DIABET ZAHARAT

DISLIPIDEMII

Prof. dr. farm. Simona Negreş

Facultatea de Farmacie
Bucureşti
 DIABET - boală de metabolism caracterizată în principal prin
hiperglicemie indusă de secreţia deficitară de insulină, rezistenţă la
insulină.

CLASIFICAREA DIABETULUI ZAHARAT

 Diabetul zaharat tip 1 (DZ1) – consecinţa unei deficienţe absolute a secreţiei de

insulină, apărută ca urmare a distrugerii celulelor beta pancreatice.

 Diabetul zaharat tip 2 (DZ2) – rezultat ca urmare a asocierii rezistenţei crescute la

insulină cu un răspuns compensator inadecvat al secreţiei de insulină.
Insulinorezistenţa – o anumită concentraţie a insulinei produce un răspuns biologic
mai mic decât cel normal.
 CLASIFICAREA DIABETULUI ZAHARAT

 Alte tipuri specifice de diabet, prin alte cauze:

- defecte genetice ale celulelor beta pancreatice,
- defecte genetice ale mecanismului de acţiune al insulinei,
- boli ale pancreasului exocrin,
- endocrinopatii,
- diabetul indus prin medicamente

 Diabetul gestaţional – diagnosticat în cursul sarcinii.

 Insulinorezistenţa joacă un rol important în:

 sindromul metabolic, denumit şi „sindromul insulinorezistenţei“. Acesta

afectează aproximativ 30% din populaţia generală adultă;
 excesul ponderal şi obezitatea, care se întâlneşte în 40 – 50% din
populaţia adultă, dar care se asociază cu insulinorezistenţa numai în
30 – 40% din cazuri (o parte din supraponderali şi obezi nu sunt iniţial
insulinorezistenţi)
 unele forme de dislipidemie şi de hipertensiune arterială esenţială.

 Se estimează că până în anul 2025 se va ajunge la 324

milioane de persoane cu diabet. Prevalenţa va creşte de la
2,8% (2000) la 4,3% (2025).
 Valorile glicemiei: normal / „prediabet“ / diabet

Valoarea glicemiei Normoglicemie Prediabet Diabet zaharat

Glicemia <100 mg/dl >100 mg/dl şi <126 >126 mg/dl
a jeun (5,6 mmol/l) mg/dl (5,6-6,9 (7,0,mmol/l)
mmol/l) (glicemie a
jeun modificată)

TTGO <140 mg/dl >140 şi <200 mg/dl >200 mg/dl (11,1

(7,8 mmol/l) (7,8-11,1 mmol/l) mmol/l) sau
(alterarea simptome
toleranţei de DZ şi o glicemie
la glucoză) ocazională >200
mg/dl
Criteriile de diagnostic pentru diabetul zaharat şi pentru alte
categorii de hiperglicemie

Concentraţia glucozei (mg/dl)

Plasma venoasă Sânge integral
capilar
(glucometru)
-Glicemia bazală* sau 126 110
-TTGO la 2 ore sau
-prezenţa simptomelor
200 200
sugestive şi glicemie in orice
moment al zilei 200 mg/dl
Scăderea toleranţei la glucoză (STG)
Glicemie bazală <126 <110
-TTGO la 2 ore 140-200 < 200
Glicemie bazală modificată (GBM)
-Glicemie bazală 100-125 > 90 şi < 110
Screeningul pentru diabetul zaharat

 Se va efectua la:
1. toate persoanele peste 45 de ani, o dată la 6 luni sau 1 an
2. persoanele sub 45 ani care mai au cel puţin un factor de risc

Factorii de risc pentru diabetul zaharat

 obezitate (IMC > 30 kg/m2)
 rude de gradul I cu DZ
 naşterea unui copil > 4 kg sau diagnostic de DZ gestaţional
 HTA (140/90 mm Hg)
 HDL colesterol: 0.9 mmol/l (35 mg/dl) şi/sau TG > 2,2 mmol/l (> 200mg/dl)
 diagnostic anterior de STG sau GBM
 boală cardiovasculară aterosclerotică
 simptome sugestive de diabet
 gravidele (la vizita iniţială şi în săptămânile 24-28 ale sarcinii)
Obiective terapeutice (conform Ghidului International Diabetes
Federation- IDF 2005)

 glicemie bazală < 110 mg/dl

 glicemie 2 ore postprandial < 145 mg/dl
 hemoglobina glicată A1c < 6,5 %
 LDL-colesterol < 95 mg/dl sau colesterol total < 170 mg/dl
 trigliceride < 150 (200) mg/dl
 HDL-colesterol > 40 mg/dl
 TA< 130/80 mmHg
 IMC < 25 kg/m2
 Circumferinţa abdominală < 80 cm (femei) şi < 94 cm (bărbaţi)
 Complicaţiile diabetului zaharat
Complicaţia
Retinopatia diabetică (RD)
Nefropatia diabetică (ND)
Neuropatia diabetică periferică
Neuropatia diabetică
vegetativă
Complicaţii macrovasculare
Piciorul diabetic
Clasificare
RD de fond, preproliferativă, proliferativă, maculopatia,
hemoragia în vitros, dezlipirea de retină
Incipientă (microalbuminurie), ND clinic manifestă
(proteinurie), insuficienţa renală cronică
Simptomatică sau asimptomatică ( cu pierderea sensibilităţii
protective)
Hipotensiunea ortostatică, gastropareza diabetică, diaree
paroxistică nocturnă
- Boala coronariană (infarct miocardic, angină pectorală,
ischemie silenţioasă) cu/fără insuficienţă cardiacă
- boala cerebrovasculară (AVC, AIT)
- arteriopatia cronică obliterantă
Asocierea neuropatiei periferice cu deformări, arteriopatie
periferică şi prezenţa de ulceraţii; ulceraţiile reprezintă o
urgenţă şi necesită adresarea pacientului în servicii de
specialitate
Complicatiile diabetului
zaharat

Picior diabetic

Retinopatie diabetică
 Metode de management clinic - PROGRAMELE “TEME”
[Terapie,Educaţie, Monitorizare, Evaluare]

1. Terapia (T):
a. Optimizarea stilului de viaţă (OSV)
- dietă – adaptată caloric şi din punct de vedere al compoziţiei (glucide,
lipide, proteine), cu mese adaptate în funcţie de tratamentul farmacologic când este
cazul
- exerciţiu fizic (30-60 min/zi, min. 5 zile/săptămână)
- starea de nefumător/abandonarea fumatului
- limitarea consumului de alcool

b. Tratament farmacologic pentru controlul glicemic:

- terapie orală
- insulinoterapie sau
- insulină şi terapie orală

c. Terapia normolipemiantă, antihipertensivă, antiagregantă

d. Automonitorizarea glicemică (AMG) – în funcţie de posibilităţi
e. Terapie comportamentală (TC)
 2. Educaţie terapeutică (ET):

- programe structurate de educaţie terapeutică a

persoanelor cu diabet zaharat (în serviciile de specialitate)

3. Monitorizare curentă (M)-medicul de familie pentru pacienţii cu DZ

tip 2 trataţi cu terapie orală
 Parametrii urmăriţi vor fi:
 glicemia bazală
 parametri antropometrici (greutate, IMC, circumferinţa abdominală)
şi tensiune arterială
 examenul clinic de picior- prezenţa/absenţa ulceraţiilor, palparea
pulsurilor, prezenţa deformărilor, calusurilor
 profil lipidic la persoanele cu dislipidemii tratate farmacologic, la 8
săptămâni până la atingerea obiectivelor lipidice, apoi la 3-6 luni,
 automonitorizare glicemică – în funcţie de posibilităţi
4. Evaluare (Ev):

- anuală sau mai frecvent în cazul prezenţei complicaţiilor

 Evaluarea va cuprinde:
 evaluarea echilibrului glicemic prin determinarea
hemoglobinei glicate A1c
 screening-ul complicaţiilor (examen oftalmologic, examen
de picior, examen sumar de urină, microalbuminurie,
creatinină, profil lipidic, ECG).
 pacienţii la care se diagnostichează una sau mai multe
complicaţii cronice vor fi incluşi într-un program de
monitorizare al complicaţiilor
 ABORDARE TERAPEUTICĂ

EVALUAREA OBIECTIVE GLICEMICE

GLICEMICĂ
GLICEMIE BAZALĂ INTERVENŢIE TERAPEUTICĂ GLICEMIE BAZALĂ < 110 mg/dl (<7,8
(GB) mg/dl (mmol/l) mmol/l) HbA1c < 6,5%

GB < 200 OPTIMIZAREA CONTINUĂ OPTIMIZAREA

STILULUI DE VIAŢĂ STILULUI DE VIAŢĂ
NU 4 săpt.
GB : 200- 300 MONOTERAPIE ORALĂ CONTINUĂ MONOTERAPIE
ORALĂ
NU 3 luni
TERAPIE ORALĂ COMBINATĂ CONTINUĂ TERAPIE ORALĂ
COMBINATĂ
NU 4-8 săpt.
GB : 300-400 INSULINOTERAPIE: CONTINUĂ INSULINOTERAPIE
REGIM BAZAL REGIM BAZAL ± REGIMURI
6-12 luni COMBINATE
INSULINOTERAPIE:
REGIMURI COMBINATE
 Medicația antidiabetică

 Medicația orală se alege în funcție de:

 Valoarea glicemiei a jeun

 Valoarea hemoglobinei glicate

 Factori individuali

 Monoterapia se aplică în caz de:

 Lipsa echilibrării prin dietă

 DZ II nou descoperit cu glicemie mai mare de 180 mg/dl și Hb glicată >8% dar
<9%
 Medicația se alege în funcție de patologiile asociate și de contraindicațiile
medicamentelor
BIGUANIDE

 Se preferă la diabetici cu IMC >25 kg/m2

 Se utilizează inițial doze mici care se titrează la 5-7 zile

Metformin - SIOFOR
 Compr. filmate: 500 – 850 – 1000 mg;
 Doza inițială: 200 – 850 mg/zi; se poate crește până la 2,5 g/zi,
fracționat în 2 – 3 prize;
Contraindicații:
 Transaminaze crescute de 3 ori peste normal;

 Creatinina serică mai mare de 1,4 – 1,5 mg/dl;

 Vârsta peste 80 ani;

 Insuficiență cardiacă congestivă

 SULFONILUREE

Prima opțiune terapeutică la pacienți normoponderali.

Principalul efect advers este hipoglicemia.
Induc o creștere ponderală de cca 2 kg, pe parcursul tratamentului.
Contraindicații
 Transaminaze crescute de 3 ori peste normal;

 Creatinina serică mai mare de 2 mg/dl;

Clasa chimica/Denumire SUBSTANŢA ACTIVĂ (DCI) Doză
comercială
Derivaţi de sulfoniluree
Amaryl 1mg, 2mg, 3mg Glimepirid 1- 4 mg priză unică
Glibenclamid 5mg Glibenclamid 5-15 mg în 2-3 prize
Maninil 1,75 mg, 3,5 mg Glibenclamid micronizat 1,75- 10,5 mg în 2 prize
Diaprel MR 30 mg Gliclazid cu eliberare modificată 30-90 mg în priză unică
Glucotrol XL 5mg, 10mg Glipizid GITS 5-10 mg în priză unică
 GLINIDE

 Stimulează secreția de insulină.

 Au aceleași efecte ca și sulfonilureele asupra creșterii ponderale.
 Hipoglicemia este mai puțin frecventă.
 Nu este recomandat la vârstnici > 75 ani.

Clasa chimica/Denumire SUBSTANŢA ACTIVĂ (DCI) Doză

comercială
Meglitinide
NovoNorm 0,5 mg Repaglinidă 3 x 0,5mg – 3 x 2mg
NovoNorm 1 mg Doza maximă/zi = 16 mg.
NovoNorm 2 mg
 INHIBITORI AI ALFA GLUCOZIDAZEI INTESTINALE

○Reduce rata digestiei polizaharidelor în porțiunea proximală a intestinului

subțire, fără a induce hipoglicemie.
○Produce frecvent reacții adverse gastrointestinale: dureri abdominale, flatulență

Clasa chimica/Denumire SUBSTANŢA ACTIVĂ (DCI) Doză

comercială
Inhibitori de alfa glucozidază
Glucobay 50 mg Acarboză 3 x 50 mg - 3x100 mg
Glucobay 100 mg
 INHIBITORI AI DIPEPTIDIL PEPTIDAZEI 4 (DDP – 4) –
GLIPTINE

• Enzima DDP4 inactivează incretinele care cresc sinteza insulinei şi

eliberarea ei din pancreas:
– PGL1 – peptidul 1 glucagon like
– PIG – polipeptidul insulinotrop dependent de glucoză

• Reprezentanţi:
Saxagliptin – ONGLYZA
Sitagliptin – JANUVIA Cp. 2,5 – 5 mg
Cp. 25 – 50 - 100 mg
D = 2,5; 5 mg/zi
D = 100 mg/zi

Vildagliptin – GALVUS Linagliptin – TRAJENTA

Cp. 25 – 50 - 100 mg Cp. 2,5 – 5 mg
D = 100 mg/zi sau 50 mg x 2/zi D = 2,5; 5 mg/zi
 INCRETINOMIMETICE

• Hormoni intestinali (PIG; PGL 1) cu următoarele efecte:

– Trofic asupra pancreasului
– Scad eliberarea de glucagon
– Stimulează centrul saţietăţii

• Reprezentanţi:
Exenatid – BYETTA – analog PGL 1 Liraglutid – VICTOZA – analog PGL 1
Sol inj. 5 – 10 μg D = 0,6 mg/zi ; se poate creşte la 1,2 mg/zi şi la 1,8
D = 5 μg x 2/zi cu 60 minute înainte de masă mg/zi
Se poate utiliza asociat cu metformin şi sulfoniluree.
- BYDUREON - adm. o
dată/săpt
Dulaglutid – TRULICITY – adm. o
Lixisenatid - LYXUMIA – o dată/zi data/săpt
 ALTE ANTIDIABETICE
• Dapaglifozin – FORXIGA
Cp. 5 – 50 - 10 mg
D = 10 mg/zi (singur sau asociat cu alte hipoglicemiante în DZ tip 2)
• Canagliflozin - INVOKANA
• Empagliflozin - JARDIANCE
Mecanism: cresc eliminarea renală a glucozei prin inhibiţia selectivă şi
ireversibilă a cotransportului 2 de Na/glucoză (SGLT2).
Cantitatea de glucoză eliminată depinde de concentraţia plasmatică a
glucozei.
TERAPIA ANTIDIABETICĂ ORALĂ COMBINATĂ

- se utilizează în DZ tip 2 necontrolat şi în

- DZ nou descoperit cu glicemie a jeun ≥ 240 mg/dl (< 300 mg/dl) şi
HbA1c ≥ 9% dar < 10,5%
 TERAPIA CU INSULINĂ

• În funcţie de latenţă şi durată insulinele se subclasifică în 3 categorii:

– Insuline şi analogi cu acţiune rapidă

– Insuline şi analogi cu acţiune intermediară
– Insuline şi analogi cu acţiune prelungită
 Insuline şi analogi cu acţiune rapidă
• Insulinum humanum – ACTRAPID; HUMULIN; INSUMAN RAPID
Sol inj. 40 UI/ml; 100 UI/ml
Caracteristici:
- insulină solubilă
- administrată s.c efectul apare în cca. 15 minute
- efect maxim după 1 – 4 ore
- durata efectului: 6 – 8 ore
!!!!La administrare i.v, efectul apare după 5 minute şi durează 30 min. – 1 oră
• Insulinum lispro – HUMALOG; LIPROLOG;
Sol inj. 100 UI/ml
Caracteristici:
- analog al insulinei obţinut prin tehnica ADN recombinat, în care doi aminoacizi din
poziţiile B28 şi B29 sunt înlocuiţi cu lisină şi prolină, insulină solubilă
- administrată s.c efectul apare în cca. 10 – 20 minute, cu durata 2 – 5 ore.
 Insuline şi analogi cu acţiune rapidă

• Insulinum aspartum – NOVORAPID

Sol inj. 100 UI/ml
Caracteristici:
- analog al insulinei obţinut prin înlocuirea unei molecule de prolină din insulina
umană cu acid aspartic
- prezintă caracteristici asemănătoare insulinei umane

• Insulinum glulizinum – APIDRA

Sol inj. 100 UI/ml
Caracteristici:
- analog al insulinei (echipotent cu aceasta) obţinut prin tehnica ADN recombinat pe
tulpini de E. Coli
- faţă de insulina umană, efectul se instalează mai rapid, iar durata de acţiune este
mai scurtă
 Acţiunea rapidă a acestor tipuri de insuline, se explică
prin:

• Monomerii de insulină au tendinţa de asociere pentru a forma dimeri,

trimeri, tetrameri, hexameri.

• Absorbţia şi mecanismul de acţiune după administrarea s.c, implică

– dizolvarea în spaţiul interstiţial,
– disocierea insulinelor până la stadiul de monomeri şi
– difuziunea prin peretele capilar.

• Pentru analogii cu acţiune rapidă, efectul este imediat, deoarece,

prin modificarea structurii primare, este împiedicată
polimerizarea, iar astfel timpul de disociere dispare.
 Insuline şi analogi cu acţiune prelungită
• Insulinum glarginum – LANTUS
Sol inj. 100 UI/ml
Caracteristici:
- analog de insulină obţinut prin tehnica ADN recombinat, pe tulpini de E.coli

• Insulinum detemirum – LEVEMIR PENFILL; LEVEMIR INNOLETl

inj. 100 UI/ml

Caracteristici
- administrate s.c, efectul apare după 2 – 3 ore şi durează 18 – 24 ore.
- caracteristic pentru aceste insuline este prelungirea disocierii prin modificarea
proprietăţilor fizico – chimice
Exemplu: Insulina glargin este solubilă la pH – ul acid al soluţiei (4). După administrare
s.c, soluţia acidă este neutralizată şi formează microprecipitate ce eliberează lent şi
constant insulină.
 Insuline şi analogi cu acţiune intermediară – tipuri
• Insulina retard zinc
Prin legarea ionilor de zinc, se formează insuline cristaline cu absorbţie variabilă şi
inconstantă – durata acţiunii: (12 – 36 ore).
Nu se folosesc în amestecuri.

• Insuline retard surfen

Surfen este un derivat de uree. Aceste preparate se utilizează rar în prezent,
deoarece induc atrofie şi distrofie la locul injectării.

• Insuline NPH – Neutral Protamin Hagedorn

- se obţin prin legarea insulinei de protamină (descoperite de Hans Christian Hagedorn);
- acţiunea se instalează la cca. 2 ore de la administrarea s.c, este maximă la 4 – 6 ore;
- durata acţiunii 8 – 12 ore.
 Insulinele NPH se folosesc în amestecuri cu insulină umană
sau analogi de insulină cu acţiune rapidă –
INSULINE PREMIXATE
Exemple:
• LIPROLOG MIX 25:
– 25% INSULINĂ LISPRO
– 75% INSULINĂ LISPRO PROTAMINĂ

• NOVO MIX 30:

– 30% INSULINĂ ASPARTAT RAPIDĂ
– 70% INSULINĂ ASPARTAT PROTAMINĂ

• NOVO MIX 50:

– 50% INSULINĂ ASPARTAT RAPIDĂ
– 50% INSULINĂ ASPARTAT PROTAMIN
 DISLIPIDEMII

 Dislipidemii – totalitatea modificărilor calitative şi cantitative ale lipidelor

din sânge (creşteri sau scăderi) – în practica medicală termenul este
restrâns la hiperlipidemiile care sunt însoţite şi de scăderea Col-HDL

 Hiperlipidemii – creşterea în sânge a colesterolului şi/sau trigliceridelor

peste valorile normale. Valorile normale reprezintă o medie statistică
populaţională şi corespund la cea mai scăzută mortalitate şi morbiditate
cardiovasculară. Colesterolul circulant are rol central în patogeneza
aterosclerozei.
 Impactul epidemiologic
Având o prevalenţă ridicată în populaţia generală, dislipidemiile
pot fi considerate boli populaţionale.
În România, se estimează că aproximativ 55 % din populaţia cu
vârstă între 20-60 de ani prezintă:
 -valori crescute (>200 mg/dl) ale colesterolului şi/sau
trigliceridelor
 -valori scăzute (<40 mg/dl) ale Col-HDL
Impactul biologic
 Dislipidemiile reprezintă un important factor de risc cardiovascular.
Parametrii consideraţi cei mai semnificativi pentru aterogeneză sunt:
 creşterea colesterolului total,

 creşterea Col-LDL,

 scăderea Col-HDL,

 creşterea trigliceridelor.
Impactul economic

 Costurile terapiei sunt semnificative, atât pentru indivizi, cât şi

pentru sistemul sanitar. Sunt reprezentate de costurile pentru:
 tratamentul bolilor cardiovasculare,

 screening,

 tratamentul indivizilor cu factori de risc.

 TRATAMENTUL DISLIPIDEMIILOR

 Cuprinde totalitatea metodelor prin care se controlează:

 valorile lipidelor serice,

 alţi factori de risc pentru boli cardiovasculare,

 bolile cardiovasculare prezente.

 Analiza standard a parametrilor lipidici evaluează colesterolul total, Col-

HDL şi trigliceridele.
 Valoarea Col-LDL poate fi calculată utilizând formula Friedewald (când
valoarea trigliceridelor plamatice este < 400 mg/dl sau 4,5 mmol/l):
Col-LDL (mg/dl) = colesterol total – Col-HDL – trigliceride/5
 EVALUAREA RISCULUI CARDIOVASCULAR

Riscul cardiovascular este reprezentat de totalitatea acţiunii

factorilor care produc boli cardiovasculare aterosclerotice.
Prin controlul acestor factori pot fi influenţate aterogeneza şi
consecinţele ei clinice: cardiopatia ischemică, boala
cerebrovasculară, arteriopatia periferică.
 OBIECTIVELE TERAPIEI HIPOLIPEMIANTE

I. Obiectivul principal este reprezentat de SCĂDEREA

VALORILOR COL-LDL (studiile clinice au evidenţiat reducerea
cu 1% a riscului cardiovascular pentru fiecare scădere cu 1% a
Col-LDL).
Clasa de risc Valoare ţintă pentru Col-LDL

Pacienţi cu boli cardiovasculare (infarct < 100 mg/dl (opţional < 70 mg/dl, la risc
miocardic, cardiopatie ischemică) sau risc foarte crescut)
echivalent (arteriopatii periferice, anevrism
de aortă abdominală, arteriopatie
carotidiană simptomatică, diabet zaharat)
Pacienţi cu 2 sau mai mulţi factori de risc < 130 mg/dl

Pacienţi cu 0-1 factori de risc < 150 mg/dl

 OBIECTIVELE TERAPIEI HIPOLIPEMIANTE
II. OPTIMIZAREA STILULUI DE VIAŢĂ

DIETA
- permite scăderea în greutate şi reducerea Col-LDL
- adaptarea aportului caloric în funcţie de necesităţi şi greutatea corporală
- reducerea aportului de grăsimi saturate şi colesterol
- creşterea aportului de fibre solubile
- creşterea aportului de fitosteroli şi fitostanoli (soia)
- creşterea aportului de antioxidanţi (fructe, legume)

RENUNȚAREA LA FUMAT.

REDUCEREA CONSUMULUI DE ALCOOL (la pacienți cu hipertrigliceridemie se

renunță complet datorită riscului de pancreatită).

EXERCIŢIUL FIZIC REGULAT: -exerciţii aerobice de intensitate moderată (gimnastică,

alergare, înot, mers pe bicicletă); mersul zilnic pe jos, 30-60 de minute
 TRATAMENT MEDICAMENTOS - Deoarece majoritatea dislipidemiilor
întâlnite în practica clinică au origine multifactorială şi poligenică, stabilirea terapiei
medicamentoase se bazează în primul rând pe dovezile clinice privind reducerea
morbidităţii şi mortalităţii în profilaxia primară şi secundară a bolilor cardiovasculare.

Mecanismul acțiunii hipolipemiante

Dietă: Colesterol ↓; Stimulează captarea LDL pe calea receptorilor LDL
Lipide saturate ↓; Calorii ↓ Scade sinteza VLDL
Acidul nicotic Inhibă eliberarea AG din adipocite; Scade sinteza şi secreţia de
(derivaţi) VLDL
Fibraţi Activează lipoproteinlipaza; Stimulează catabolismul LDL şi al
VLDL; Inhibă lipoliza TG din adipocite
Rezine Blochează circuitul enterohepatic al acizilor biliari; activează
transformarea colesterolului în acizi biliari; Stimulează captarea
LDL pe calea receptorilor LDL
Statine Inhibă HMG – Co A reductaza şi sinteza intracelulară de
colesterol; Creşte sinteza receptorilor LDL şi implicit catabolizarea
LDL pe aceasta cale receptorilor LDL
 Principalele clase de medicamente hipolipemiante
şi efectele lor asupra profilului lipidic

Medicament Col-LDL Col-HDL TG

Inhibitori ai HMG-CoA reductazei ↓ 18–55% ↑ 5–15% ↓ 7–30%
(statine)
Răşini schimbătoare de ioni ↓ 15–30% ↑ 3–5% Fără efect
(sechestranţi ai acizilor biliari) sau ↑ 10%
Acid nicotinic şi derivaţi ↓ 5–25% ↑ 15–35% ↓ 20–50%

Fibrați ↓ 5–20% la indivizi ↑ 10–35% ↓ 20–50%

fără
hipertrigliceridemie
poate ↑ la indivizi cu
hipertrigliceridemie
Ezetimib ↓ 17-20% ↑ 3% ↓ 8-11%
 STATINE

Clasa Doza/zi Contraindicaţii Efecte adverse Monitorizarea

medicamentului efectelor
secundare
Atorvastatin 10-80 mg Boli hepatice Flatulenţă, dureri Teste
Fluvastatin 20-80 mg active, abdominale, grețuri. funcţionale
Lovastatin 20-80 mg hipersensibilitate, Creşterea hepatice, CPK
Pravastatin 10-40 mg graviditate, transaminazelor
Simvastatin 10-80 mg alăptare, asociere hepatice.
Rosuvastatin 5-40 mg cu alcool, antivirale RA musculare: mialgii,
antiproteazice, miopatie, miozită.
inhibitori CYP3A4 Neuropatie periferică
și/sau CYP2C9 la tratament îndelungat
(1-4,5 ani).
 FIBRAȚI

Clasa Doza/zi Contraindicaţii Efecte adverse Monitorizarea

medicamentului efectelor
secundare
Bezafibrat 200-600 mg Insuficienţă renală sau Disconfort Teste funcţionale
Ciprofibrat 100 mg hepatică, colecistopatii, abdominal, hepatice, CPK
Fenofibrat 160-300mg sindrom nefrotic, greţuri, erupţii,
Micronizat hipersensibilitate, mialgii (±miopatii),
graviditate, perioada de poate creşte
Gemfibrozil 300-1200 mg lactaţie efectul
anticoagulantelor
 Medicamente hipolipemiante posologie, farmacotoxicologie şi
epidemiologie
Clasa Doza/zi Contraindicaţii Efecte adverse Monitorizarea
medicamen efectelor secundare
tului
Acipimox 250-750 mg Insuficienţa hepatică, Prurit, greţuri, congestia Glucoză, Teste
cardiopatie congestivă, fetei, vărsături, intoleranţa funcţionale hepatice,
infarct miocardic recent, guta, la glucoză (nu cu Uraţi
graviditate, perioada de Acipimox), dispepsie,
alăptare, ulcer gastric, hiperuricemie
hipersensibilitate
Colestirami 4-24 gr. Obstrucţie biliară completă,
Disconfort abdominal, Leucocite
na ulcer peptic, graviditate constipaţie, diaree, poate
scădea absorbţia altor
medicamente, creşterea
trigliceridelor
Lomitapid 5-60 mg IH moderată sau severă, Reactii gastro-intestinale Teste funcţionale
(inhibitor al utilizarea concomitentă de severe, scăderea poftei hepatice
proteinei de inhibitori puternici de de mâncare, creșterea
CYP3A4, sarcină transaminazelor
transport
microsomal)

Evolocumab 140 mg la 2 Hipersensibilitate Rinofaringită, IARS, gripă, -

saptămâni sau 420 artralgii, erupții cutatnate,
mg o dată pe lună reacții la locul de injectare

75-150 mg la 2
Alirocumab săptămâni sau 300
mg o dată pe lună
Ce recomandă ghidurile privind tratamentul
hipocolesterolemiant?

ACC/AHA PREVENTION GUIDELINE 2013

 Alte recomandări privind tratamentul hipocolesteroemiant

• Scăderea dozei de statină poate fi luată în considerare atunci când 2

valori consecutive ale LDL-C sunt <40 mg/dL
• La pacienții care se prezintă cu stare confuzională sau afectarea memoriei
în timp ce iau statină, poate fi luată în considerare evaluarea lor pentru
cauze nelegate de statină, cum ar fi expunerea la alte medicamente, precum
și pentru cauze sistemice și neuropsihiatrice
• Terapia combinată statină/fibrat nu s-a demonstrat a îmbunătăți rezultatele pe
boala aterosclerotică și nu este în general recomandată.
• Terapia combinată statină/niacină nu s-a demonstrat a aduce beneficiu
suplimentar pe boala aterosclerotică față de terapia doar cu statină și poate
mări riscul de accident vascular cerebral, nefiind în general recomandată.

ACC/AHA PREVENTION GUIDELINE 2013 și Clinical Guidelines: ADA 2017 Standards of Medical Care in Diabetes
 Ce recomandă ghidurile pentru pacienții diabetici?

 La pacienții de orice vârstă cu diabet și boală aterosclerotică:

 Modificare stil viață terapia cu statină la doze mari.
 La pacienții cu diabet și vârstă 40 – 75 ani fără factori suplimentari de
risc de boală aterosclerotică
 Modificare stil viață terapia cu statină la doze mari.
 La pacienții cu diabet și vârstă 40 – 75 ani cu factori suplimentari de
risc de boală aterosclerotică
 Modificare stil viață terapia cu statină la doze mari.
 La pacienții sub 40 ani cu diabet și factori suplimentari de risc
aterosclerotic
 Modificare stil viață terapia cu statină la doze medii sau mari
Clinical Guidelines: ADA 2017 Standards of Medical Care in Diabetes
 Ce recomandă ghidurile pentru pacienții diabetici?

 La pacienții cu diabet și vârstă peste 75 ani fără factori suplimentari de

risc de boală aterosclerotică
 Modificare stil viață terapia cu statină la doze moderate.

 La pacienții cu diabet și vârstă peste 75 ani cu factori suplimentari de risc

de boală aterosclerotică
 Modificare stil viață terapia cu statină la doze moderate sau mari

Clinical Guidelines: ADA 2017 Standards of Medical Care in Diabetes

Recomandări ale ghidurilor privind tratamentul
farmacolgic al hipertrigliceridemiei (HTG)

2016 ESC/EAS Gudelines for the Management of Dyslipidaemias

 Recomandări de monitorizare a enzimelor hepatice şi
musculare la pacienţi cu terapie hipolipemiantă

Monitorizarea enzimelor hepatice

• Înainte de tratament.
• La 8–12 saptămâni după inițierea terapiei sau după creșterea dozelor.
• Controlul ulterior de rutină nu este recomandat în timpul terapiei hipolipemiante.

Dacă ALT <3x ULN (limita superioara a normalului):

• Continua tratamentul, repetă evaluarea enzimelor hepatice peste 4-6 săptămâni.
Dacă ALT ≥3x ULN
• Oprește terapia hipolipemiantă sau se reduce doza și se repetă evaluarea
enzimelor hepatice peste 4-6 săptămâni.
• Reînceperea terapiei poate fi luată în considerare dacă valorile ALT revin la normal.
• Dacă ALT ramane crescută se caută alte cauze de afectare hepatică

2_2016 ESC/EAS Guidelines for the Management of Dyslipidaemias. European Heart Journal. doi:10.1093/eurheartj/ehw272
 Recomandări de monitorizare a enzimelor hepatice şi
musculare la pacienţii cu terapie hipolipemiantă

Monitorizarea enzimelor musculare

• Înainte de tratament, Daca CPK initial este 4 x ULN, nu începe terapia,

repetă analizele.
• Monitorizarea CPK de rutină nu este necesară.
• De verificat CPK daca pacientul dezvoltă mialgie
! Atenție crescută la pacienții cu risc crescut cu miopatie și CPK crescut,
cum ar fi: vârstnici, polimedicație, afectare renală sau hepatică sau atleți

2_2016 ESC/EAS Guidelines for the Management of Dyslipidaemias. European Heart Journal. doi:10.1093/eurheartj/ehw272
 Recomandări de monitorizare a enzimelor hepatice şi musculare
la pacienţii cu terapie hipo-lipemiantă

Dacă ≥10 x ULN:

 Oprește tratamentul, verifică funcția renală și monitorizează CPK la fiecare 2
săptamâni.
Dacă > 4-10 x ULN:
 dacă nu sunt simptome, continuă tratamentul și monitorizează CPK.
 dacă sunt simptome, oprește statina și monitorizează CPK, înainte de a scădea
doza de statina.
• Ia în considerare posibilitatea de creștere tranzitorie a CPK din alte motive (ex.:
extenuarea).
• Ia în considerare miopatia dacă CPK rămâne crescut.
• Ia în considerare terapia combinată sau medicație alternativă.

2_2016 ESC/EAS Guidelines for the Management of Dyslipidaemias. European Heart Journal. doi:10.1093/eurheartj/ehw272
 Recomandări de monitorizare a enzimelor hepatice şi musculare
la pacienţii cu terapie hipo-lipemiantă

Dacă <4 x ULN:

 Daca nu există simptome, continuă statina
 Dacă există miopatii, monitorizează regulat simptomatologia și CPK.
• Daca simptomatologia persistă, oprește statina și re-evaluează
simptomatologia dupa 6 săptamâni; re-evaluează indicația tratamentului
cu statină
• Consideră reluarea terapiei cu aceeași statină sau cu alta.
• Consideră doze mai mici de statină, administrate în zile alternative sau o
dată/de 2 ori /săptamână

2_2016 ESC/EAS Guidelines for the Management of Dyslipidaemias. European Heart Journal. doi:10.1093/eurheartj/ehw272
 Bibliografie
 Gerich J.Pathogenesis and management of postprandial hyperglycemia: role of incretin-based
therapies. Int J Gen Med. 2013;6:877-895.
 Mendes R, Sousa N, Barata JL. Physical activity and public health: recommendations for
exercise prescription. Acta Med Port. 2011 Nov-Dec;24(6):1025-30.
 Negreş S (autor coordonator), Chiriţă C, Zbârcea CE, Velescu BŞ, Buzescu A, Şeremet O,
Ştefănescu E. Farmacoterapie, volumul I, Editura Printech, Bucureşti, 2013.
 Strollo F, Guarino G, Marino G, Paolisso G, Gentile S. Different prevalence of metabolic
control and chronic complication rate according to the time of referral to a diabetes care unit in
the elderly. Acta Diabetol. 2013 Dec 24.