Posibilitățile folosirii apelor uzate menajere

și a nămolului tratat
pentru fertilizarea culturilor de salcie
energetică
dr. ing. Szilveszter Szabolcs
Universitatea Sapientia, Facultatea de Științe, Departamentul de Bioinginerie,
Miercurea Ciuc
Ce este apa uzată?
Apele uzate menajere provin din satisfacerea
nevoilor gospodăreşti de apă ale centrelor
populate, precum şi a nevoilor gospodăreşti,
igienico-sanitare şi social administrative ale
unităţilor industriale mici.

Compuşii chimici organici, prezenţi ca poluanţi în ape, pot fi clasificaţi în:

• compuşi naturali, produşi ai organismelor vii sau formaţi prin alte procese
naturale;

• compuşi sintetici, introduşi de om adesea datorită proceselor industriale şi

care în mod normal sunt absenţi din mediul natural.
 Compoziţia tipică a apelor uzate menajere (Liu H.F.D et. al,2000)
Parametri U.M. Concentraţia
minimă medie maximă
Suspensii totale (TS) mg/l 350 720 1200
- total solide dizolvate mg/l 250 500 850
- suspensii solide mg/l 100 220 350
CBO5 mgO2/l 120 220 400
COT mgO2/l 80 160 290
CCO mgO2/l 250 500 1000
Azot total mgN/l 20 40 85
- organic mg/l 8 15 35
- amoniu mg/l 12 25 50
- nitraţi mg/l 0 0 0
- nitriţi mg/l 0 0 0
Fosfor total mgP/l 4 8 15
- organic mg/l 1 3 5
- anorganic mg/l 3 5 10
Cloruri mg/l 30 50 100
Sulfaţi mg/l 20 30 50
Alcalinitate mg/l 50 100 200
Grăsimi mg/l 50 100 150
Coliformi totali nr./100 106-107 107-108 107-109
ml
Compuşi organici volatili μg/l <100 100-400 >400
Procese de epurare apei uzate
 Dintre sistemele de epurare biologică, una dintre cele mai răspândite
tehnici de epurare biologică a apelor uzate este procesul cu nămol activ..

BNA
Decantor Secundar

Emisar

Nămol recirculat

Nămol exces

Tratare nămol
Legislație privind folosirea apei uzate și
nămolului activ în agricultură
Utilizarea nămolului în agricultură este reglementat de directiva UE 86/278/CEE din
12 iunie 1986.

Potrivit directivei 86/278/CEE, se înţelege prin nămoluri:

• produsele rezultate de la staţiile de epurare care tratează apele uzate domestic
(menajere) sau urbane şi de la alte staţii de epurare ce tratează ape uzate având o
compoziţie similară apelor uzate domestice şi urbane;

• produsele reziduale din fosele septice şi din alte instalaţii similare pentru tratarea
apelor uzate.

Directive UE care reglementează folosirea nămolului în agricultură:

directiva 86/278/CEE prevede valori ale concentraţiilor de metale grele

directiva 75/442/CEE despre deșeuri

directiva 78/319/CEE despre deșeurilor toxice și periculoase

 În România, problematica nămolurilor de epurare este
reglementată prin ORDINUL nr. 344 din 16 august 2004.

Este vorba în special de aprobarea Normelor tehnice

privind protecţia mediului, cu precădere a solurilor, când
se utilizează nămolurile de epurare în agricultură.

Acest ordin defineşte diferitele tipuri de nămoluri de

epurare, după cum urmează:

 nămoluri provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate din localităţi;

 nămoluri provenite de la fosele septice şi de la alte instalaţii similare
pentru epurarea apelor uzate;
 nămoluri tratate - nămolurile tratate printr-un proces biologic, chimic ori
termic.
Utilizarea în agricultură a apei uzate și nămolurilor de
epurare reprezintă una dintre metodele de degajare a
acestora şi o formă de punere în valoare a conţinutului
lor în materie organică şi elemente nutritive.

La alegerea terenurilor pretabile se vor avea în vedere următorii factori (86/278/CEE):

•Topografia locului
•Panta terenului
•Textura solului
•Permeabilitatea solului
•Drenajul solului
•Scurgerile la suprafaţă şi eroziunea
•Inundabilitatea.
•Capacitatea de apă utilă
•Adâncimea apei freatice.
•Volumul edafic
•pH-ul solului
•Capacitatea de schimb cationic
•Gradul de încărcare a solului cu metale grele
•Protecţia surselor de aprovizionare cu apă a localităţilor
Numai apa uzată și nămolul activ tratat poate fi utilizat pentru irigații
sau ca fertilizant în agricultură !!!
Tratare apei uzate:
Procese convenționale cu nămol activ, aerob sau anaerob
Procese alternative – iazuri biologice

Tratare nămolului activ:

Digestie anaerobă

Stabilizare contact aerob

Compostare
Apa uzată și nămolul exces ca fertilizant
Irigația cu apa uzata si folosirea nămolului activ ca ingrasamant poate sa fie
rentabilă și ecologica:

• poate creste producția de biomasa și la soluri slabe crescând astfel profitul

fermierului

• reducerea consumului de energie a stației de epurare folosit pentru

eliminare materii biodegradabile (N,P) –nămolul activ

• reciclarea substanțelor nutritive provenite din reziduuri umane și

contribuția fermierului la sustenabilitate cu efecte pozitive pe mediu.

• compensarea nevoile de apa a plantației

• extragerea/absorbția metalelor grele din lanțul alimentar

 Nutriția plantelor (I)

Material organic CO2 în formă de

(proteine, aminoacizi, gaz
acizi nucleici, lipide O2 în formă de
etc.) gaz

Ioni minerali dizolvați:

Bacterii mineralizatoare K+, NO3-, Ca2+, HPO42-
din sol Apă
(Bacillus sp., Pseudomonas
sp., Micrococcus sp., Vibrio
sp., Arthrobacter sp.,
Proteus sp., Variovorax sp.,
Acidovorax sp.)
 Nutriția plantelor (II)
Eleme % din Bacterii din sol Forma în Compuși ai
nt masa care au rol în care este elementelo
totală a mineralizarea absorbită r în nămol
plantei elementelor de plante și/sau apă
uzată
N 1,5 Bacillus sp., NO3-, NH4+ N total (20%
Clostridium sp., în formă de
Proteus sp., ammoniac,
Pseudomonas sp., nitriți și
Streptomyces sp., nitrați)
Nitrobacter sp.,
Nitrococcus sp.,
Nitrosococcus sp., și
Nitrosomonas sp.

P 0,2 Pseudomonas sp., HPO42- Fosfați de

Plantații de sălcie în general pot fi folosite în procese de fitoremediere și în procese de
tratare/postratare apei uzate municipale și a nămolul provenit din procesul tehnologic.

Sălcia pot fi folosit din cauza proprietăților:

 Nevoie de cantități mari de apă și rata mare evapotranspirație;
 Eficiență înaltă de utilizarea elementelor nutritive;
 sistemul de rădăcini superficial, cu o buna capacitate de a rezista la condiții anoxice;
 capacitate de a absorbție a metalelor grele.

Plante Absorbție Absorbție Absorbție

mg/kg material uscat g/ha/an relativă
Salix = index
100
Salix 1,8 9,4 100
Grâu 0,044 0,23 2,4
Orz 0,036 0,13 1,4
Orzoaică 0,046 0,23 2,4
Cartof 0,053 0,47 5,0
Plante uleioase 0,082 0,21 2,2
Sfeclă 0,28 1,5 16
Schema fertilizării și irigării plantației Sălcie
energetică
 Valorile maxime admisibile pentru concentraţiile de metale grele în solurile cu pH > 6,5 pe
care se aplică nămoluri
Parametri Valori limită [mg/kg]
Cadmiu 3
Cupru 100
Nichel 50
Plumb 50
Zinc 300
Mercur 1
Crom 100
Concentraţiile maxime admisibile de metale grele din nămolurile destinate pentru utilizarea în
agricultură
Parametri Valori limită
[mg/kg]
Cadmiu 10
Cupru 500
Nichel 100
Plumb 300
Zinc 2.000
Mercur 5
Crom 500
Cobalt 50
Arsen 10
AOX (suma compuşilor organohalogenaţi) 500
PAH (Hidrocarburi aromatice policiclice) 5
PCB (bifenili policloruraţi) 0,8
În utilizarea nămolurilor trebuie să se ţină cont de
următoarele reguli:
• trebuie să avem în vedere necesităţile nutriţionale ale plantelor;
• să nu compromităm calitatea solurilor şi a apelor de suprafaţă;
• valoarea pH-ului din solurile pe care urmează a fi aplicate nămoluri de epurare
trebuie să fie menţinută la valori peste 6,5.

Împrăștierea nămolului pe terenul agricol

Utilizarea apei uzate pentru irigare

Rata de irigare trebuie calculată în funcția:

 Clima locală
 Caracteristicile solului
 Vârsta plantației
 Cantitatea de apă uzată necesară

Metodă simplă pentru determinarea ratei maxime de irigare luănd în calcul diferite
factori esențiali

X1- media anuală a precipitațiilor

X2-media anuală de drenaj (scurgere)
X3-tipul solului
X4-intesitatea procesului de cultivare actuale (mediu, ridicat)
X5-Levigarea actuală anual de azot
 Calcule folosite la ape uzate de a putea folosi pentru irigare.
Situația actuală Variabil Măsură Exemplu
Media anuală a percipitațiilor (mm) X1 a afla
Media anuală de drenaj (scurgere)(mm) X2 a afla 200
Tipul solului ( ex. argilă, lut, nisip) X3 a afla
Intesitatea procesului de cultivare actuale (mediu sau ridicat) X4 a afla
Levigarea actuală anual de azot (kg N/ha an) X5 a afla 50
Concentrația anuală de azotați în apa de drenaj (mg NO3-N/L) X6 =(X5*0.9)*100/X2 22.5
Încărcare de azot
Evapotranspirația plantelor (%) X7 Constant 35
Concentrația de azot ăn apa uzată (mg tot-N/L) X8 a afla 200
Cantitatea admisă de azot levigat (kg N/ha an) X9 =X5 50
Încărcare maximă de azot prin irigare (kg N/ha an) X10 daca X5>20, atunci =(X5+20)*5 350
daca X5<20 atunci =X5*10
Incărcare maximă de azot pentru irigare (mm/an) X11 =(X10/X8)*100 175
Concentrația de azotați în apa de drenaj (mg NO3-N/L) X12 =[(0.9*X5/(X11+X2)]*(100+X7) 16.2
Variația concentrației de azotați în apa de drenaj (mg NO3-N/L) X13 =X12-X6 -6.3
Drenajul total (mm/an) X14 =(X2/X7)+X11 323.15
Încărcare Fosfor
Cantitatea anuală de eliminare fosfor prin recoltare sălcie (kg P/ ha X15 Constant 7
an)
Aplicare anuală sustenabilă de fosfor prin irigare(kg P/ha an) X16 =X15+1 8
Media concentrației de fosfor în apă uzată (mg P/L) X17 a afla 0.6
încărcarea maximă anuală de irigare bazat pe fosfor (mm/an) X18 =(X15*100)*X17 420
Încărcarea maximă anuală de irigare Valoarea minima dintre X11 și X18 175
 Sisteme de irigare
Sistemul de irigare selectat trebuie:
• să reducă la minimum riscurile de igienă;
• să permită o distribuție uniformă a apelor uzate peste întregul câmp;
• să fie căt mai aproape de suprafața solului pentru a evita răspândirea
agenților patogeni;
• considerat și fezabilitatea sistemului de irigare, avantaje/dezavantaje.
Cel mai rentabil sistem de irigare s-a dovedit fiind cu tuburi găurite/perforate dar
costurile ridicate implicate și de risc pentru colmatarea cu rădăcină nu ar trebui să fie
trecute cu vederea.
Irigații cu tuburi Irigați cu tuburi Stropitoare Irigați cu flux Irigații cu
găurite perforate liber șanțuri
Protecția sănătății + + --- - -
Control de + + + --- --
substanțe nutritive
Irigare apei uzate + + + -- -
pe teren egală
Cost de investiție - - - +++ +
Cost de funcționare - -- -- + +

Dificultatea recoltei + + -- + ---

Durata de viață + - - ++ ++
Fezabilitatea ++ + --- --- ---
cultivării Sălcie
Sisteme de irigare
Irigarea cu apă uzată trebuie să înceapă
• în primăvara anului paralel cu începerea fazei vegetative si terminat la scurt timp
înainte de sfârșitul perioadei vegetativ.
• la un an după înființarea culturii de sălcie când au dezvoltat un sistem de
rădăcină și levigarea apei uzate este neglijabil.

Exemple de sisteme de irigare pentru plantații de Sălcie cu apa uzată

Changes in soil microbial community under willow coppice: The effect

Truua,Jaak Truua, Katrin Heinsoob, Ecological engineering 3 5 ( 2009 )

of irrigation with secondary-treated municipal wastewater. Marika Exemplu 1. Cultivare Sălcie prin irigare cu apă uzată
Localitatea: Kambaj – Estonia cu 840
persoane echivalenți
Proces de tratare apei uzate alternativ cu
iazuri biologice.

Apa uzată pe plantație:

CBO5 – 21,4 mg/L;
Total N – 15,2 mg/L;
Total P – 2,3 mg/L.
1011–1020

Tip de sol Densitatea Arie (ha) Distanța între Irigare Producție

plantației tuburi de irigare t/ha/an
(plante/ha) (m) Perioada Cantitate
(zile) (mm)
Eutric 14800 2 9 170 155 15,8
Planosol
Plantations Dagnija Lazdiņa, Andis Lazdiņš, Zigurds Kariņš, Visvaldis
Exemplu II. Cultivare Sălcie prin fertilizare nămol de
Kāposts, Journal of Environmental Engineering and Landscape
Effect of Sewage Sludge Fertilization in Short-Rotation Willow

epurare
Localitatea: Sven – Letonia folosind nămol activ stabilizat
Fertilizarea cu nămol are un efect pozitiv asupra creșterii Salix, dar cauzează probleme
cu controlul buruienilor.
Al doilea sezon este optim pentru fertilizare pentru a reduce problemele cu buruieni.
În primul sezon masa uscată a plantațiilor de control a fost între 0,2-0,6 t / ha, dar în
al doilea sezon, după fertilizarea cu nămol de epurare 14 t / ha (700 kgN / ha), masa
Management, 2007, Vol XV, No 2, 105–111.

uscată a ajuns la 4,6-5,5 t / ha.

 Considerări economice – îngrășământ, nămol activ și
apa uzată.
Marja brută pentru cultivare salcie pentru o serie de randamente și prețul Marja brută pentru cultivare salcie pentru o serie de randamente și prețul
de pelet folosind FERTILIZANT NPK - pentru condiții Suedeze 2009, de pelet folosind NĂMOL DE EPURARE - pentru condiții Suedeze 2009,
1MWh=3,6GJ, 1t MU=15,8 GJ. 1MWh=3,6GJ, 1t MU=15,8 GJ.
Preț Randament de recoltă (t MU/ha) Preț Randament de recoltă (t MU/ha)
(€/GJ) 5 6 7 8 9 10 11 12 (€/GJ) 5 6 7 8 9 10 11 12
2 -291 -306 -322 -337 -352 -368 -383 -398 2 -263 -276 -288 -301 -313 -326 -338 -351
3 -226 -228 -230 -233 -235 -237 -239 -242 3 -198 -197 -197 -196 -196 -195 -195 -194
4 -161 -150 -139 -128 -117 -107 -96 -85 4 -133 -119 -105 -92 -78 -65 -51 -37
5 -96 -72 -48 -24 0 24 48 72 5 -67 -41 -14 13 39 66 92 119
6 -30 7 44 81 118 154 191 228 6 -2 38 77 117 157 196 236 276
7 35 85 135 185 235 285 335 385 7 63 116 169 221 274 327 380 432

Marja brută pentru cultivare salcie pentru o serie de randamente și prețul

de pelet folosind APĂ UZATĂ - pentru condiții Suedeze 2009, 1MWh=3,6GJ,
1t MU=15,8 GJ.
Preț Randament de recoltă (t MU/ha)
(€/GJ) 5 6 7 8 9 10 11 12
2 -242 -249 -256 -264 -271 -278 -286 -293
3 -137 -131 -126 -120 -114 -109 -103 -97
4 -33 -14 5 23 42 61 80 98
5 72 103 135 167 199 231 262 294
6 176 221 266 311 355 400 445 490
7 280 338 396 454 512 570 628 686

Sewage sludge and wastewater fertilisation of Short Rotation Coppice (SRC) for increased bioenergy
productiond Biological and economic potential, I. Dimitriou, H. Rosenqvist, Biomass and bioenergy 35
( 2011 ) 835-842
 POSIBILITĂȚI DE COLABORĂRI LOCALE
între Kontrastwege s.r.l. și Harviz S.A
o Resursele de nămol, în apropierea plantațiilor
o Un material pentru fertilizarea terenurilor ieftin și eficient
o Crearea condițiilor pentru utilizare legală și fără risc
-laboratoare autorizate la producători (sau în zonă)
-analize necesare ale solurilor
-respectarea prescripțiilor technologice
o Exemplul de la Miercurea Ciuc Statie pilot la M.Ciuc
Mulțumesc pentru atenția acordată!!!

Întrebări?