practici

în organizarea,
desfăşurarea şi
valorizarea
activităţilor
extraşcolare
SIMPOZION

Cerc Pedagogic – 12.04.2019 – Focşani 1

MODALITĂŢI DE FORMARE A
GÂNDIRII CREATIVE PRIN
INTERMEDIUL POEZIEI

Prof.înv.primar Grigore Monica

Şcoala Gimnazială Băleşti
 „Poezia pentru copii
este uşa prin care unii adulţi
se furişează în copilărie.”
ARGUMENT
Poezia joacă un rol esenţial în dezvoltarea modului de
exprimare al copiilor cât şi în stimularea şi diversificarea
creativităţii acestora. Este necesar să aplicăm ori de cîte ori
condiţiile o permit, metodele de creativitate cum sunt:
problematizarea, descoperirea, jocul de rol, brainstorming-
ul şi altele, adaptate la specificul diferitelor activităţi ce le
desfăşurăm cu elevii. Este stringentă nevoia de a lăsa
elevilor, încă de la vârste fragede, libertatea de a gândi
independent, «cu propriul cap», pentru că numai în acest
fel învaţă să gândească în mod creativ. Elevii trebuie
învăţaţi să înveţe să-şi pună întrebări, să formuleze
problemele şi să ofere cât mai multe soluţii. In acest sens,
se pot realiza activitati chiar in afara orelor de limbia şi
literatura româna. Un mediu propice pentru aceste procese
îl reprezintă lucrul pe textul versificat în timpul alocat
activitatilor extracurriculare.
 Copiii scriu cele mai îndrăzneţe poezii. Un copil vede
lumea prin ochii imaginaţiei lui. El vede lucrurile obişnuite ca
fiind minunile pe care le reprezintă. El sau ea cred în
posibilităţi. A face cunoştinţă şcolarului cu poezia, înseamnă
a-i cultiva expresia creativă, în timp ce imaginaţia lui
inepuizabilă îi va permite să-şi exploreze şi să-şi depăşească
limitele.
Iată câteva exemple de activităţi de familiarizare cu lumea
poeziei cu scopul de a încuraja creativitatea copiilor,
desfasurate impreuna cu elevii clasei a IV-a de la Scoala
Gimnaziala Balesti.
EXCURSII/ DRUMEŢII TEMATICE POEZIA „ÎN FORMĂ”
PĂSTRAREA UNUI JURNAL AL POEŢILOR POEZIA GHICITOARE
POEME COLORATE HAIKU
POEZIA „TITLURILOR DE CARTE”
POEZIA CUVÂNTULUI REPETITIV
POEZIILE NUMELOR/ ACROSTIHURILE
POEZIA FAMILIEI LEXICALE A UNUI CUVÂNT
EXCURSII/ DRUMEŢII TEMATICE
Scopul călătoriilor pe tărâmul poeziei , este de a permite. De a permite
copilului să-şi deblocheze potenţialul creativ, să dezvolte conştientizarea
prin observare, să se amuze. Copiii nu pot atinge măreţia când sunt
încorsetaţi în anumite limite. Lor trebuie să li se permită să scrie liber,
poezii cu vers liber, în urma unor instrucţiuni simple de genul: astăzi în
drumeţia noastră, găsiţi un subiect interesant- o floare sălbatică, un pom, o
piatră neobişnuită etc. Ce culoare are? Cum este la atingere? Cum
miroase? Ce gust crezi că are? Colectaţi cuvintele pe măsură ce acestea
apar în gând. Este bine să le reamintim copiilor că nu este neapărat
obligatoriu ca poezia să aibe rimă. Încercarea de a găsi cuvinte care să
rimeze, poate distruge actul creator. Când aceştia îşi prezintă creaţiile în
faţa clasei şi a învăţătorului, acesta din urmă trebuie să manifeste o
surprindere de natură pozitivă pentru a încuraja elevul.
Ai realizat vreodată că un trandafir sălbatic este catifelat?
Ca un tort de ciocolată?
Sau că spinii lui sunt
Ca nişte trepte mici de scări
Pe care zânele păşesc
Atunci când urcă-n pătuţul lor?
POEME COLORATE
Poezia folosește cuvinte care pun imagini speciale în mintea noastră. Și
în timp ce uneori rimează, alteori nu. Scrierea poemelor colorate poate fi o
ocupaţie foarte interesantă pentru elevi, de vreme ce deja şi-au descoperit
talentul poetic. Culorile sunt în jurul nostru. Pentru a scrie o astfel de poezie,
copiii aleg o culoare anume. Iată o sugestie pentru realizarea unui poem al
culorii:

Formula celor 5 simţuri:

- Culoarea mea arată ...
- Culoarea mea miroase ...
- Culoarea mea are un gust cum ar fi ...
- Culoarea mea sună ca ...
- Culoarea mea e ca şi cum ...

Se completează o listă cu lucruri ce au culoarea aleasă. Se apelează şi

la listele notate în jurnal. Învăţătorul lansează apoi problema ce trebuie
rezolvată: Ce ai face, cum te-ai simţi dacă ai fi culoarea...?
Elevii vor avea libertatea de a-şi „decora” poezia creată, în culoarea aleasă ca
temă.
• Mai întâi vom alege o culoare.
• Apoi, vom completa cele cinci enunţuri:
• - Culoarea mea arată ca ( lucruri care au culoarea
aleasă)...
• - Culoarea mea sună ca ( sunete ce le vin în minte
când se gândesc sau vad culoarea aleasă) ...
• - Culoarea mea are un gust cum ar fi ( gusturi
asociate cu culoarea aleasă) ...
• - Culoarea mea miroase ca (mirosuri sugerate de
culoarea aleasă)...
• - Culoarea mea e ca şi cum (cuvinte asociate
simţului tactil, sugerate de culoarea aleasă) ...
 Măceşe
Trosnesc pe jar în flăcări
Acadele dulci
Cu parfum de trandafiri
Catifelaţi şi delicaţi.
 Pe cerul senin
Susur de izvoare
De bomboane mentolate
Cu miros de cerneală
Umedă încă pe caietul meu.
 Iarba nouă a primăverii
Foşnetul frunzelor
Prunele crude şi acrişoare
Parfumul ghioceilor
Firavi în palma mea.
POEZIA „TITLURILOR DE CARTE”

Este o activitate neconvenţională, ce se poate realiza în clasă sau acasă,

folosind cărţile avute în bibliotecă. Este o modalitate distractivă de a determina
copiii să „scrie” poezii, chiar dacă sunt inițial rezistenți la idee. Există
posibilitatea ca la nivelul clasei să întâlnim elevi faţă de care nu găsim nicio
modalitate de a-i face interesaţi în a scrie versuri. Cu toate acestea, ideea
poeziei titlurilor de carte poate părea interesantă, deoarece tot ceea ce
trebuie să facă este să poziţioneze cărţile, unele peste altele, astfel încât
fiecare titlu să reprezinte un vers. Iată câteva dintre poeziile pe care le-am
„scris” la nivelul clasei.
 POEZIA
MODELATA
aburii
copacii
se despică
luncii
ca fantasme
ramuri
sub
solzii lui
şi
în raza
a (ai) nopţii
deasupa
se ridică
printre
plutind
râul luciu
se-nconvoaie
balaur
mişcă
ca un
de aur
ce
uşori
dimineţii
 Aburii
se despică
uşori
a (ai) nopţii

ca fantasme

solzii lui printre dimineţii

ca un
copacii

ramuri deasupa
Aburii uşoria (ai) nopţii ca fantasmese ridică râul
şi, plutind deasupa luncii, printre ramuri se despică.
se-nconvoaie
Râul luciu se-nconvoaie sub copaci ca un balaur
de aur mişcă solzii lui de aur.
Ce în raza dimineţii
în raza

se ridică mişcă luciu

ce şi

plutind luncii
balaur
sub
Şoapta nopţii se aude suspinând încetişor;
Arborii prin întuneric dau un freamăt sunător,
Şi deodată Aurora se iveşte radioasă,
...................................................................

( Vasile Alecsandri , Puntea )

POEZIA CUVÂNTULUI REPETITIV
Preluată după modelul britanic al poeziei în care cuvântul repetitiv era
„niciodată”- „Never Poem”(Kautzer, 2012), poezia cuvântului repetitiv are la
bază aliteraţia. Când copiii își scriu poemele de acest gen, vor trebui să aleagă
un sunet care să se repete folosind aliterația.
Elevii vor fi îndrumaţi să scrie câte o propoziţie pentru fiecare din
următoarele cerinţe, repetând sunetul consonant ales de câte ori este posibil.

- Ceva ce nu ai mânca niciodată. Niciodată nu am să mănânc biscuiţi albaştri,

- Ceva ce nu ai purta niciodată. Niciodată n-am să port pijamale cu monştri,

- Ce n-ai cumpăra niciodată. Niciodată n-am să cumpăr coji de măr din

piaţă
- Ceva ce nu ai face niciodată. Niciodată n-am să măcănesc precum o raţă
- Unde n-ai merge niciodată. Niciodată n-am să zbor pe Marte
- Ceva la care ți-ar plăcea Dar întotdeauna mă gândesc să scriu o carte
întotdeauna să te gândești.
- Și îți promit că nu voi ... Şi-ţi promit că niciodată nu voi înceta să zbor
departe.
HAIKU
Haiku este un gen de poezie cu formă fixă, tradițional japoneză, (limba
japoneză fiind o limbă silabică), alcătuită din 17 silabe. Poemele haiku sunt
scurte. Ele sunt, de asemenea, distractiv de scris.
Forma unui haiku este foarte simplă:
- trei versuri;
- cinci silabe în primul vers;
- șapte silabe în al doilea vers;
- cinci silabe în al treilea vers.
Poemele haiku sunt observații ale naturii. Fiecare dintre ele are un
anotimp specific și include cel puțin un cuvânt din anotimp. Acesta poate fi
numele lui, cum ar fi „iarna”.
muguri de sticlă
printre ramuri uscate
o clipă de ger
Haiku sunt întotdeauna scrise în timpul prezent. Cu alte cuvinte, indiferent
de tema abordată în poezie, se întâmplă acum.
POEZIA „ÎN FORMĂ”
Poezia „în formă” - denumită după engl. „concret poetry” - este poezia al
cărei aspect vizual se potrivește cu tema poemului. Cuvintele sunt aşezate în
forme care ilustrează subiectul poemului ca imagine, precum și semnificația lor
literală.
Elevul va alege un obiect care va fi subiectul poeziei. Sugestiile bune
pentru începători ar putea fi animalele preferate sau alimentele preferate. I se
va cere să deseneze o simplă schiță a formei sale pe hârtie sau pe computer.
Dacă utilizează hârtie, vor folosi un creion nu un stilou. Se va trece la scrierea
poemului în mod normal, încercând să descrie modul în care subiectul îl face
să se simtă. Cuvintele vor fi montate în desenul schiţat, așa că este indicat ca
poezia să nu fie prea lungă - între 6-12 versuri este, probabil, o lungime bună!

Iată, spre exemplificare, şi un

text al unui poet de origine română,
poezia „Melcul” de Emilia Plugaru
care poate fi reprezentată grafic în
felul următor:
POEZIA FAMILIEI LEXICALE A UNUI CUVÂNT
Primul pas în crearea unei astfel de poezii este de a stabili cuvântul de
bază şi a-i „întregi” familia. Apoi elevii sunt încurajaţi să utilizeze cât mai multe
cuvinte din familia lexicală formată, în alcătuirea unei poezii.
Iată o lucrare colectivă, obţinută în urma desfăşurării activităţii cu elevii la
o oră de limba şi literatura română, folosind familia lexicală a cuvântului
„frunză”. Un rol foarte important în stimularea creativităţii
îl are cadrul în care se desfăşoară activitatea,
Toamna, pomul înfrunzit motivaţia, atmosfera de lucru. Este extrem de
De la vânt s-a desfrunzit. important, pentru elev, să se simtă valorizat şi
Frunzele-au căzut pe jos evidenţiat atunci când realizează ceva, fiind
Frunzuliţe mari şi mici impulsionat astfel şi pentru viitoarele activităţi. În
Să tot strângi la frunze deci, ceea ce priveşte atmosfera de lucru, aceasta
Fiindcă sunt politicos trebuie să fie destinsă, copilul nu trebuie să
Eu le-am măturat frumos lucreze în tensiune şi critică, iar o atitudine
Şi le-am strâns într-un frunzar blândă şi plină de tact a celui care dirijează
activitatea este binevenită. Astfel, măsura în
Dară vântul cel ştrengar
care creativitatea copilului reuşeşte să iasă la
M-a pus să le mătur iar.
iveală depinde de inventivitatea, arta şi dăruirea
cu care cadrul didactic ajunge la sufletul
copilului.
„Poet pentru o zi”. Deja introduşi în atmosfera poetică
creată de recitarea sau
audierea poeziilor lui Mihai
Eminescu, elevii au primit
două fişe ce cuprindeau
cuvinte şi imagini. Acestea
trebuiau decupate şi aranjate
după o schemă dată, astfel încăt
să creeze câte o poezie proprie.
CONCLUZII

În mintea unui copil, poezia stârnește creativitatea şi o

multitudine de acte care îi oferă o cunoaştere a lumii reale
şi imaginare.
Poeziile au ca scop dezvoltarea abilităților cognitive,
organizatorice, sociale, lingvistice şi culturale. Cu cât le
introducem mai devreme şi sistematic în viața
copilului, cu atât acesta va dobândi mai repede aceste
abilități.
Pentru valențele sale educative dar şi pentru implicațiille
sale formative, poezia trebuie să fie o prezență
permanentă în viața copiilor.