Proiectarea interviului

Proiectarea cercetării
Participanţii la interviu
 Raţiuni pentru a alege interviul
(1)
Chestionarul Interviul
Provoacă un răspuns, adesea scurt Provoacă un discurs
Nu spune nimic despre context Precizează contextul
Implică o reacţie la un obiect gata făcut, Vorbeşte despre valori, criterii de
introdus din afară judecată ale participantului
Presupune cunoaşterea sistemului de Sistemul de referinţă nu este cunoscut,
referinţă sau îl ignoră dar este vizat
Presupune alegerea unor factori, Nu foloseşte o clasificare anterioară
concepte, ipoteze precis formulate cercetării, nici ipoteze precis formulate
Atitudinile sunt etalonate şi măsurabile Atitudinile nu sunt măsurabile, nici
măsurate
 Raţiuni pentru a alege interviul
(2)
Chestionarul
Studiul grupurilor mari, reprezentative
Clasifică
Caută răspunsuri la „de ce?„ legături
de cauzalitate între caracteristicile
descriptive socio-demografice şi
comportamentele/ practicile, cauze
exterioare
Ex. Ce îi predispune pe oameni să
meargă la cinema?
Ce deosebeşte starea de spectator de
starea de nespectator?
Interviul
Studiul grupurilor mici şi al indivizilor
Diferenţiază aposteriori
Caută răspunsuri la „cum?”,
dezvăluie logica acţiunilor, urmăreşte
cursul fenomenelor studiate,
raţionalităţile actorilor
Ex. Ce îi determină pe oameni să
meargă la cinema? (motivele)
Ce îi face să treacă de la starea de
spectator la starea de actor (condiţiile)
Proiectarea interviului pt. o
cercetare/ interventie (1)

- formularea problemei (selectarea preliminară de noţiuni+

exigenţe de claritate, fezabilitate şi pertinenţă);
- alegerea problematicii prin restrângerea problemei, înscrierea
ei într-o perspectivă teoretică (pe baza analizei stadiului actual
al literaturii şi/ sau a unor interviuri exploratorii);
- stabilirea tipului de metodă utilizat (chestionar sau interviu)
- stabilirea tipului de interviu;
- definirea obiectivului şi a funcţiei I. în ansamblul cercetării
- formularea de întrebări/ teme ale I. - traduc problematica
şi servesc culegerii datelor
 Alegerea tipului de interviu in functie de
obiectivul cercetării

Tip de interviu
Cercetare calitativa Nondirectiv/ Semidirectiv/ Directiv/
nestructurat semistructurat structurat
De control al informaţiilor
obţinute prin alte metode *
De verificare a unui domeniu
cunoscut spre a sesiza schimbări * *
De profunzime - detalierea unor
aspecte particulare * *
Exploratorie - investigare a unui
domeniu necunoscut *
Etape ale proiectării

 enuntarea intrebarilor
 definirea populaţiei
 selectarea informatorilor, stabilirea eşantionului,
 stabilirea modalităţii de acces la intervievaţi,
 planificarea interviurilor
 asigurarea accesului la participanţi,
 elaborarea si pretestarea ghidului de interviu.
 Accesul la intervievaţi

Metode directe de acces:

- „faţă în faţă”
- „din uşă în uşă”
Metode indirecte de acces
- din aproape în aproape

- informatorii releu

- releul instituţional

Acces on line
 Participanţii la interviu

 Cercetarea cantitativă: ţinta - reprezentativitatea

 Cercetarea calitativă: ţinta - diversitatea,

=obţinerea unei palete variate de răspunsuri:

- contrast maxim al indivizilor, al situaţiilor selectate,
- persoane exemplare pentru populaţia investigată.

- Vezi esantionarea - Patton (2009)

 Definirea populaţiei

 selectarea categoriei de persoane ce va fi studiată şi a calităţii în

care vor participa la cercetare,
 este inclusă adesea în definiţia obiectului cercetarii

Ex .
- Traiectoria profesională a psihologilor din domeniul clinic,
- Formarea continuă a profesorilor,
- Orientarea şcolară a preadolescenţilor din mediul rural
- Traiectoria profesională a femeilor manager
- Emotii in mediul unei companii de stat ameninţate de faliment/
al unui start-up

Categoriile de persoane sunt uşor de determinat!

 Delimitarea populaţiei
Precizarea:
 vârstei minime+maxime,

 tipului de reşedinţă, a genului (dacă este cazul)

Populaţia investigată poate fi descompusă în mai multe
subpopulaţii - să furnizeze informaţii specifice
Alegerea subpopulaţiilor - determinată de intrebarile cercetării.
Exemplu: Studiu calitativ asupra formelor şi motivaţiilor
abandonului şcolar
 intervievarea elevilor (în situaţie de abandon şi a colegilor),
 a profesorilor (diriginţi şi alţi profesori),
 a părinţilor,
 intervievarea liderilor unor grupuri
Dimensiunea eşantionului

 mult mai mică decât a celui implicat într-o anchetă pe bază de

chestionar (~15 (după unele opinii),
 nu exista limite precise; atentie la punctul de saturatie!
 validarea informaţiilor - asigurată de context şi nu de
probabilitatea de a se reproduce,
 numărul de interviuri - influenţat de:
- tema anchetei (amploare, dimensiuni),
- diversitatea atitudinilor presupuse anterior derulării,
- tipul anchetei (exploratorie sau cu funcţie principală),
- tip de analiză intenţionată (analiza temelor sau analiză de
conţinut exhaustivă),
- resurse (timp, bani, oameni).
Metode directe de acces la
intervievati

 „faţă în faţă”
 “din uşă în uşă”
Metode directe de acces

 „faţă în faţă” - abordarea la evenimente publice sau

în locuri publice: aeroport, parc, pe stradă,
universitate, gară etc.

 Dezavantaje:
nu permite
- aprofundarea problemei,
- construcţia unui discurs elaborat
Tehnica “din uşă în uşă”
 implică participanţi din acelaşi mediu (bloc de
locuinţe, instituţie)
 permite realizarea unui interviu prelungit,
într-u cadru securizant.
 dezavantaje:
- indivizii abordaţi pot fi asemănători între ei,
deci se încălca principiul diversităţii,
- distanţa socială intervievat-intervievator este
mare, limitând eficacitatea
 Modalităţi indirecte de acces la
intervievaţi

 Presupun existenţa unor terţi, instituţii sau

persoane, care fac legătura cu participanţii
 Tehnici:
- din aproape în aproape (bulgărele de zăpadă)
- informatorii-releu (se începe din nucleul unei
reţele sociale mai vaste)
- releul instituţional (se începe cu şeful!)
Metoda din aproape în aproape
(bulgărele de zăpadă)

 se solicită unui prim subiect intervievat

să indice şi alte persoane care ar putea
participa la un astfel de interviu
 se creează un lanţ, se mobilizează
reţelele sociale ale participanţilor.
(Blanchet, 1998).
 Tehnica informatorilor releu

 pentru identificarea participantilor, se

apelează la persoane integrate în inima
unor reţele sociale mai vaste (ONG-
urile, asociaţii profesionale, comunităţi)
 exemple: primarul, preotul şi învăţătorul
(în mediul rural), directorul, liderul
sindical.
Releul instituţional
 se începe cu şeful
 acesta indică alte persoane din grup care vor
fi intervievate
Puncte + si -
 accelerează demersul de contactare a
participanţilor, crescând şansele de succes
 poate altera informaţia, prin selectarea
participanţilor după alte criterii decât cele
vizate de cercetare
Ne dăm întâlnire pe Internet…

 noi oportunităţi de intervievare

 tehnica va impune noi proceduri pt.

interviu
(Moscovici propunea o noua carte / intr-
un viitor apropiat...) +2014
Contactarea intervievatilor
 prezentăm corect obiectivele - o parte din
populaţie să nu se simtă ameninţată,
 contactăm participanţii prin scrisori (trimise la
adresa corectă, la momentul potrivit - nici cu
mult înainte, nici prea târziu),
 dublăm scrisoarea printr-un telefon,
 alegem ore convenabile pentru intervievat,
 respectăm exigenţele intervievatului.
(Blanchet, 1998).
Tratarea refuzurilor - exemple
http://www.statistica.md/public/files/Cooperare_internationala/PNUD/Ghid
_operatori_interviu.pdf

I: „Sunt foarte ocupat”.

Operatorul de interviu: Noi apreciem foarte mult timpul
Dvs. Ne cerem scuze pentru faptul că am venit la o
oră nepotrivită şi vom fi bucuroşi să vă dăm un nou
telefon. Când va fi potrivit pentru Dvs. să vă dăm un
telefon în următoarele două – trei zile?”
I: Eu cred că nu sunt potrivit pentru acest interviu
Operatorul de interviu: Întrebările nu sunt deloc dificile.
Nu sunt răspunsuri corecte şi greşite. Noi dorim mai
mult să cunoaştem cum vă simţiţi decât ce de mult
cunoaşteţi despre unele sa altele lucruri. Acestea
sunt întrebări despre modul dvs. de viaţă, calitatea
vieţii şi participarea dvs. este esenţială”.
 Tratarea refuzurilor - exemple
http://www.statistica.md/public/files/Cooperare_internationala/PNUD/Ghid
_operatori_interviu.pdf

I: „Eu nu sunt interesat”.

Operatorul de interviu:„Este foarte important ca noi să
obţinem opiniile fiecărei persoane. Altfel, rezultatele nu vor
fi utile. Eu într-adevăr doresc să discut cu Dvs.
Răspunsurile Dvs. sunt foarte valoroase pentru noi şi avem
nevoie de ajutorul Dvs”.
I: „Sunt problemele mele proprii”.
Operatorul de interviu: „Eu înţeleg foarte bine acest lucru. De
aceea toate interviurile noastre sunt strict confidenţiale.
Protejarea intimităţii persoanelor constituie cel mai
important aspect al activităţii noastre... Toate rezultatele
sunt raportate în aşa fel că este imposibil de identificat ale
cui sunt răspunsurile la întrebari”.
Tratarea refuzurilor - exemple
I: De ce m-ati ales pe mine?
Operatorul de interviu: dvs. ati fost
selectat in functie de obiectivele
studiului. Raspunsurile dvs. sunt foarte
importante pt. noi, chiar avem nevoie
de ajutorul Dvs”.