PROIECT LOGISTICA ȘI ERGONOMIA UTILAJELOR PETROLIERE ȘI

PETROCHIMICE

COORD.:PROF.,DR.,ING MARIUS STAN

STUDENT:NEAGU VICTOR GABRIEL
GRUPA:11603
Platformele petroliere
marine sunt structuri metalice
de mari dimensiuni pe care se pot afla
diverse utilaje și instalații precum și
muncitorii pentru efectuarea
operațiunilor de foraj marin, extracția
de petrol și gaze naturale și expedierea
lor la țărm pentru procesare.

Platformele fixe pot fi:

platforme marine fixe din zăbrele tubulare,
platforme marine fixe tip turn,
platforme marine fixe din beton de tip
structură gravitațională.
Platformele mobile pot fi:
platforme marine mobile autoridicătoare
(autoelevatoare),
platforme marine mobile semisubmersibile,
platforme marine mobile submersibile.
 2. Provocarile exploatarilor offshore de mare adâncime

 Producția offshore de mare adâncime este tot mai importantă pentru satisfacerea
cererii globale de țiței și gaze natural. Se considerã cã piata globala de titei va
continua sa fie una strânsã, în care cererea si oferta vor fi apropiate. Potrivit
prognozelor Agentiei Energetice Internationale, cererea de titei va creste cu un
ritm anual de 1% pânã în 2035 (vezi graficul 1). Satisfacerea cererii va necesita
exploatarea resurselor din offshore, inclusiv a celor de mare adâncime, precum si a
celor onshore neconventionale, în conditiile declinului productiei din zãcãmintele
conventionale, precum si din zãcãmintele offshore aflate în prezent în productie.
Situatia este similarã în ceea ce priveste cererea de gaze naturale. Se estimeazã cã
aceasta va creste la nivel global cu 65% pânã în 2035 si cã douã treimi din
productie va proveni din zãcãminte neconventionale, inclusiv din zãcãminte
offshore de mare adâncime(vezi graficul 2).
Variabilele de intrare provin din:
- activitatea de planificare;
- activitatea de pregătire tehnică a fabricaţiei;
- activitatea de întreţinere, reparare utilaje şi gospodărirea energiei;
- activitatea de aprovizionare;
- activitatea de desfacere;
- activitatea de personal;
- activitatea de control tehnic de calitate;

Variabile de ieşire se concretizează în informaţii cu privire la cantităţile de produse executate

pe intervale reduse de timp şi subunităţi structurale de fabricaţie, cantităţile de materii prime
necesare îndeplinirii programelor de producţie, abateri de la tehnologia stabilită etc..
Variabile perturbatoare, care acţionează constant asupra sistemului de management
operaţional al producţiei, se referă la: modificarea sau decalarea termenelor de livrare, cereri
suplimentare de produse lansate în fabricaţie, renunţarea la unele produse, căderi ale
utilajelor, absenţa personalului şi altele.
Variabilele de comandă reprezintă complexul de decizii operative care au ca scop
menţinerea funcţionalităţii sistemului în condiţii de eficienţă
 Piata gazelor naturale va rãmâne una fragmentatã în 3 mari blocuri regionale: America, Europa si
Asia – cu un element de legãturã, reprezentat de gazul natural lichefiat (circa 20% din ofertã) si care
va contribui la conturarea unei piete globale.
Investitiile în zonele de mare adâncime presupun costuri foarte ridicate. În timp ce o sondã de explorare în zona
onshore maturã costã între 5-10 milioane $, ea poate sã ajungã pana la 100-180 de milioane $ în zona offshore
de frontierã, si aceasta în conditiile în care probabilitatea de succes a acesteia din urmã este de aproximativ 20-
25%
In zonele de mare adâncime se folosesc utilaje, platforme sau nave foarte scumpe. O nava autonomã, care poate
sa foreze 50.000 de picioare de la nivelul marii pana la zãcãmânt poate sã coste în jur de 800 de milioane $ si se
închiriazã cu 700.000 $ pe zi. Existã de altfel o piatã a închirierii de utilaje, platforme si vase de foraj în offshore
care pânã recent a fost una extrem de strânsã, cu cerere mare si cu o ofertã relativ limitatã.
 3. Ciclul de viață al unui proiect de exploatare de țiței și gaze naturale și
caracteristicile investițiilor în sector
Graficul 10 prezintã ciclul de viatã al unui proiect offshore de mare adâncime, cu o duratã totalã de pânã la 30 de ani,
Infrastructura si logistica pot sã reprezinte provocãri semnificative. Acestea sunt
esentiale pentru a aduce petrolul în piatã. Existã zone în lume cu infrastructurã deja
dezvoltatã, în primul rând conducte, cum ar fi Golful Mexic si Marea Nordului. Însã în
noile zone de frontierã – mijlocul Atlanticului, zona arcticã, estul Africii sau zona Mãrii
Negre – nu existã o astfel de infrastructurã. În unele din aceste zone, spre exemplu
mijlocul Atlanticului sau Africa de Vest, nu se poate construi o retea de conducte. În acest
caz vor fi necesare capacitãti de stocare, procesare offshore si transport. Graficul 12
prezintã o structurã tipicã de productie în ape de mare adâncime. Dacã pentru titei sunt
suficiente tancuri petroliere de transport care sã preia productia si sã o transporte cãtre
zonele de stocare de pe tãrm, pentru zãcãmintele de gaze naturale ce nu pot fi conectate
cu tãrmul prin conducte, vor fi necesare facilitãti de lichefiere offshore.
4. CONCLUZII
- Incertitudinea privind potentialului resurselor. Cu toate dezvoltãrile tehnologiei, probabilitatea de a
fora o sondã de succes este între 20-25%, ceea ce poate duce la esecuri costisitoare, sau, în altã lecturã, la
experiente utile.
- Riscul comercial si fluctuasiile presului petrolului. S-a constatat deja cã scãderea pretului petrolului a
dus la oprirea multor proiecte offshore de mare adâncime.
- Managementul de proiect. În pofida dezvoltãrii tehnologiei si a abilitãsilor de management avansate,
multe dintre proiectele de explorare si exploatare înregistreazã întârzieri si depãsiri de costuri, în medie de
20%. Au fost oprite proiecte care pãreau cã au un potential foarte mare. Un exemplu îl reprezintã proiectul
Shtockman, din zona arcticã, la care erau asociati Gazprom, Statoil si francezii de la Total.
- Riscurile de mediu. Este clasic de acum accidentul platformei operate de BP – Deepwater Horizon (vezi
Figura 2). Acesta a costat pânã în prezent compania 40 mld. $ despãgubiri, iar litigiile nu sunt încheiate. Se
vorbeste de despãgubiri care ar putea ajunge la 80 mld. $. Acest lucru s-a reflectat si în valoarea de piasã a
BP, care s-a redus cu 20% dupã accident, în conditiile în care compania a oferit un nivel foarte ridicat de
dividende pentru a-si pãstra actionarii. Se speculeazã chiar cã, urmare a acestui accident, BP ar putea fi o
tintã de preluare pentru un alt Supermajor – fie ExxonMobil, fie Chevron.
- Riscul reputational. Accidentele de mediu, controversele legate de împãrtirea profiturilor între guverne,
investitori si comunitãti, protestele unor categorii sociale împotriva “big business” pot sã aibã, în conditiile
comunicãrii globale, un impact semnificativ asupra reputatiei marilor companii din sector.
- Riscuri politice sau geopolitice. Pentru cã multe dintre zãcãmintele din apele de mare adâncime sunt în
zone complicate, acestea prezintã si riscuri politice si geopolitice ridicate. Africa de Est si Africa de Vest
sunt notorii pentru instabilitatea politicã, iar zãcãmintele din zona arcticã, Asia de Sud-Est si Marea Neagrã
sunt în zone cu temperaturã geopoliticã în crestere.
BIBLIOGRAFIE
https://www.enpg.ro/provocarile-exploatarilor-offshore-de-mare-adancime-
situatia-marii-negre/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Platform%C4%83_petrolier%C4%83_marin%C4%83

http://utouch.cpsc.ucalgary.ca/docs/JackVR-ISVC.pdf