-Agroturismul este acea forma de turism în

care persoana (sau grupul) se deplasează,

cazează și își desfășoară activitatea într-un
cadru natural, în mediul rural.
-Agroturismul este capabil să valorifice
excedentul de cazare existent în
gospodăria țărănească prin implicarea
turiștilor în viața gospodăriei și furnizarea
acestora de servicii si activități (masă,
cazare, interacțiune cu mediul socio-
natural) proprii gospodăriei țărănești, fără
a-i conturba acesteia specificul.
-Turismul rural îmbrățișează toate
activitățile turistice derulate în mediul rural,
având drept scop valorificarea potențialului
natural și uman al satelor.
 Agroturismul in Romania

-Maramuresul este zona unde traditiile

stramosesti, portul popular si arta veche se
pastreaza ca nicaieri in alta parte a României.
Judetul este practic un imens muzeu in aer
liber. In tara Maramuresului, oamenii mai
utilizeaza obiecte casnice si unelte care in
alte parti se pot vedea numai in muzee. De
aceea, elementul primordial al turismului in
Maramures este viata satului. Pentru odihna
si agrement aici va asteapta Complexul
turistic Suior de trei stele, situat in Baia Sprie,
la poalele Muntilor Gutâi.
 TENDINŢE DE DEZVOLTARE
ALE AGROTURISMULUI ÎN
ROMÂNIA

-In sfera turismului, agroturismul are o pondere destul de mică în raport cu

celelalte categorii, dar prin îmbunătăţirea calitativă a ofertei în acest domeniu, şi prin
extinderea zonelor de practicare a agroturismului spre sud - estul ţării (Delta Dunării şi
litoralul Mării Negre), existăsperanţe că această pondere va creşte sistematic. În urma
unui studiu efectuat în perioada 2002 – 2007, reiese că numărul de pensiuni
turistice este net superior numărului de pensiuni agroturistice, atât în anul
2002, cât şi în anul 2007. Acest fenomen poate fi explicat şi prin faptul ca
multe pensiuni agroturistice nu sunt omologate.
-Agroturismul este activitatea de primire şi
ospitalitate realizată de întreprinzătorii
agricoli individuali sau asociaţi precum şi
de familiile lor utilizând propria
întreprindere(gospodărie, exploataţie) sau
una închiriată astfel încât activitatea
desfăşurată să fie într-un raport de
complementaritate cu activităţile aferente
cultivării terenului, silviculturii şi creşterii
animalelor, acestea trebuind sa constituie
şi în continuare activităţi principale.
-Din punct de vedere agro-economic,
activitatea agroturistică se poate desfăşura
şi sub forma simplei găzduiri, atunci când o
gospodărie ţărăneasca închiriază camere
neutilizate de proprietar, din propriul său
patrimoniu edilitar, fără a oferi în mod
organizat, coordonat şi continuu o altă
formă de servicii (masa, vizite şi excursii în
împrejurimi, etc.) în interiorul sau în afara
gospodăriei. În acest caz, activitatea de
turism nu face parte dintr-o strategie
proprie ci se prezintă doar ca o formă
complementară de folosire a spaţiului
excedentar şi a altor rezerve interne
urmărind în principal o completare a
veniturilor în anumite perioade ale anului,
mai ales în sezonul estival.
Însă, luarea în consideraţie a cerinţelor
turismului de către ferma agroturistică, şi
includerea acestei activităţi în strategia
generală de dezvoltare a unităţii, determină
o profilare a întregului sistem de producţie
agrozootehnică şi o mai bună utilizare a
factorilor specifici activităţii specializate în
domeniul agroturismului.
În concluzie, activitatea de agroturism
reprezintă o activitate economico-socială
complexă desfăşurată de producătorul
agricol din zona rurală, în cadrul
gospodăriei sale în scopul obţinerii unor
venituri suplimentare necesare lui şi
familiei sale.
Turismul rural: necesită spaţiul rural bine păstrat, cu specificul său rustic, însă nu
necesită neapărat şi activităţi în sectorul primar.
Agroturismul: necesită în mod OBLIGATORIU şi activităţi din sectorul primar.
Agroturismul şi turismul rural sunt caracterizate, de multe ori, ca reprezentând unul si
acelaşi concept.
În definirea particularităţilor formelor de turism menţionate mai sus pot fi luate în
considerare două criterii importante:
a) criteriul ponderii veniturilor realizate din activitatea de turism de care beneficiază
comunitatea rurală sau o parte a acesteia;
b) criteriul ponderii componentelor ofertei turistice. Conform acestei clasificări, turismul
rural cuprinde cultura, istoria şi tradiţiile existente în spaţiul rural, agroturismul deţine si
componente specifice gospodăriei silvo-agro-zootehnice (producţie şi furnizare de
produse specific agricole, vizitare de pivniţe, pescuit, vânătoare, echitaţie etc.)
“Activităţile turistice bazate pe mari hoteluri, complexe sportive nu pot fi încadrate în
conceptul larg de turism rural, chiar daca ele sunt desfăşurate în zonele rurale.
Dimensiunea culturală, socială şi economică are şi un caracter pedagogic atât pentru
adepţii agroturismului, cât şi pentru populaţia rurală care, în timp, îşi modifică în sens
favorabil comportamentul, aspiraţiile, precum şi modul de viaţă şi de educaţie.”
Turismul rural în general şi agroturismul sunt considerate ca fiind opţiuni promiţătoare
pentru viitor deoarece astfel se poate realiza o dezvoltare economică a localităţilor cu
specific predominant agricol şi silvic, cu consecinţe favorabile asupra atragerii şi
menţinerii populaţiei în mediul rural, impulsionării activităţii agricole în regiunile
defavorizate din punctul de vedere al resurselor naturale şi dezvoltării sociale şi
culturale.