MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

COLEGIUL “ALMA MEDICA”

TIMIȘOARA - TIMIȘ

PROIECT

PROFESOR ÎNDRUMATOR:

Maniu Rodica

ABSOLVENTĂ,
Ileana Liliana Maria
 Tema proiectului pentru examenul de
absolvire

Îngrijireapacientului
cu astm bronșic
CUPRINS:
ARGUMENT/MOTIVATIA LUCRARII ......................................................................................3
CAP.I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR ............5
1.1. NASUL ..................................................................................................................................6
1.2. CAVITATEA NAZALA ........................................................................................................7
1.3. SINUSURILE PARANAZALE .............................................................................................7
1.4. LARINGELE .........................................................................................................................8
1.5. TRAHEEA .............................................................................................................................8
1.6. BRONHIILE PRINCPALE ....................................................................................................9
1.7. PLAMANII ............................................................................................................................9
1.8. ACINUL ...............................................................................................................................10
1.9. PLEURELE ..........................................................................................................................10
CAP.II. ASTMUL BRONŞIC .......................................................................................................12
2.1. DEFINIŢIE ..........................................................................................................................12
2.2. EPIDEMIOLOGIE ...............................................................................................................13
2.3. ETIOLOGIE .........................................................................................................................13
2.4. ETIOPATOGENIE ..............................................................................................................17
2.5. ANATOMIE PATOLOGICA SI FIZIOPATOGENIE ........................................................18
2.6. CLASIFICAREA ASTMULUI BRONSIC .........................................................................20
2.7. SIMPTOMATOLOGIE .......................................................................................................20
2.8. FORME CLINICE ...............................................................................................................24
2.9. DIAGNOSTICUL ASTMULUI BRONSIC ........................................................................26
2.10. TRATAMENTUL ..............................................................................................................29
CAP. III. ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU ASTM BRONŞIC ..................................................36
3.1. INTRODUCERE IN NURSING ........................................................................................36
3.2. MODELUL NURSING DE BAZA ......................................................................................37
3.3. INGRIJIRI GENERALE A BOLNAVULUI .......................................................................38
3.4. NURSINGUL ASTMULUI BRONSIC ...............................................................................40
3.5. EDUCATIA PENTRU SANATATE ...................................................................................42
CAP.IV. PREZENTARE DE CAZ ................................................................................................44
4.1. LOTUL DE STUDIAT.........................................................................................................44
4.2. INGRIJIRI SPECIFICE ALE BOLNAVLUI CU ASTM BRONSIC ..................................45
4.3. PLAN DE INGRIJIRE 1 ......................................................................................................48
3.4. PLAN DE INGRIJIRE 2 ......................................................................................................63
3.5. PLAN DE INGRIJIRE 3 ......................................................................................................77
CAP.V. CONCLUZII ....................................................................................................................94
ANEXE ..........................................................................................................................................96
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA ...................................................................................................128
 Argument/Motivația lucrării
 Prin intermediul acestei lucrări am încercat să
pun în evidenţă rolul si importanța pe care îl
are nursa în apărarea şi menţinerea sănătăţii
utilizând toate cunoştinţele actuale de care
dispune.
 Incidenţa mare a astmului bronşic mi-a atras atenţia
încă din timpul stagiului practic efectuat în secţia
Interne. M-a impresionat suferinţa pacienţilor şi
amploarea înrăutăţirii calităţii vieţii acestora, precum
şi lipsa de cunoştinţe legate de boală şi intrarea în
panică a acestora.
 Cap I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI
FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este format din totalitatea

organelor care servesc la efectuarea respiraţiei pulmonare:
eliminarea bioxidului de carbon din sânge, respectiv
preluarea oxigenului din aerul ambient.
Aparatul respirator este format din două categorii de
organe:
Căile respiratorii - sunt reprezentante de cavitatea
nazala, laringe, trhee şi bronhii; înaintea cavităţii nazale
este situată o proeminenţă, nasul; de asemenea cavităţii
nazale îi sunt anexate sinusurile paranazale.
Plămânii - înveliţi în pleure, la nivelul plămânilor
are loc respiraţia pulmonară
 Cap. II. ASTMUL BRONŞIC

• Afectiune cronica inflamatorie a bronsiilor

caracterizata prin bronhospasm episodic, reversibil
rezultind dintr-un raspuns bronhoconstrictor
exagerat la diversi stimuli

• Afecteaza 10% din copii & 5%-7% adulti

• Este un sindrom caracterizat prin hiperactivitate

bronşică, la contactul cu substanţe sau stimuli
diferiţi, apărând la subiecţii cu anumită predis-
poziţie constituţională şi manifestându-se clinic prin
crize de dispnee paroxistică respiratorie şi
wheezing
 DEFINITIE
 Stare patologica
tradusa prin
ingustarea difuza a
bronsiilor, reversibila
spontan sau sub
tratament
bronhodilatator
 Clinic: Crize de
dispnee cu bradipnee
expiratorie si
wheezing
 Epidemiologie
 TERENUL ATOPIC (personal si familial)
 Virsta de debut este precoce: inainte de 40
de ani in 75-90% din cazuri si frecv. inainte de 5
ani.
 Predominenta masculina la copil (3:1) si
feminina la adult
 Pubertatea este o perioada critica (o parte
din cazuri evol. favorabil, altele se cronicizeaza);
 Morbiditatea: 1-24% (copil), 1-10% (adult);
 Mortalitate scazuta (Franta: 0.5-1/100.000
sau 250- 500 decese/an)
 Fiziopatologie
 HIPERREACTIVITATEA BRONSICA
 cvasiconstanta, responsabila de spasmul
muschilor netezi si de bronhospasm;
 T de provocare (reprod efectele sist.
parasimpatic, H, ag. chimici); pacientii astmatici
sint de 10-100 x mai sensibili la Ach si de 1000 x
mai sensibili la frig si infectii fata de cei normali
 Hiperreactivitatea este variabila in timp si
maxima noaptea (cresterea tonusului
parasimpatic bronhoconstrictor,
hiperreactivitatea alfa adrenergica si
hiporeactivitate beta adrenergica)
 Tipuri de Astm :
 Extrinsec (Alergic/Imun)
 Atopic - IgE
 Ocupational - IgG
 A. Bronchopulomonary Aspergillosis - IgE
 Intrinsic (Non immune)
 Aspirin induced
 Infection induced
 ATOPIA
- Capacitatea de a sintetiza o cantitate anormala de
IgE, in urma contactului cu antigen(e) din mediu,
fenomen mediat de limfocitele B
 TRIGGER
- Mastocitele (intraluminale, epiteliale si submucoase)
posedind pe suprafata lor R pentru IgE
- Inhalarea alergenului ce se fixeaza pe mastocitele
superficiale antreneaza eliberarea mediatorilor (Histamina,
PAF, Leukotriene, SRSA, PGF2 alfa, tromboxani, factori
chimiotactici pentru PMN)

- Infectiile traheobronsice- altereaza epiteliul

- Efortul fizic – determina eliberarea acuta de mediatori

- Agravarea nocturna se datoreaza hipertoniei parasimpatice

si scaderii tonusului catecolaminelor circuante
 Agentii Responsabili de Criza de
Astm
1. ANTIGENE Hipersensibilit imediata de tip I (IgE) + atopie + tinar
 Pneumalergeni: polen, praf de casa, acarieni, fanere animale
domestice
 Alergeni microbieni sau micotici: streptococul, Candida albicans,
Aspergillus (maladia Hinson – Pepys);
 Alergeni alimentari: crustacee, zmeura, coloranti (tartrazina: E102)
 Medicamente: Aspirina, etc
2. IRITANTI: vapori, fum, parfumuri, tutun
3. AGRESIUNE INFECTIOASA: rinite, sinuzite, bronsite
4. FACTORI PSIHOLOGICI: emotii, griji, conflicte
5. INFLUENTE HORMONALE: ciclul, menopauza
6. INFLUENTE METEOROLOGICE: umiditatea, ceata
7. EXERCITIUL FIZIC SI HIPERVENTILATIA
 CONSECINTELE
ANATOMICE: hipertrofia
muschilor netezi
bronsici, hipertrofia gl.
mucoase, ingrosarea
mbr. bazale si infiltratie
eozinofilica a peretelui
bronsic, exsudate
intrabronsice, dilatatii
capilare cu infiltrate
leucocitare.
 Diagnostic – Criza de Astm
 Debut brutal, frecv nocturn ± prodrom (astenie,
cefalee, tuse)
 Dispnee caracteristica: bradipnee expiratorie,
wheezing, inspir scurt ineficient
 Obiectiv: torace destins, hipersonor, tiraj
suprasternal, raluri sibilante difuze si ronflante
 Faza catarala: bradipneea se atenueaza si este
inlocuita de o tuse cu expectoratie dificila, densa
(sputa perlata a lui Laennec); ralurile sibilante sint
inlocuite de ronflante
Rx pulmonar: hiperclaritate difuza cu distensie si aplatizarea
diaframelor

Explorarea funct: normala intre crize

T de provocare: pozitive
(scadere cu min 20% a VEMS si sub 75% a raportului
Tiffeneau: VEMS/CV; VR poate creste dar CPT= n)

T bronhodilatatoare: reversibilitate a obstructiei

Endoscopia bronsica: utila pentru a elimina posibilitatea unei
stenoze traheale

HLG: Eozinofilie

Teste alergologice: teste cutanate sau de provocare

inhalatorie
 Diagnostic Diferential

 Stenoza acuta traheala

 Corpi straini
 Astmul cardiac
 Embolie pulmonara
 Tumori carcinoide
 Complicatii
 Indici imediati de gravitate:
 Cianoza
 Dispnee > 25/min (adult), 120/min la copil
 Tiraj, deprimarea m. intercostali
 Puls paradoxal
 Sibilante marcate sau liniste respiratorie
 PEF< 100 L/min
 PaO2 <60mm Hg; PaCO2>35, acidoza
 Stare de rau astmatic
 Tratamentul in Criza
Criza moderata:
 Beta 2 mimetice (2-3 puf/zi): Terbutalina (Bricanyl), Fenoterol
(Berotec), Salbutamol (Ventoline)
 Teofilina retard (Theotard): 200 mg, 350 mg
Criza severa sau moderata ce nu cedeaza intr-o ora:
 Beta 2 mimetice s.c: Terbutalina (Bricanyl) ½ - 1 fiola
 Cortizon 0.5 mg/kg i.v.- 1g (starea de rau astmatic)
 Teofilina retard sau i.v lent 5 mg/Kg in 20 min
Spitalizare
 Oxigenoterapie
 Administrare de teofilina, corticoizi, beta 2 mimetice
 Antibioterapie
 Supraveghere in serviciul ATI (ventilatie asistata, etc)
 Tratamentul de fond
Tratamentul etiologic
 Evictia alergenului (greu de realizat)
 Desensibilizarea specifica (eficace in astmul polinic; dificila in polisensibilizari):
presezoniera, anuala, etc
 Tratamentul antiinfectios: evictia focarelor ORL si stomatologice, vaccinare IBC
 Cromoglicat de Na (Lomudal: 4 puf/zi), Nedocromil (Tilade)
 Tratarea componentei psihice: anxiolitice in doze mici, psihoterapie
 Antihistaminice: Hismanal, Zyrtec
 Ketotifen (Zaditen) –pentru diminuarea frecv. si nr. crizelor
Tratamentul simptomatic
 Bronhodilatatoare
Beta 2 mimetice in aerosol (Ventoline, Bricanyl, Berotec), derivati atropinici (bromura
de oxitropium – Tersigat, bromura de ipratropium – Atrovent in aerosoli
 Theotard 200-350 mg/zi (teoretic aprox 10 mg/kc/zi – Atentie la Ef sec !)…
 Cortizon (aerosoli cu beclometasona – Becotide), dexametazona, dupa inhalarea unui
bronhodilatator
La Gravida
 Fara desensibilizare;
 Evitam pe cit posibil corticoterapia
La Copil
 Alergia este adesea pe primul plan
 Corticoterapia orala sau parenterala trebuie evitata la maximum
 Teofilina trebuie atent monitorizata
Tratamentul în răul astmatic este complex şi cuprinde:

- măsuri terapeutice înainte de internarea bolnavului în spital

-oxigenoterapie
-ventilaţie asistată (dacă este posibil)
-administrarea de Trebutalină sau Epinefrină
- măsuri de terapie de urgenţă şi în cursul spitalizării
-tratamentul bronhodilatator cu β2 – agonişti
-corticosteroizi
-miofilină (amiofilină) intravenos
-antibiotice
-hidratare intravenoasă
-ventilaţie asistată (în caz de hipoxie).
.
 CAP. III. ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU
ASTM BRONSIC
Introducere în nursing
„Nursingul este diagnosticarea şi îngrijirea răspunsului uman la
problemele actuale sau potenţiale de sănătate.” (American Nurse’s
Association - A.N.A.)
Nursingul este responsabil pentru:
-diagnosticul de îngrijire
-stabilirea obiectivelor de îngrijire
-intervenţiile acordate vizavi de reacţiile pacientului la boală.
PROCESUL DE NURSING/INGRIJIRE
INGRIJIREA ACORDATĂ BOLNAVULUI
DE CADRELE MEDICALE, ESTE RASPUNSUL
LA DEZECHILIBRUL INTRE SĂNĂTATE ŞI
BOALĂ CU SCOPUL DE AJUTA PACIENTUL
SĂ-ŞI SATISFACĂ NEVOILE AFECTATE
CADRU CONCEPTUAL AL PROCESULUI
DE NURSING :
INGRIJIRE CENTRATĂ NU PE SARCINI
CI ASUPRA PERSOANEI INGRIJITE ,
CONSTITUIND UN TOT UNITAR , LIBER,
RESPONSABIL ŞI CAPABIL DE ADAPTARE
• 14 NEVOI FUNDAMENTALE ( V.HENDERSON):

1. N. DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULATIE

2. N. DE A BEA SI MANCA
3. N. DE A ELIMINA SUBSTANŢE TOXICE DIN ORGANISM
4. N. DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI
5. N. DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE
6. N. DE A SE MIŞCA SI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
7. N. DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI
8. N. DE A SE IMBRACA ŞI DEZBRACA
9. N . DE A EVITA PERICOLELE
10. N. DE A COMUNICA
11. N. DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ŞI
VALORI
12. N. DE A FI OCUPAT ŞI A SE REALIZA
13. N. DE A SE RECREA
14. N. DE A INVAŢA CUM SĂ-ŞI MENTINĂ SĂNĂTATEA
 Educarea bolnavilor cu astm bronsic
Trepte de severitate Educarea bolnavului
Treapta I -Invatarea datelor de baza despre astm.
-Invatarea tehnicii de folosire a aparatelor
Astm intermittent usor pt.medicatia inhalatorie(spray).
-Discutarea rolului medicamentelor.
-Dezvoltarea unui plan personal de tratament.
-Dezvoltarea unui plan de actiune pentru cazurile
severe
-Discutarea metodelor de control al expunerii la
alergeni/iritanti.
Treapta II Masurile din treapta I plus :
-Invatarea automonitorizarii.
Astm persistent usor -Trimiterea bolnavilor la grupuri de autoeducatie a
bolnavilor Revizuirea si perfectionarea planului
personal de tratament.

Treapta III Masurile din treapta I se repeat.

Astm persistent
moderat
Treapta IV Treapta II si treapta III plus :
-Trimiterea bolnavului la un educator individual.
Astm persistent sever
PROCESUL DE INGRIJIRE-
etape
 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

PERMITE JUDECAREA URGENŢELOR ŞI

IMPORTANŢA PROBLEMELOR DE DEPENDENŢĂ
STABILIND PRIORITAŢILE
PLANUL DE INTERVENŢII IN FUNCŢIE DE:
PRESCRIPŢIILE MEDICALE ,SURSELE DE
INFORMARE ŞI ECHIPA DE INGRIJIRE
CUPRINDE:
1. OBIECTIVELE DE INGRIJIRE (descrierea unei
situaţii pe care o aşteptăm de la pacient ; un
rezultat pe care dorim sa-l obţinem)
2. INTERVENŢIILE ACORDATE (personalizate,
observabile, măsurabile/evaluabile)
Cap. IV. PREZENTARE DE
CAZ (Planuri de îngrijire)

CAZUL 1.
Date de identificare:
NUME ŞI PRENUME: C.P.
VÂRSTĂ: 61 ani
SEX: F
DOMICILIU: localitatea Timisoara, str. Martir Caceu, nr,3;
DATE DESPRE SPITALIZARE:
a). DATA INTERNĂRII: 15.03. 2018
b). DATA EXTERNĂRII: 20.03.2018
c). MOTIVELE INTERNĂRII:
- dispnee paroxistică expiratorie;
- transpiraţii reCI
- wheezing;
- tuse cu expectoraţie seromucoasă;
- pulsaţii în gât;
- tahicardie atrială;
- anxietate, sete de aer;
- astenie, ameţeli;
- tegumente palide;
- inflamaţia faringelui;
- stare genarală alterată;
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - astm bronşic infecto-alergic;
- criză de bronhospasm
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
Pacienta C.P., 61 ani; diagnostic medical: astm bronşic

DATA DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

ROL PROPRIU ROL DELEGAT
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A Pacienta să fie Dezobstruarea nazo- La indicaţia medicului Dispneea persistă
AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE ajutată pentru faringiană cu ser fizio- administrez: atenuându-se doar pe
P: - dispnee expiratorie de repaus; asigurarea unei logic, drenaj postural, Miofilin 3 cp/zi per timpul oxigenăriii.
E: - proces infecţios, tahicardie respiraţii adecva- administrare de oxigen os;
15.03.2018 paroxistică atrială; te, asigurarea per- umidificat 4-6 l/min Prednison 3 cp/zi;
S: - tuse cu expectoraţie seromu- meabilităţii căilor prin sondă endonazală. Ambroxol 60 picături
-
coasă, sete de aer, palpitaţii. aeriene superioa- de 3 ori/zi.
16.03.2018 re. Pacientei să i
se diminueze tu-
sea în scopul pre-
venirii unor le-
ziuni pulmonare.
Pacientei să-i fie
asigurată o circu-
laţie sanguină pe-
riferică eficientă.
NEVOIA DE A-ŞI MENŢINE Pacienta să aibă Îi aerisesc încăperea, La indicaţias Pacientei îi este di-
TEMPARATURA CORPULUI temperatura cor- aplic comprese reci, medicului minuată temperatura
ÎN LIMITE NORMALE pului în limite frecţii cu soluţie o parte administrez: în termen de 1h.
P: - dificultate de a-şi menţine normale în termen apă, o parte oţet. Anunţ Algocalmin 3 cp/zi Aduc şi ataşez în foai
temperatura corpului în limite de 1h. pacienta că-i voi măsu- per os. de observaţie
normale. ra temperatura şi-i voi Recoltez exudatul rezultatul exudatului
E: - hipertermie; recolta exudatul nazo- nazo-faringian. nazo-faringian-
S: - febră moderată: T=38,1ºC; faringian, dimineaţa, a- stafilococ prezent
jeun, fără să fie spălată sensibil la
pe dinţi. Eritromicină.
NEVOIA DE A COMUNICA Pacienta să bene- Solicit pacientei să se Recoltez sânge Pacienta comunică c
P: - comunicare ineficientă la ficieze de un cli- aşeze în poziţia şezând. pentru efectuarea cadrele medicale şi c
nivel afectiv; mat corespunzător Sprijin bolnava în analizii de laborator. ceilalţi bonavi
E: - anxietate; Pacienta să-şi această poziţie amelio-
S: - teamă de spital, neîncredere în exprime senti- rându-i astfel eforturile Măsor funcţiile vitale Aduc şi ataşez în
prognosticul bolii. mentele şi să de respiraţie. ale pacientei: foaia de observaţie
comunice cu Informez şi explic temperatura, tensiunea rezultatul analizelor
cadrele medicale paci-entei necesitatea arterială, respiraţiile şi de laborator:
şi cu ceilalţi recol-tării sângelui pulsul. Hb: 13%;
bolnavi din pentru efectuarea Ht: 46%;
salon. examenelor de Leucocite: 7800/
laborator şi impor- mm³;
tanţa efectuării unei Ne: 62%;
radiografii pulmonare Eo: 4%;
şi a EKG. Li: 28%
Anunţ bolnava că-i voi Mo: 5%;
măsura funcţiile vitale. VSH: 67mm/1h;
ASLO: 300;
Fibrinogen: 420
mg%;
Uree: 36 mg%;
Creatinină: 0,82
mg%;
Glicemie: 88 mg%;
Albumină absentă;
Ex .urină:
Densitate: 1015.
TA:=160/80 mm
Hg;
P=76 p/min;
R=21r/min;
T=38,1ºC;

NEVOIA DE A ELIMINA Pacienta să aibă Ajut pacienta să La indicaţia medicului Pacienta afirmă că
P: - alterarea tranzitului intestinal; un tranzit intesti- înţelea-gă necesitatea efectuez o clismă tranzitul intestinal
E: - constipaţie; nal normal în mişcării pentru a evacuatoare simplă. este în limite
S: - balonare, crampe abdominale termen de 8 h. preveni consti-paţia. fiziologice.
tenesme.
 NEVOIA DE A BEA ŞI A Pacienta să fie Alimentez pacienta La indicaţia medicului Bolnava se
MĂNCA echilibrată hidric cu alimente administrez perfuzii cu hidra-tează
P: - dificultate de a se adapta şi să-i fie diminuat preferate semi- glucoză 20% conform
condiţiilor din spital; apetitul. lichide care nu hidrolizate de proteine prescripţiei
E: - regimul dietetic; necesită efort şi amestecul de medicului.
S: - apetit scăzut; pentru masticaţie. aminoacizi, vitamine şi
Servesc pacienta alectroliţi.
cu o cană cu lapte Ingesta
cald. Calculez Excreta
numărul de calorii Lichide per- diureză
în funcţie de di- fuzabile 1000
ferite stări ml;
patogene, adaug 500 ml;
13% pentru fie- diaforeza
care grad de lichide in- 700 ml;
tempera-tură peste gerate
37ºC. expecto-
Fac bilanţul 100 ml; ţie
ingesta- excreta 100
apă din me- ml;
tabolism apă
din
200 ml; scaun
apă din ali- 200
ml.
mente 300
ml.

total intrări total

ieşiri
2000 ml 2000
ml
 NEVOIA DE A DORMI ŞI A Pacienta să Învăţ pacienta La indicaţia Bolnava s-a
SE ODIHNI beneficieze ca înain-te de medicului mai liniştit şi
P: - dificultate de a se odihni; de un somn culcare să facă administrez: are un somn
E: - internarea în spital; corespunzăto o baie călduţă, Diazepam 1 tb odihnitor.
S: - insomnie. r atât ofer paci-entei seara înainte de
cantitativ cât o cană cu lapte culcare.
şi calitativ. cald iar înainte
de cul- care să
citească.

NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM Pacienta să Explorez nivelul Pacienta a

SĂ-ŞI PĂSTREZE pre-zinte noi de cunoştinţe al luat la
SĂNĂTATEA cunoş-tinţe bolnavei privind cunoştinţă şi
P: - lipsa de cunoştinţe; în legătură boala, modul de a înţeles
E: - inaccesibilitate la cu boala sa. manifestare, necesitatea
informaţii; măsurile deţinerii
S: - anxietate, frica evoluţiei preventive de informaţiilor în
bolii. recuperare. legătură cu
menţinerea
sănătăţii.
 EVALUARE (EPICRIZA)
Bolnava în vârstă de 61 de ani se internează pentru crize
de bronhospasm cu următoarle semne: dispnee, transpiraţii reci,
wheezing, tuse, pulsaţii în gât.
Pacienta a fost deseori internată cu crize de brohospasm în
sezonul rece.
După tratament cu antibiotice bronhodilatatoare, corticoizi,
simptomatologia s-a ameliorat.
Recomandări la externare:
1). - va evita eforturile fizice intense, expunerile la frig,
umezeală, pulberi de orice natură.
2). - tratament cu: Ambroxol 60 picături de 3 ori/zi
Berotec 1-2 pufuri la nevoie;
Uni-dur 400 mg, 1cp/zi seara.
 CAP V. CONCLUZII
Astmul bronşic ocupă un loc important.Astfel spus
astmul bronşic este una din bolile pulmonare cele mai
severe.
Astmul poate apare în copilărie, în special cel alergic ,
sau la vârsta adultă , mai ales în cazul celul ce lucrează în
condiţii toxice sau trăiesc într-un mediu puternic poluat.
Incidenţa astmului în zona deservită de Spitalul
Judeţean Timis se încadrează în limita statisticilor mai sus
menţionate, iar evoluţia favorabilă a cazurilor este asigurată
de medici şi de un personal sanitar – mediu cu bună
pregătire. Şi aici se utilizează metodele de tratament şi
medicaţia de ultimă generaţie după cum reiese din
descrierea celor 3 cazuri prezentate în această lucrare.
 În cele 3 planuri de îngrijire sunt expuse cazurile a 3 adulţi de
vârste diferite.
Gravitatea potenţială a bolii este evidentă în toate cele 3 cazuri
şi este demonstrată de existenţa unor maniseftări de dependenţă la
nevoi fundamentale considerate esenţiale şi în ierarhizarea dată de V.
Henderson şi în cea descrisă de A. Maslow (este vorba de nevoia de a
respira!). intervenţiile asistentei medicale sunt făcute fără nici o
discriminare în toate aceste cazuri conform codului etic al personalului
mediu – sanitar.
După aplicarea unui tratament medicamentos, ordonate de către
medic şi riguros organizată, îngrjirile acordate de către asistenta nursă
trebuie să vizeze, atât elementele mai sus mentionate şi prezentate în
scheme, printr-o educaţie pentru sănătate cât şi formare unei echipe
medic – pacient – familie care va avea următorul scop:
-creşterea eficacităţii tratamentului medicamentos
-alcătuirea unei conduite de viaţă pentru bolnav şi
respectarea ei, în aşa fel încât să-i ofere posibilitatea de a-şi controla, el
singur, sub îndrumarea medicului boala.
VA MULȚUMESC!