Patologie tiroidiana si nervoasa

- Gusa coloido-chistica
- Boala Graves
- Tiroidita Hashimoto
- Poliomielita
- Encefalita virala
- Neurinomul
 Gusa coloido-chistica
Definitie: Reprezinta cresterea de volum a glandei
tiroide, prin prezenta unor noduli, unici sau multipli,
pastrand un nivel normal de hormoni tiroidieni.

Se intalneste mai frecvent la femei (raport F/M, 8:1).

Etiopatogenie: Cauza cea mai frecventa este carenta de

iod creste reflex TSH stimuleaza hiperplazia si
hipertrofia glandei tiroide; insa deoarece majoritatea
pacientilor are nivel de TSH normal, se presupune ca
tesutul tiroidian raspunde anormal la prezenta TSH.
 Gusa coloido-chistica
Clinic: Se observa masa cervicala ce
comprima structurile din jur si
determina simptome ca dispnee si
disfagie; uneori poate fi prezent un
nodul tiroidian hiperfunctional
(toxic), si se numeste sd. Plummer,
iar clinic pacientul prezinta
hipertiroidism.
 Gusa coloido-chistica
Macroscopic:
- gusa difuza: glanda marita uniform de volum
(mai mult de 40g), simetric, cu aspect cenusiu, translucid,
sticlos din cauza prezentei coloidului;
- gusa nodulara – marire de volum asimetrica, cu
aspect multinodular pe
sectiune; nodulii au
aspect brun-galbui sau
brun-roscat, gelatinos,
in functie de cantitatea
de coloid; nodulii sunt
incapsulati; frecvent se
observa zone hemoragice
, chistice de scleroza si
de calcificare.
Gusa coloido-chistica- macroscopic
 Gusa coloido-chistica
Microscopic:Gusa difuza prezinta
hiperplazie si hipertrofie difuza a
epiteliului folicular, ocazional
formand structuri papilare; pe
masura ce afectiunea se
cronicizeaza, cu episoade de
stimulare si involutie
(administrare de iod), aspectul
coloid si nodular devind evident, cu
foliculi dilatati chistic si epiteliu
aplatizat sau cuboidal, nodulii au
dimensiuni variabile si sunt
separati prin septuri fibroase;
frecvent se identifica zone de
calcificare, scleroza, hemoragie si
depozite de hemosiderina.
Gusa coloido-chistica - microscopic

Se observa zone
nodulare
delimitate de
septuri fibroase
(1), foliculi dilatati
chistic (2)avand
continut coloid si
1 epiteliu aplatizat;
focal se pot
observa
microfoliculi
hiperplazici (3).
3
Boala Graves (gusa difuza toxica)
Definitie: Boala inflamatorie autoimuna a tiroidei
caracterizata prin gusa difuza, hipertiroidism endogen
(100%), exoftalmie (40%), si ocazional dermopatie
(edem pretibial).

Este cea mai frecventa cauza de hipertiroidism la

persoanele sub 40 de ani, are incidenta maxima intre
20-40 ani si un raport de 7:1 in favoarea femeilor.

Etiologie: factori genetici, mecanisme imune.

Patogenie: anticorpi anti-receptor TSH cu actiune bio-
moleculara similara TSH-ului.
Clinic: semnele hipertiroidismului.
Paraclinic: nivele crescute de T3 si T4 si TSH scazut.
 Boala Graves

Macroscopic: Tiroida
este marita difuz,
bilateral; gusa are o
consistenta ferma,
aspect neted si o
culoare rosu-brun pe
suprafata de sectiune.
 Boala Graves
Microscopic: foliculii tiroidieni sunt hiperplazici, cu epiteliu
cubic-cilindric si proeminente papilare fara ax conjunctiv in
lumen; la polul apical al celulelor exista vacuole de
resorbtie, sugestive pentru hiperfunctie metabolica a
celulelor foliculare;
Coloidul este redus, cu aspect
crestat (festonat) marginal;
interstitial se gaseste infiltrat
inflamator si chiar agregate
limfocitare nodulare fomate
din limfocite T; administrarea
preoperatorie de iod
determina involutia si
dilatarea foliculilor, cu
aplatizarea epiteliului si fibroza interstiala;
 Boala Graves
-microscopic-

Se observa structuri
papilare in lumenul
folicular hiperfunctional si
prezenta vacuolelor de
resorbtie; infiltrat
inflamator limfocitar
interstitial.
 Boala Graves – microscopic-

Structuri papilare in lumenul folicular; epiteliul folicular este cubic si columnar, de tip
hiperfunctional; in interstiu se observa infiltrat inflamator limfocitar nodular si difuz.
 Tiroidita Hashimoto
Definitie: Boala inflamatorie autoimuna a tiroidei
caracterizata prin prezenta de anticorpi ce distrug treptat
foliculii tiroidieni.
Etiopatogenie:
- frecvent la femei in decada 4-6 de viata
- se asociaza cu alte boli autoimune: LES, artita reumatoida, hepatita
autoimuna, vitiligo, DZ, anemie pernicioasa, etc
- e implicata imunitate celulara dar si cea umorala (anticorpi anti-TSH,
anti-tireoglobulina, anti-tireoperoxidaza[ATPO],
- determinism genetic: asociat frecvent cu HLA DR3 si DR5, incidenta
familiala
-Gusa evolueaza lent, cu hipotiroidie progresiva, ce poate intercala
episoade de tireotoxicoza (foliculii distrusi elibereaza cantitati crescute
de hormoni tiroidieni)
-Diagnosticul se face pe baza autoanticorpilor circulanti
- tratament medicamentos de substitutie si chirurgical cand gusa
determina compresie pe structurile invecinate;
-Pacientii asociaza risc crescut de dezvoltare a unui limfom tiroidian
non-Hodgkin cu celule B
 Tiroidita Hashimoto
Macroscopic: Glanda tiroida marita de
volum, difuz, simetric, bilateral; are o
consistenta ferma greutate intre 60-
300 g, capsula intacta; pe suprafata de
sectiune are aspect carnos, de culoare
galben-cenusiu, palid.
Between 1908 and 1912, dr. Hakaru Hashimoto
took an interest in thyroid tissue while working in a
surgical department. Hashimoto identified
lymphocytic thyroiditis by examining tissue
samples and goiters of four middle-aged women.
The goiters caught his attention because unlike the
colloid goiter, which was commonly found, these
goiters had a preponderance of lymphoid cells.
Two of the women also had hypothyroidism.
In 1912, Hashimoto reported his findings as an
independent new disease inArchiv Fur Klinishe
Chirurgie, the German journal of clinical surgery.
His monograph, titled Notes of lymphomatous in
the thyroid gland (struma lymphomatosa), was 30
 Tiroidita Hashimoto
Microscopic: Interstitul tiroidian (intre foliculi) prezinta un
bogat infiltrat inflamator limfo-mononuclear (limfocite si
plasmocite), cu formare de foliculi limfoizi cu centru
germinativ;
-Foliculii tiroidieni sunt atrofici
si redusi numeric.
-Celulele epiteliului folicular
pot fi metaplaziate cu
numeroase celule Hurthle
(celule oxifile) cu citoplasma
abundenta, eozinofila, datorita
continutului crescut de
mitocondrii; celulele oxifile
prezinte frecvent atipii; cronic,
interstitiul asociaza fibroza;
Tiroidita Hashimoto – microscopic

Tiroidita Hashimoto: atrofie foliculara, infiltrat inflamator nodular limfo-

mononuclear cu centri germinativi, foliculi tiroidieni restanti (sageti);
 Poliomielita
Definitie: Boala infectioasa cu tropism neural cauzata
de infectia cu poliovirus.
Boala a fost identificata in 1840 de Jakob Heine, iar
agentul responsabil a fost descoperit mai tarziu de
catre Karl Landsteiner in 1908.

Virusul se raspandeste pe cale fecal-orala, de la om la

om; aprox 90% dintre infectii sunt asimptomatice si
fara sechele, insa in 3% dintre infectii virusul ajunge in
maduva spinarii si SNC, unde la 1/3 din cazuri
provoaca leziuni ireversibile a neuronilor motori: apare
atrofia muschilor inervati de motoneuronii respectivi
cu paralizii si membre atrofice si deformate.
 Poliomielita
Patogenie: Cel mai frecvent sunt distrusi motoneurnii
din coarnele medulare anterioare si paralizia si atrofia
se observa de obicei la nivelul picioarelor;
-Exista poliomielita spinala, bulbara si bulbospinala:
cu distrugerea nervilor motori spinali, sau motori
cranieni; in cazurile de paralizie bulbospinala poate
aparea paralizia nervului frenic paralizie
diafragmei necesita respiratie mecanica
- este extrem de importanta prevenirea (vaccinare):
altfel, un copil sau adult cu stare de sanatate normala
 paralizie si insuficienta motorie pentru tot restul
vietii!! Persoana isi poate pierde autonomia motorie,
are nevoie de ajutor, nu mai poate experimenta viata
sub multiple aspecte, produce izolare si depresie,
pierderea increderii in sine si a motivatiei de a trai.
 Poliomielita
Diagnostic: pacientii se prezinta de
obicei cu debut acut al paraliziei flasce
la unul sau mai multe membre, cu
reflexe tendinoase abolite sau
diminuate si fara pierderi senzitive sau
cognitive.

http://bangordailynews.com/2011/09/30/health/breathing-in-breathing-
out-bangor-man-lives-with-the-weighty-legacy-of-polio/
 Poliomielita
Macroscopic: coarnele maduvei spinarii prezinta arii de
hemoragie si congestie (inflamatie acuta), ulterior cu mici
cavitati in substanta cenusie medulara din coarnele
anterioare; tardiv cornele medulare anterioare de la
nivelul implicat sunt atrofice, iar radacinile nervilor
spinali sunt degenerate.
 Poliomielita
Microscopic: neuronii sufera cromatoliza, dupa care sunt fagocitati de
macrofage; initial apare un raspuns inflamator compus din PMN care
sunt rapid inlocuite cu limfocite; acestea inconjoara vasele de sange
din cornul anterior si se pot extinde la meninge; in cortexul motor
lipsesc de obicei
semnele de
inflamatie dar apar
“nodulii gliali” =
agregate de celule
gliale;
-cronic, cornul
anterior prezinta
neuroni redusi
numeric.
 Poliomielita

Poliomielita la nivelul cornului anterior medular. detaliu de la

imaginea anterioara  se observa numeroace celule gliale,
hiperemie si hematii extravazate; celulele gliale fagociteaza
resturile neuronale din cornul anterior.
 Poliomielita

Faza acuta de distrugere a neuronilor motori din coarnele

anterioare – se observa neuroni balonizati, edem, hiperemie si
infiltrat inflamator in vecinatate.
 Poliomielita - microscopic

Glioza importanta cu rol in neuronofagie, microhemoragie,

neuronii sunt complet disparuti in sectiunea examinata;
 Encefalita virala
Definitie: Boala inflamatorie a encefalului cauzata de o
infectie virala, ce asociaza frecvent inflamatia meningelui
(meningoencefalita).

Caracteristic infectiilor virale neurotrope este

selectivitatea pentru populatii celulare si zone corticale:
• virusul rabiei infecteaza neuronii carticali si maduva,
• leucoencefalopatia progresiva multifocala, cauzata de
un virus al famliei Papova altereaza oligodendrogliile;
• encefalita herpetica infecteaza neuronii din lobul
temporal;
unele forme de encefalita apar la persoane sanatoase:
encefalita herpetica; altele apar la persoane
imunocompromise: encefalita cu CMV.
 Encefalita virala
Macroscopic: meningele
prezinta hiperemie, creierul
este edematiat si are o
consistenta usor scazuta fata
de normal; se identifica arii
de necroza si hemoragie in
substanta cerebrala;

Encefalita virala in lobul temporal cauzata

virusul HVS1.
 Encefalita virala
Microscopic: in substanta cerebrala se observa prezenta
infiltratului inflamator predominant limfo-plasmocitar; apar
aglomerari nodulare de oligodendroglii ce fagociteaza neuronii
distrusi, avand rol si in reparatia tisulara.
Unele virusuri produc leziuni specifice: intracitoplasmatic corpii
Babes-Negri (A) in rabie, incluziuni intranucleare “in ochi de
bufnita” in encefalita cu CMV (B), corpii Cowdry de tip A in
encefalita cu herpes simplex tip I.
Encefalita rabica

A
Encefalita virala

corpii Babes-Negri in rabie

 Encefalita virala

Incluzii intranucleare Cowdry A in

encefalita cu virus herpes simplex 1
 Neurinomul
Definitie: Tumora benigna a adultului, cu originea in celulele
Schwann ce apar pe traiecte nervoase centrale sau periferice.
Are diverse localizari: intracranian cel mai frecvent pe
traseul nervului acustic (nv. VIII) dar poate aparea si in
unghiul cerebelo-pontin si periferic poate fi la radacinile
posterioare ale nervilor spinali, in mediastin, retroperitoneal,
in sistemul muscular, osos, gastrointestinal, etc..
 Neurinomul
Macroscopic: tumora apare ca o
masa nodulara, rotund-ovalara,
cu diametru maxim pana in 5
cm, incapsulata, dezvolatat in
apropierea unui traiect nervos,
avand o consistenta granulara
sau chistica.
Suprafata de sectiune are un
aspect solid, gri-albicios,
“carnos”.
Neurinomul
 Neurinomul
Microscopic: Aspect caracteristic, cu doua patternuri care se
asociaza:
- zone Antoni A = dens celulare, alcatuite din celule
Schawann fusiforme, citoplasma slab eozinofila si nuclei
intens bazofili; nucelii apar dispusi “in palisada”; celulele
pot forma “vartejuri” sau “rozete” = corpi Verocay;
- zone Antoni B =
zone in care predomina A
substanta intercelulara
mixomatoasa, arii chistice A
A
si fibre de colagen; celulele
Schawnn sunt rare,
dispersate, cu citoplasma B
redusa; ocazional apar B
macrofage spumoase;
 Neurinomul

Zona Antoni A (corpi Verocay), celulara, Zona Antoni B: stroma mixomatoasa

Palisadare, vartejuri zone chistice, fibre de colagen, macrofage