Impactul sărăciei asupra integrarii sociale și

educaționale a copiilor proveniți din familie

monoparentală

Neață Mălina
Asistență socială,
anul II
1
Cuprins:

 Enunțarea teoriei
 Enunțarea asumpției
 Obiective
 Ipoteze
 Definirea conceptelor
 Operaționalizarea conceptelor
Enunțarea teoriei

Pentru acestă cercetare am ales să folosesc

teoria sistemelor bio-ecologice.

3
Asumpția

Dezvoltarea copilului este rezultatul

interacțiunii dintre copil, bagajul lui genetic
și sistemele care formează mediul său de
viață.

4
 Schimbarile fiziologice Microsistemul
Macrosistemul Servicii sociale Cronosistemul
Locul de muncă al părintelui

Familia nucleu

Familia- Copilul Prietenii

Familia
școala
extinsă
Școală
Familia- grup de prietenii
Prietenii părinților

Exosistemul Mezosistemul
Momentul separării părinților
5
Obiective:
1. Analiza relației copilului cu familia nucleu/ cu
familia extinsă.
2. Surprinderea performanțelor școlare.
3. Analiza integrării copilului într-un colectiv nou.
4. Identificarea relației copilului cu cadrele didactice
respectiv cu colegii.

6
 Ipoteze:

1. Dacă copilul are o relație bună cu familia nucleu,

îl poate stimula dezvoltălrii integrării sociale și
educaționale.
2. Dacă copilul provine dintr-o familie
monoparentală saracă, atunci performanțele
școlare se pot diminua.

7
3. Dacă copilul trăiește într-o familie
necomunicativă, atunci poate întâmpina dificultăți
la întegrarea într-un nou colectiv.
4. Dacă copilul are o relație deschisă cu colectivul
școlar, atunci relațile conflictuale și riscul
marginalizarii pot fi eliminate.

8
Definirera conceptelor:

Familia monoparentală este acel tip de familie în care

copiii locuiesc doar cu unul dintre părinți. Acest lucru se
poate întâmpla ca urmare a divorțului, a separării părinților, a
decesului unuia dintre părinți, a înfierii de către un adult a
unui minor sau ca urmare a deciziei unei femei de a da
naștere unui copil fără a fi căsătorită sau fără a locui cu un
bărbat.(Ștefan, 2006)

9
 Sărăcia înseamnă o viață lipsită de șansele de a trăi în
cadrul unui anumit standard minim de nivel de trai.
Acest standard este relativ, fiind foarte diferit după țară sau
regiune.(Stanciu și Mihăilescu. 2011)
Integrare socială presupune interrelaţionare,
comunicare, colaborare, participarea la activităţi, schimb de
opinii, dar şi controverse, dispute, contribuind la menţinerea
şi generarea energiei sociale a grupului eterogen.(Pescaru
2011)

10
Integrare educațională impune un program special de
predare-învăţare, formare şi evaluare (program personalizat
raportat la posibilitățile copilului) prin adaptare curriculară.
Acest nivel, mai este desemnat în terminologia de
specialitate şi prin sintagma ”nivel curricular al
integrării”.(Pescaru. 2011).

11
 Operaționalizarea conceptelor

Variabile și indicatori

1. Relației copilului cu familia nucleu/ cu familia extinsă:

a) Dicută despre problemele personale

b) Dacă are un limbaj adecvat
c) Este implicat în activități gospodărești
d) Investiţia părintelui în dezvoltareacopilului

12
2. Performanțele școlare:
a) Se implică în proiecte
b) Atitudinea faţă de şcoală (dacă îsi dau interesul
pentru şcoală)
c) Dacă absentează
d) Dacă au rezultate şcolare satisfăcătoare

13
3. Integrarea copilului într-un colectiv nou:

a) Dacă este comunicativ

b) Dacă este violent
c) Modul de adaptare
d) Schimbările de comportament în urma integrării în grup

14
4. Relației copilului cu cadrele didactice respectiv cu
colegii:
a) Comunică cu colegii despre dificultățile întâmpinate
în rezolvarea temelor
b) Cere ajutor când întâmpină neclarități
c) Are un limbaj adecvat

15
Bibliografia:

 Pescaru, Maria. 2011. Factori sociali determinanti in

formarea comportamentului delicvent al tinerilor.
Revista de Stiinte Politice. Iss. 30/31: 205-216.
 Ștefan, Cristina. 2006. Familia monoparentală. Iași:
Polirom.
 Stanciu, Marian și Adina Mihăilescu . 2011. Starea
sărăciei în România în context european. București:
Editura Institutul de Cercetare a Calității Vieții.

16