Sunteți pe pagina 1din 16

Reîntoarcerea la Păgânism: De la Oana Bogdan

la teroristul din Christchurch

Mare rumoare stârneşte Oana Bogdan, consiliera


unui politician cunoscut de la noi, cu declaraţiile ei
aiuritoare despre desfiinţarea proprietăţii, viaţa în
grupuri nu cupluri, etc. Românii descoperă acum cu
stupoare un curent ideologic care face ravagii în
Occident şi care de câţiva ani a început să pătrundă şi
pe sub uşa ţării noastre.

De cea mai pură esenţă marxistă, curentul se numeşte


„Progresism” şi, cum năvala lui asupra noastră va fi
tot mai aprigă, nu strică să ştim mai multe despre ce
este şi ce îşi propune.
Înainte era mai bine

O primă idee este că, în ciuda numelui,


care înseamnă „mers înainte”,
Progresismul aspiră la o „întoarcere înapoi”
în vremurile pre-creştine, când civilizaţia
omenească de-abia se înfiripa şi viaţa
individului conta cât o ceapă degerată.
• Cavalcada legilor pro-avort, care se răspândesc cu
rapiditate în America în forme din ce în ce mai criminale,
aminteşte flagrant de timpurile în care copiii erau ucişi,
dacă numărul lor ameninţa resursele precare ale tribului
sau se arătau prea nevolnici pentru a fi buni soldaţi.
• Legea din statul New York permite avortul până în clipa
naşterii. Legea din Vermont, idem, cu amendamentul că
mama nici măcar nu mai trebuie să motiveze de ce vrea
să-şi ucidă copilul. Mai mult, actul normativ stipulează
clar:
• „Fătul nu are drepturi independente în statul
Vermont.”
• Legea din Virginia (respinsă în final) stipula că, în cazul
în care bebeluşul avortat supravieţuia „procedurii” şi se
năştea viu, dar avea nevoie de reanimare sau alt sprijin
medical, personalului i se interzicea să intervină pentru
salvarea copilului dacă mama nu îşi dădea acordul.
Infanticid curat!
• Mic tratat filosofic de ucidere a pruncilor
• Însă lucrurile nu se opresc aici: „filosofii progresişti”
pledează pentru legalizarea uciderii copiilor în primii ani
de viaţă. De pildă, în 2012, în lucrarea „Trebuie să
trăiască bebeluşii?”, australienii Alberto Giubilini şi
Francesca Minerva propuneau consacrarea expresiei de
„avort post-naştere” în locul celei de „infanticid”, „pentru a
sublinia că statutul moral al individului ucis este
comparabil cu al unui fetus
• Giubilini şi Minerva explică:
• „Susţinem că uciderea unui nou-născut ar trebuie să fie
permisibilă din punct de vedere etic în toate circumstanţele în
care şi avortul este permis.” Şi – nota bene – inclusiv în
„cazurile în care nou-născutul are potenţialul să aibă o viaţă
(cel puţin) acceptabilă, dar bunăstarea familiei ar fi
periclitată”.
• Exact ca în cazul triburilor ancestrale.
• De asemenea, susţin cei doi „filosofi progresişti”, acest asasinat
ar trebui să se numească „avort post-naştere” şi nu „eutanasie”
„pentru că cel mai bun interes al celui care moare nu este în mod
necesar criteriul primar pentru exprimarea alegerii, spre deosebire
de ceea ce se întâmplă în cazul eutanasiei.”
• În fine:
• „Statutul moral al unui bebeluş este echivalent cu cel al unui
fetus, ceea ce înseamnă că nu poate fi considerat ‘persoană’
în sensul moral al cuvântului.”
Bebeluşul şi porcul
• Giubilini şi Minerva nu sunt nişte nebuni scăpaţi de la balamuc
care s-au apucat să scrie cărţi: ei merg pe calea deschisă de
celebrul guru progresist Peter Singer (între altele, Doctor Honoris
Causa al Universităţii din Bucureşti, care afirma: „Copiii umani nu
au conştiinţă de sine şi nu sunt capabili să priceapă faptul că
există. În consecinţă, viaţa unui nou-născut are o valoare mai
mică decât viaţa unui porc, a unui câine sau a unui cimpanzeu”.
• Dacă Dumnezeu nu există şi viaţa se sfârşeşte aici, iar
singurul său scop este bunăstarea, atunci uciderea fiinţelor
umane are tot atâta temei ca eutanasierea animalelor bătrâne
sau bolnave. Olanda a coborât limita de vârstă pentru
sinuciderea asistată până la 12 ani, iar Belgia a fost prima ţară
care a a eliminat în 2014 orice limită de vârstă: un copil poate fi
eutanasiat la cerere, dar trebuie să demonstreze că înţelege ce
se petrece.
• Dacă nu înţelege ce i se petrece, micuţul poate fi ucis pentru că e
mai prejos de un purcel sau un căţel; dacă înţelege, poate fi ucis
tocmai din cauza asta.
Statul ştie şi omoară mai bine
• Ca în timpurile ancestrale, când tribul avea drept de viaţă
şi de moarte asupra membrilor săi, şi statul progresist
ştie ce este mai bine pentru cetăţenii lui, iar acest bine
poate fi impus cu forţa.
• Este celebru cazul francezului Vincent Lambert, care, în
2008, în urma unui accident de maşină, intră în stare de
comă vegetativă, din care iese după scurt timp, pentru a
ajunge într-un stadiu de „conştienţă minimală” (exact ca
Michael Schumacher). După cinci ani, în 2013, Clinica
din Reims decide să oprească alimentarea cu hrană şi
hidratarea lui Vincent, având doar acordul soţiei, nu şi al
părinţilor. Sesizată de aceştia, CEDO constată în 2015
că decizia clinicii este conformă cu Convenţia Drepturilor
Omului.
• Însă cazul Vincent Lambert este nimic faţă de cel al micuţului
Charlie Gard. Diagnosticat cu o maladie genetică rară,
bebeluşul britanic de numai câteva luni este internat la o
clinică din Londra, în octombrie 2016. În februarie, conducerea
clinicii afirmă că boala a provocat distrugeri iremediabile ale
creierului şi îi anunţă pe părinţi că Charlie va fi deconectat de
la aparate. Părinţii, care primiseră între timp oferte de la o
clinică privată americană şi de la clinica Vaticanului (Trump şi
Papa s-au implicat personal) pentru tratarea micuţului (medicii
de acolo susţineau că mai există speranţe), cer externarea lui
Charlie. Stupoare, însă: clinica londoneză refuză, invocând
„dreptul de a muri în demnitate” al copilului. CEDO respinge şi
ea cererea părinţilor, considerând-o „inadmisibilă”. Tribul ştie
mai bine. Charlie Gard a murit „cu demnitate”, sub ochii
părinţilor disperaţi.
-Micuţul Charlie şi părinţii săi--
• Tribalizarea progresistă, aflată în România abia la
început, a ajuns prin alte părţi până la cele mai înalte
niveluri. Barack Obama este figura cea mai
proeminentă a curentului. Consilierul său pentru ştiinţă
a fost John Holdren, autorul unei cărţi din 1977, numită
„Ecoscience”, adevărată biblie a Progresismului. Aici,
Holdren pledează pentru avortarea forţată a
„indezirabililor”, pentru sterilizare în masă şi propune
instituirea unui „regim planetar” care să aibă puterea de
a decide cui i se va permite să aibă copii şi cui i se va
interzice. Aşadar un trib mondial.
• Satana este progresist
• Progresiştii au decis că Dumnezeu nu există. Deci toate
semnele lui trebuie scoase în afara spaţiului public.
Monumentele dedicate Celor 10 Porunci, amplasate în
faţa capitoliilor din Oklahoma şi Arkansas, au fost
demontate la solicitarea organizaţiei Templul Satanic.
Aceasta a ameninţat că în virtutea libertăţii de exprimare
religioasă va înălţa o statuie a lui Bahomet şezând pe
tron şi adorat de doi copii. Curţile supreme din cele două
state au cedat şantajului şi au dispus înlăturarea
monumentelor creştine.
Nu întâmplător în monumentul satanist apar copiii. Satan îi iubeşte şi arde să
se implice în viaţa lor. Templul a cerut să i se permită înfiinţarea de „Cluburi ale lui
Satan afterschol” în toate şcolile americane unde există şi cluburi creştine.
• Puritanii să nu se îngrijoreze: Templul Satanic, care are
deja „parohii” în 13 state, nu este satanist. Totul e,
chipurile, doar o metaforă. Pe site-ul organizaţiei scrie:
• „Templul înţelege figura lui Satana ca simbol al
naturii inerente a omului, reprezentativă pentru
rebelul etern, căutarea iluminată şi libertatea
personală mai degrabă, decât o zeitate
supranaturală”.
• Aşadar, Satana nu este Satana, ci este simbolul
Progresismului! (Vezi şi excepţionala carte a pastorului
Richard Würmbrand, „Marx şi Satana”, cu dovezi
şocante despre satanismul părintelui comunismului şi
bunicul progresismului!)
• Secularismul este Păgânism
• Copiii şi oamenii mari pot fi ucişi fără probleme etice. În
schimb, planeta trebuie salvată: de poluare şi suprapopulare.
La nivel internaţional, progresiştii se organizează în grupări
care promovează nici mai mult, nici mai puţin decât extincţia
speciei umane pentru a salva Pământul. Primul pas: să nu mai
facem copii.
• Teroristul de la Christchurch, care se intitula „Eco-
Fascist”, şi-a motivat atacul si prin dorinţa de a opri
suprapopularea planetei.
• Trăim vremuri bizare, în care în Occident te loveşti la tot pasul
de druizi, şamani, guruşi. În Islanda, în anul 2000, 89% din
populaţie era creştină. Astăzi, doar 65%. În schimb, cunoaşte o
înflorire spectaculoasă cultul Asatru – religia vechilor vikingi: cu
1,5% din populaţie, adepţii ei constituie astăzi cea mai mare
comunitate religioasă ne-creştină din ţară.
• Toată această liotă de personaje stranii par să se
înţeleagă de minune şi să prospere în climatul
materialist-progresist de azi, care pledează pentru
secularizare.
• La sfârşitul anului trecut, profesorul Steven D. Smith
publica o carte excepţională, intitulată „Pagans and
Christians in the City: Culture Wars From the Tiber to the
Potomac”. Concluzia ei este tulburătoare: o mare parte
din ceea ce numim astăzi secularism este o iluzie. În
realitate, asistăm la o reîntoarcere la Păgânism.

• Sursa: www.evz.ro