariul pârcălabului Gheorghe Nagy de Alpestes era format din următoarele: 32 florini;
14 coţi postav sau 4 măji de fier pentru îmbrăcăminte; 2 porci de tăiat sau 2 măji de fier; 18
găleţi mici de grâu; 2 măji de fier; zilnic, 2 pâinişoare albe şi o justă de vin.
Pe domeniul Hunedoarei, muncile la câmp intrau în obligaţiile iobăgeşti. Muncile specifice din fierării
erau, spre deosebire de celelalte, plătite cu săptămâna. Este evident că fierul asigura un echilibru şi o
conservare a valorii plăţii la care trebuie menţionat că putea fi stocat şi vândut pe piaţă atunci când era
necesar, să-l transforme în bani sau în alte valori.
Târgurile în Hunedoara
Târgurile în Hunedoara erau săptămânale - duminica - şi anuale în număr de patru. Unităţile de
măsură folosite pentru aprecierea materialelor şi produselor erau cele utilizate în Transilvania
(din 1779 se generalizează utilizarea majei germane) la extragerea şi prelucrarea fierului:
Fontul - 0,56 kg;
Maja ungurească - 80 fonţi;
Maja vieneză - 102 fonţi;
Maja germană - 100 fonţi;
Maja pentru minereu - 115 fonţi;
Maja pentru urşi - 110 fonţi;
Maja pentru bare - 92 fonţi - maja de ciocan Hammerzenter, la care se accepta 18 fonţi pierdere la
forjă.
şustul de minereu = 100 maje;
şustul de bare forjate = 22 maje (cântărind însă 92 fonti/maje);
povara, utilizată îndeosebi pentru mangal

Moneda în circulaţie :
• florinul renan de argint, provenit din guldenul medieval, care avea ca
subdiviziuni 60 crăiţari (cruceri) a câte 4 pfeningi: 1 Fl = 60 cr = 240 Pf,
• florinul unguresc de 100 dinari sau bani.
Exploatarea aurului
Exploatarea aurului, aşa cum rezultă din documentele secolului al XVI-lea
• Exploatarea nisipului aurifer, din râurile domeniului, trebuie legată desigur de
numele unor localităţi foarte apropiate castelului, cum sunt Zlaşti şi Arăneş, care
sunt exprimări ale aurului venite din limba slavonă şi maghiară. Din datele
existente se poate afirma cu certitudine că pe domeniul Hunedoara, în afara spălării
aurului, se practica şi mineritul său. Din socotelile domeniului rezultă că George
Brandenburg, pentru a-şi spori veniturile, aduce în anul 1517 din Germania un
maistru pe nume Michael Almanus numit şi Banyaz [1], aurifossor illustrissimi
domini graciosissimi, care avea obligaţia să exploateze mina de fier-fondinam auri-
a stăpânului domeniului. Nu putem preciza cu certitudine unde era mina de aur şi
ce venituri aducea proprietarului din lipsa documentelor, dar din datele existente se
poate afirma că proprietarul, în anul 1517, cheltuia cu minerul străin pentru
întreţinere şi alimente (slănină şi grâu) circa 40 fl 13 d, iar în anul următor 86 fl la
care trebuie să adăugăm efortul făcut pentru producerea uneltelor din fier în
fierăriile domeniului.
Acum 230 de ani, Viena lua măsuri pentru studierea situaţiei create la
Hunedoara şi solicita măsuri rapide pentru redresarea socio-economică a
zonei. Scăderea producţiei de fier la atelierele de pe domeniul
Hunedoara, neregulile şi lipsurile semnalate în perioada 1774-1778 au
determinat autorităţile vieneze să iniţieze controale severe pentru a
constata cauzele şi a redresa situaţia economică.
În anul 1778 comisia este condusă de funcţionarul cameral Szeleczky.
Cercetarile din 1779 sunt reluate sub conducerea lui Franz Joseph Műller
von Reichenstein, cel care a fost reformatorul relaţiilor sociale şi
economice ale domeniul Hunedoara.
Franz Joseph Műller, personalitate de notorietate a Imperiului, cu studii de
drept şi filosifie la Universitatea din Viena, activa ca profesor la
Academia minieră din Schemnitz şi ocupa mai multe funcţii în Tyrol Franz Joseph
(Schwatz), Banat (Oraviţa), Ungaria. Műller von
Franz Joseph Műller von Reichenstein are o carte de vizită impresionantă: s- Reichenstein
a născut în anul 1742 în Poydorf din Tyrol, a studiat dreptul şi filosofia
la Universitatea din Viena, începându-şi în anul 1763 activitatea
profesională la Academia minieră din Schemnitz. Până la venirea în
Transilvania, în anul 1779, a funcţionat ca superior miner şi director al
Direcţiei miniere din Banat cu sediul la Oraviţa. Din anul 1775 a devenit
director şi prim consilier al Direcţiei miniere din Tyrol, cu sediul la
Schwatz, până în anul 1778[1]. Participă activ la revitalizarea producţiei
minere şi metalurgice pe domeniul Hunedoara între anii 1779 -1780.
Franz Josef Műller este numit prin rescriptul din 18 septembrie 1778 în
funcţia de consilier tezaurarial al Tezaurariatul minier Transilvania în
locul vacant prin pensionarea contelui Ybarra.

Ignaz von Born geologului,


mineralogului şi metalurgului austriac
Franz Joseph Muller propune, pentru redresarea pieţei de fier pe domeniul Hunedoara, o adevărată reformă, începând de la relaţiile
socio-economice şi până la introducerea de noi tehnologii. Raportul propune:
• introducerea de noi procese pentru producerea fierului concomitent cu o şcolarizare şi reciclare a personalului;
• aducerea de specialişti din zona Tyrol (Schwatz) care să asigure pornirea şi bună funcţionare a noilor tehnologii; Franz Joseph
Muller a lucrat în Banat la proiectarea şi instalarea furnalului de la Reşiţa, apoi în Stiria, fiind conştient că numai prin
ridicarea nivelului de pregătire al localnicilor se poate ajunge la obţinerea unei cantităţi şi calităţi superioare a fierului şi
oţelului de la Hunedoara.
• trimiterea în Banat şi Stiria a muncitorilor localnici pentru însuşirea de noi procedee de obţinere şi prelucrare a fierului.
Zaharia Pascu, maistrul furnalului de la Topliţa, este trimis împreună cu alţi maiştri la specializare în Eisenazt, Stiria;
• aducerea la Topliţa a practicianului din Reşiţa, Ferdinand Matsch, a specialistului Edlinger din Tyrol şi a maistrului localnic
Zaharia Pascu care, după stagiile din Eisenarzt, şi-au însuşit procedeul practicat acolo;
• impulsionarea introducerii de noi tehnologii cu randamente sporite de extracţie, atât în minerit, cât şi în obţinerea şi
prelucrarea fierului. Trebuie menţionat aici furnalul de la Topliţa, aflat în construcţie;
• este recomandat ca administrator pentru atelierele de pe apa Govăjdiei von Prugger din Kifer-Tyrol, care putea reforma
întreaga activitate din zonă;
• numirea lui Joseph Leitner, contabil al contabilităţii din Iaria (Austria) în funcţia de administrator al domeniului Hunedoara
pentru a înlătura suspiciunile legate de vechile metehne ale fostului administrator şi pentru a impulsiona relaţiile economice
ale domeniului;
• Franz Joseph Muller prezintă dezavantajul folosirii mâinii de lucru a iobagilor în comparaţie cu munca salariată şi pentru
rentabilizarea activităţii de producţie, prin cointeresarea lucrătorilor, propune introducerea muncii salariate la mine şi ateliere;
• pentru îmbunătăţirea calităţii propune întărirea disciplinei de producţie, respectarea normelor şi instrucţiunilor de lucru la
obţinerea oţelului. Una din cauzele scăderii rentabilităţii producţiei de fier era şi refuzul unor comercianţi şi meştesugari de a
cumpăra fierul de Hunedoara, care era de calitate inferioară;
• se impune aprecierea capacităţii şi competenţei personalului de la furnale printr-o remunerare adecvată;
• prelucrarea avansată a fierului obţinut la Topliţa şi Hunedoara prin introducerea de noi ciocane de forjă pentru aplatizarea
acestuia, construindu-se ateliere de coase, unelte pentru valorificarea calităţii superioare a fierului şi oţelului;
• introducerea unor “grafoare” şi planuri de producţie;
• programul de lucru corelat cu trecerea la muncă salariată;
• se recomandă o “politică ofensivă” pe piaţa fierului şi chiar se menţionează soluţia desfacerii de fier la “export” în Ţările
Româneşti.
• În încheiere trebuie menţionat că Muller este reformatorul producţiei de fier forjat la Hunedoara, la 21 iunie 1800 participând
la lucrările de pornire a investiţiei celei de-a şaptea forje situată în zona Plosca.
• Tot lui Franz Joseph Muller trebuie să-i atribuim studiul de fezabilitate şi amplasare a viitorului furnal de la Govăjdia.
Furnalul de la Toplita 1780 (?)
Schite ale profilului arh.Viena
Furnalul de la Govajdie, 1812
Lucrarile pentru exploatarea minelor Ghelar si
transportul minereului la Govajdie
Ghelar , statia Retisoara, Mina Iosif, Dolomita,
podul spre Retisoara
Oficiul de furnalistica si forje al Transilvaniei
Hidrocentrala de la Catanas
12 iunie 1884 - Hunedoara
• Cetăţenii oraşului Hunedoara, prin primarul
George Dănilă[1], au adresat un memoriu
guvernului în anul 1881 prin care solicitau
construirea unei uzine noi aici, obligându-se
să cedeze statului cu titlu gratuit atât terenul
necesar construcţiilor industriale, cât şi
drepturile de exploatare a carierei de calcar,
angajându-se să acorde întreg sprijinul
constructorilor, în special în problemele de
aprovizionare[2].

• Luând în considerare toate elementele


studiilor de fezabilitate pentru cele patru
amplasamente, Direcţia Centrală a
Siderurgiei a aprobat în noiembrie 1881
construirea noii uzine siderurgice pe
teritoriul oraşului Hunedoara[3].

• Pentru amplasarea uzinei s-a afectat


grădina mănăstirii călugărilor franciscani,
Zarda, de circa 20 ha, în schimb Primăria
oraşului dând o porţiune de teren cu o
suprafaţă similară, din proprietatea oraşului
- locul numit Bataga
12 iunie 1884 - Hunedoara
Vederi cu dotarile de la UFH
UFH in 1890-1938
Cladire administrativa
UFH in 1890-1938
tone Ev oluţia producţiilor re alizate la principale le produse la U F
Hune doara în pe rioada 1919-1945
80000
mangal
70000
f ontă brută
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 1930 1931
Angajati la UFH
Hunedora, Vajdahunyad, Eisenmarkt
CSH-Uzina Cocso-chimica
Uzina Aglomerare-
Furnale

Evoluţia producţiei de fontă pe sortimente la CSH, tone/an


3000000 f ontă cenuşie
f ontă af inare
2500000

2000000

1500000

1000000

500000

0
195 7

196 5

197 1

197 7

198 5

198 9
199 1
1955

1959
1961
1963

1967
1969

1973
1975

1979
1981
1983

1987

1993
1995
1997
OSM 2
Vedere de
ansamblu a CSH
Lam Blooming 1300
Fluxul actual al uzinei
Scolile centenare
La multi ani ! F I Hunedoara 40. (1970 -2010)

CCPH/CCI al CSH
CSH a reprezentat 100 ani , o scoala
in care s-au format: ucenici,
muncitori, tehnicieni, atat pentru
uzina cat si pentru industria
romanesca
Uzina devenise o scoala de formare
a managerilor pentru toate
nivelele si industriile: chimica,
siderurgica, mecanica,
energetica, material rulant, IT
Infiintarea scolii de ingineri,
reprezenta in anul 1970 , un
corolar al intregii experiente
acumulate in principalele
complexe industriale ale
jud.Hunedoara.
Faptul ca, astazi aniversam 40 ani,
inseamna ca ambitiile si dorintele
fondatorilor acestei scoli de
inginerie nu au fost zadarnice.
La multi ani ! 40 F I Hunedoara
FIH trebuie sa cultive:
1. Spiritul de munca, ca singura solutie in viata !
2. Inclinatia sper Studiu si Dorinta de perfectionare
3. Corectitudinea, verticalitate;
4. Capacitate de analiza/sinteza si expertiza
5. Disciplina si rigoarea tehnicii
6. Spritul de munca in echipa;
7. Creativitatea si fantezia;
8. Mandria apartenetei la un grup profesional;