IMAGINAŢIA

 Prin intermediul imaginației, câmpul

cunoașterii umane se lărgește foarte mult.
 Omul este capabil de o performanță unică,
aceea a realizării unității dintre trecut,
prezent și viitor, imaginația fiind legată mai
ales de ce va fi.
 Imaginația este un proces cognitiv
complex de elaborare a unor imagini și
proiecte noi, pe baza combinării și
transformării experienței.
 Acest proces cognitiv complex este specific numai
omului, apare pe o anumită treaptă a dezvoltării
sale psihice, adică după ce au apărut alte procese
și funcții psihice care-i pregătesc desfășurarea:
dezvoltarea reprezentărilor, achiziţia limbajului,
evoluţia inteligenţei, îmbogăţirea experienţei de
viaţă etc.
 Imaginaţia interacţionează permanent cu toate
procesele psihice şi mai ales cu memoria, gândirea
şi limbajul.
 Memoria este cea care oferă material de
combinare pentru imaginaţie (reprezentări, idei,
trăiri afective).
 O legătură foarte puternică există între gândire şi
imaginaţie.
 Prin gândire, omul cunoaşte şi înţelege ceea ce
este esenţial, necesar, general din realitatea
existentă. Imaginaţia explorează necunoscutul,
posibilul, viitorul.
 Ne este cunoscut
faptul că Jules
Vernes a anticipat
prin imaginaţie
foarte multe
descoperiri tehnice
ale secolului al XX-
lea.
 Imaginația implică mecanismele
verbale.
 Cuvântul, ca instrument al activității
mintale, permite evocarea selectivă a
ideilor și reprezentărilor.
 Imaginația are o interacțiune specială cu afectivitatea.
 Tensiunea emoțională pe care o trăiește omul la un
moment dat stimulează evocarea experienței
anterioare și apoi combinarea variată și neașteptată a
acestora.
 De ex., vestea despre obținerea unui premiu la
olimpiadă ne proiectează repede, imaginativ, într-un
posibil cadru festiv prilejuit de acest eveniment.
 Motivele întrețin o receptivitate crescută pentru
anumite elemente ale realului, permit aducerea
acestora în prim-plan.
 Dorința puternică de a dispune de un telefon mobil de
ultimă generație ne face repede să ne proiectăm
imaginativ în grupul prietenilor și să stârnim admirația
lor.
 Aplicație
 Formulați o idee referitoare la viitor și scrieți timp de
trei minute ce vă vine în minte.
 Actualizați o dorință puternică și scrieți timp de trei
minute ce vă vine în minte.
 Comparați cele două produse.
 Imaginația este legată cu întreaga
personalitate.
 Procesul și produsul imaginativ
exprimă personalitatea și originalitatea
acesteia.
 Formele imaginației
 În funcție de prezența intenției și implicarea activă în
actele imaginative, formele imaginației sunt:
 1. formele involuntare: visul din timpul somnului şi
reveria
 2. formele voluntare: reproductivă, creatoare, visul
de perspectivă.
 Visul din timpul somnului constă dintr-o
înlănțuire de imagini, emoții și reflecții care
apar în starea de somn paradoxal.
 Visele au un caracter simbolic și trebuie descifrate.
 Pentru aceasta este necesară descoperirea legăturii
lor cu acțiunile, relațiile, preocupările persoanei în
starea de veghe.

 Amintiți-vă un vis recent și încercați să găsiți

legătura lui cu evenimentele din starea de veghe.
 Reveria se desfășoară în timpul stărilor de
veghe și de relaxare, când parcă cel în cauză
își lasă gândurile să vagabonteze.
 Pornind de la ceea ce vede sau de la o idee care i-a
rămas în minte, încep să apară șiruri de imagini și
idei propulsate de dorințe și așteptări.
 Reveria este un fel de experiment mintal privind
îndeplinirea fictivă a dorințelor și reducând astfel
tensiunea psihică internă generată de ele.
 Reveria prelungită poate fi defavorabilă dezvoltării
personalității pentru că satisfacerea fictivă a
dorințelor poate anula activitățile reale, practice,
eficiente.
 Imaginația reproductivă este o formă activă,
conștientă și voluntară care constă în construirea
mintală a imaginii unor realități existente în
prezent sau în trecut, dar care nu pot fi percepute
direct.
 Combinarea de idei și imagini se realizează sub
influența unor indicații concrete, a unor schițe sau,
cel mai frecvent, a indicațiilor și descrierilor
verbale.
 Ea ușurează înțelegerea unor realități mai
abstracte (la fizică, matematică, chimie) sau a
evenimentelor istorice, fenomenelor geografice, a
vieții, a sorții personajelor din literatură.
 Imaginația creatoare este orientată spre ceea ce este
posibil, ce ține de viitor și este nou.
 Produsul imaginației creatoare este un proiect mintal.
 Este implicată în toate activităţile omului favorizând
apariţia ipotezelor, inventarea de căi şi mijloace de
acţiune, ducând la noi rezultate.
 Visul de perspectivă constă în proiectarea conştientă
şi voluntară a drumului propriu de dezvoltare în acord
cu posibilităţile personale şi condiţiile şi cerinţele
sociale.
 Aceasta contribuie la formarea idealului de viaţă şi
prin el la motivarea activităţilor curente, a opţiunilor
profesionale, a acţiunilor de autoformare şi
autoeducare.