ANALIZA MODIFICĂRILOR STRUCTURALE

CARDIOVASCULARE ȘI INVESTIGAREA
AFECTĂRILOR HEMODINAMICE INDUSE DE
OBEZITATE
Cuprins:

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE. NOȚIUNI DE FIZIOLOGIE A SISTEMULUI

CARDIOVASCULAR

CAPITOLUL 2. MODIFICĂRILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR INDUSE DE OBEZITATE

CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI MODELAREA MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE EVALUATE

PRIN TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE

CAPITOLUL 4. ANALIZA REPARTIȚIEI MASELOR CORPORALE LA PERSOANELE OBEZE

CAPITOLUL 5. CONCLUZII ȘI OBSERVAȚII

BIBLIOGRAFIE
 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE. NOȚIUNI DE FIZIOLOGIE A SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

■ Inima
■ este organul principal al sistemului
cardiovascular
■ este constituită din două părți (figura 1)
dispuse în serie, conectate prin
circulațiile pulmonară şi sistemică
– Rolul principal - expulzarea sângelui în
circulație, prin închiderea şi deschiderea în
mod pasiv a valvelor care au rol de supapă.
■ Sistemul de vase prin care circulă sângele şi
limfa

■ Funcţional, prin rolul de transport pe care-l

îndeplineşte, el contribuie, alături de sistemul
nervos la realizarea unităţii funcţionale a
întregului organism. În cadrul său se disting:
– sistemul circulator,
– sistemul sanguin şi Fig. 1. Funcționarea inimii: o pompă biologică [1]
– sistemul limfatic.

[1] Vasile Manoliu, Notiţe de curs „Sisteme de execuţie pentru aparatura medicală”, 2018;
CAPITOLUL 2. MODIFICĂRILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR INDUSE DE OBEZITATE
■ Obezitatea:
– reprezintă o afecţiune cronică cauzată de o
tulburare de reglare a greutăţii corporale.
– afectează toate categoriile de vârstă (copii,
adolescenţi, adulţi), indiferent de sex, rasă,
stare economică şi socială

■ Pentru evaluarea obezităţii se utilizează indicele

de masă corporală (IMC), care se corelează cu
cantitatea de ţesut adipos la majoritatea
indivizilor
– IMC = 𝐠𝐫𝐞𝐮𝐭𝐚𝐭𝐞/î𝐧ă𝐥ţ𝐢𝐦𝐞𝟐 .
■ Clasificare IMC(kg/m^2)
– 25-29,9………………….supraponderal
– 30-34,9………………………"clasa obeză I.“
– 35-39,9………………………"clasa obeză II.“
– ≥ 40………………………"clasa obeză III.“

Fig. 2. Patogeneza insuficienței cardiace la persoanele obeze morbid [2]

[2] R S Vasan, ,,Cardiac function and obesity.”;89:1127–1129, Heart 2003;
CAPITOLUL 2. MODIFICĂRILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR INDUSE DE OBEZITATE

■ Cresc necesitățile metabolice

■ Se accentuează reabsorbția tubulară renală de
Hipervolemie apă și sare
■ suprasolicitare de volum și dilatație cardiacă
compensatorie, de tip adaptiv.
Creșterea
masei ■ proces fiziologic, adaptat la creșterea
dimensiunilor organismului
Modificări miocardului
structurale
cardiovasculare
Cardiomiopatia ■ se produce modificarea muschiului inimii și
acesta nu mai functionează așa cum trebuie.

■ concentrică
Hipertrofie
■ excentrică
 CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI MODELAREA MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE EVALUATE PRIN TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE

■ Principii utilizate :

– Ecocardiografia – Analiză corporală prin bioimpedanță electrică

Ecocardiografia sau ecografia cardiacă reprezintă o Analiza impedanţei bioelectrice (BIA) se bazează pe
principiul conform căruia organele şi ţesuturile corpului
tehnică imagistică, care utilizează ultrasunete (în general
uman se comportă, din punct de vedere electric, ca
2 – 18 MHz) pentru a obține informații asupra sistemului izolatoare şi conductoare.
cardiovascular.

Fig. 3. Fig. 4. Model de cilindru pentru relația dintre impedanță și geometrie. [3]

[3] KYLE, U. „Bioelectrical impedance analysis part I: review of principles and methods. Clinical Nutrition”, 23(5), 1226–1243. doi:10.1016/j.clnu.2004.06.004, 2004;
CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI MODELAREA MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE EVALUATE PRIN TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE

InBody:
■ Analiza compoziţiei corpului:
– InBody720 efectuează analiza compoziţiei corpului în
baza unui model care descompune corpul în patru
componente, şi anume: totalitatea lichidelor, proteinelor,
substanţelor minerale şi a grăsimilor. Greutatea totală a
corpului este suma grăsimilor şi a masei fără grăsimi (Fat
Free Mass – FFM).
■ Suprafaţa de grăsimi viscerale:
– Suprafaţa de grăsimi viscerale (Visceral Fat Area – VFA)
reprezintă suprafaţa de grăsime în secţiunea transversală
care poate fi stabilită pe baza imaginii tomografice
computerizate, şi se măsoară în cm2. Este reprezentată
grafic valoarea acestei suprafeţe în funcţie de vârsta
pacientului.
■ Edem:
– Se numeşte edem colectarea însemnată de lichid seric în
spaţiul dintre ţesuturi, care apare ca o umflătură. Acest
grafic indică raportul dintre apa din afara celulelor (ECW)
şi întreaga apă corporală (TBW), precum şi dintre fluidul
din exteriorul celulelor (ECF) şi întregul fluid corporal
(TBF).
■ Echilibrul fără grăsimi – fără minerale:
– Graficele masei fără grăsimi – fără minerale sunt
vizualizate prin două linii orizontale, pe segmente. Dintre
cele două linii grafice, numărul de langă linia de sus
indică valoarea absolută de masă corporală fără grăsimi –
fără minerale a persoanei examinate, in kilograme.
Fig.5. Rezultatele analizei corporale InBody
CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI MODELAREA MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE EVALUATE PRIN TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE

Caracteristicile lotului de studiu:

10 subiecți ( 3 bărbați și 7 femei )

IMC cuprins între 20-51 kg/m2

Interval de vârstă variat : 34  18 ani

Criteriile de excludere au fost prezența dislipidemiei, diabetului și a bolilor cardiace organice

■ Toți pacienții au luat la cunoștință prelucrarea datelor și s-a obținut acordul lor scris.
■ Ecocardiogramele de repaus au fost obținute la toți subiecții cu echipament Pro Sound Aloka Alpha 10 (Tokyo, Japonia)
cu traductoare matriceale de 2,5 MHz.
■ Au fost efectuate ecocardiografii de repaus convenționale, inclusiv ecocardiografie Doppler bidimensională, în mod M.
 CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI MODELAREA MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE EVALUATE PRIN TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE

Date clinice:

Gr.
Nr Nume Sex Varsta h m IMC Ves FEVS Fcard DC ASC IC Masa VS GRP pp Cart FFm
Ep. DD

_ _ _ (ani) (cm) kg _ (ml) (%) (bpm) (ml/s) (m2) ml/(s*m^2) g mm mmHg ml/mmHg kg
cm

1 Control m 23 183 67.279 20.09 57.8 64.22 87 5028.6 1.87 2678.88 294.62 0.3547 3 45 1.28 57.9
5.3

2 G.C. f 41 176 85.989 27.76 73 73.73 70 5110 2.02 2523.01 307.28 0.4196 6.9 5.1 80 1.22 59.6

3 B.M. f 40 167 85.982 30.83 39.7 57.78 72 2858.4 1.94 1466.1 247.49 0.4387 4 4.65 55 1.07 51.6

4 D.D. f 44 159 77.992 30.85 49 59.75 68 3332 1.8 1845.89 208.64 0.4545 6.3 4.4 56 1.07 50.2

5 S.V. f 51 150 75.983 33.77 46 62.16 67 3082 1.71 1800.93 373.08 0.549 6.7 5.1 65 1.54 42.6

6 D.C. m 33 183 124.01 37.03 96 57.83 63 6048 2.43 2484.56 418.65 0.4815 5 5.4 70 1.31 74.1

7 B.D. f 33 165 101 37.1 69.75 76.18 73 5091.75 2.06 2460.25 268.02 0.5 6.3 4.6 48 1.45 55.6

8 C.D. f 52 167 104 37.29 90 69.76 75 6750 2.11 3193.25 373.08 0.5294 6.3 5.1 68 1.32 56.1

9 M.D. m 42 178 124.99 39.45 89 70.07 81 7209 2.39 3011.46 248.6 0.74 4.7 4 66 1.35 73.4

10 S. A. f 18 154 121 51.02 69 64.48 80 5520 2.12 2596.80 199.85 0.5048 5.1 4.20 60 1.14 55.8

Semnificația notațiilor: Ves = Volum de ejecție, FEVS = Fracția de ejecție a VS; Fcard = frecveță cardiacă; DC = Debit cardiac;
ASC = Aria suprafeței corpului; IC = index cardiac; GRP = grosimea peretelui posterior la sfârșit de diastolă;
Gr. Ep. = grăsime epicardică; DD = diametrul VS la sfârșit de diastolă; pp = presiune puls; Cart = complianța arterială;
FFm = masă fără grăsime;
CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI MODELAREA MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE EVALUATE PRIN TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE

Analiza influenței ariei suprafeței corpului asupra dimensiunilor ventriculare

GRP în funcție de ASC DD în funcție de ASC

3

2.5 3

2.5
2

2
GRP

DD [cm]
1.5
1.5

1 1

0.5
0.5
0
0 1 2 3 4 5 6
0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 ASC [m^2]
ASC [m^2]

Fig.6. GRP în funcție de ASC Fig. 7. DD în funcție de ASC

y = 1,1269x + 1,4847 y = - 0,0739x + 2,987
R2 = 0,2441 R² = 0,0233
r ∈ [0,4; 0,6]. r = - 0,1526.
DD = diametrul VS la sfârșit de diastolă
2𝑃𝑃
Grosimea relativă a peretelui GRP = 𝐷𝐷
Suprafața corporală: ASC = 0,007184 · 𝑚0,425 · ℎ0,725
10
CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI MODELAREA MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE EVALUATE PRIN TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE
Corelările masei ventriculului stâng

Mărimea ventriculului stâng este un predictor important al morbidității și mortalității cardiovasculare [17].
- crește proporțional cu mărimea corporală globală
- diferă în funcție de sex [18].

Un indice al masei VS este derivat prin împărțirea masei VS prin factori care includ înălțimea și / sau greutatea corpului. Intervalul normal
al indicelui de masă VS poate fi apoi derivat dintr-un eșantion de referință al indivizilor considerați a fi lipsiți de factori de risc semnificativi
care ar putea cauza o creștere a VS.

Pentru a fi util din punct de vedere clinic, o masă indexată VS ar trebui să fie mai predictivă pentru un eveniment cardiovascular decât masa
neindexată a VS.
Raportul (Masa VS/ASC) în funcție de IMC Masa VS indexată și IMC
1400000
1200000
250
1000000 y = -10259x + 1E+06
Masa VS/ASC (g/m2)

200
y = -1.7269x + 204.49 800000 R² = 0.1926

h^2.7
R² = 0,1379 r= - 0.4388
150 600000
r = - 0.371403
P = 5,35463E-07 400000
100
200000
50
0
0 0.00 20.00 40.00 60.00
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 IMC [kg/m^2]
IMC [kg/m^2]

Fig. 8. Raportul (Masa VS/ASC) în funcție de IMC Fig. 9. Relația dintre masa VS în funcție de înălțime și IMC
CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI MODELAREA MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE EVALUATE PRIN TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE

Relația dintre masa fără grăsimi și IMC

FFm în funcție de IMC

80

70
y = 0.2054x + 50.599
60 R² = 0.0297
r=0.1723
50

FFm [kg]
40
FFm kg
30 Linear (FFm kg)

20

10

0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00
IMC [kg/m^2]

Fig. 10. Relația dintre masa fără grăsimi și IMC

Fat Free Mass [kg]. Reprezintă suma părţilor moi si a substanţelor minerale.
Studii anterioare arată că, odată cu creșterea numărului de subiecți, această corelare crescătoare devine concludentă și
statistic semnificativă.

Regresia liniară este caracterizată de un coeficient Pearson r < 0,2, precum și o împrăștiere mare a valorilor. => nu
corelează
 CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI MODELAREA MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE EVALUATE PRIN TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE

■ Prin intermediul modelării matematice aplicate în bioinginerie s-a realizat studiul influenței obezității asupra
parametrilor hemodinamici. Acești parametrii au fost studiați prin analogie cu parametrii electrici prin intermediul
cărora
– sarcina electrică a fost considerată drept volumul de sânge,
– diodele – valvele inimii,
– bobinele – inerția sângelui.
– acumularea și eliberarea sângelui datorită deformării elastice a vaselor de sânge este numită complianță și este descrisă prin
condensatori,
– un vas de sânge sau o grupare a lor este descrisă printr-o combinație de rezistențe, condensatori și bobine.
– debitul a fost considerat dept tensiunea corespunzătoare presiunii sângelui şi curentul electric.

■ Curbele presiune-volum prezintă o importanță aparte pentru

analiza contractilității cardiace.
– Contractilitatea cardiacă, exprimând distensibilitatea miocardului, poate fi
exprimată, în modele cu parametri concentraţi, prin elastanţe (inversul
complianţelor).
– Din punct de vedere ingineresc, într-un sistem de coordonate presiune-
volum, un punct de funcţionare staţionar se află la intersecţia elastanţei
ventriculului stâng cu elastanţa arterială.
– Aceste elastanţe pot fi exprimate relativ simplu prin mărimi care pot fi
determinate (şi) noninvaziv (de exemplu prin tehnici ecocardiografice)
cum ar fi: volumul de ejecţie sistolică, presiunile la sfârşit de diastolă,
respectiv sistolă etc.
[4] Liang Zhong, Ru-San Tan, Dhanjoo N. Ghista, Eddie Yin-Kwee Ng, Leok-Poh Chua, and Ghassan S. Kassab, Validation of a novel noninvasive cardiac index of left ventricular contractility in patients, Am J Physiol Heart Circ Physiol 292: H2764–H2772, 2007.
Fig. 11. Curbele presiune-volum [4]
 CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI MODELAREA MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE EVALUATE PRIN TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE
Modelarea circuitului electric analog unui sistem in vivo la diastolă – pentru om și câine

𝑑(𝐷𝑀) 𝑃𝐴𝑆 −𝑃𝑉𝑆 −𝑅𝑀 ∗𝐷𝑀

■ derivata debitului mitral: =
𝑑𝑡 𝐿𝑀

Figura 12. Circuitul electric analog unui sistem in vivo la diastolă [5]

– patul pulmonar (ventricul stâng – atriul stâng) este stimulat

printr-o elastanță pasivă Ep ce descarcă, printr-un rezistor RP în
atriul stâng. Elastanța atrială EAS este și ea pasivă și liniară. Figura 13. Modelarea debitului mitral (MiF(t))
– Debitul mitral DM se face printr-o diodă (valva mitrală) și ■ presiunea ventriculului stâng:
printr-o rezistență/ inertanță RM/LM neliniară. Elastanța
−𝑡ൗ
constantă într-un termen exponențial variabil în timp (pentru 𝑃𝑉𝑆 = 𝐸𝑉𝑆𝑚𝑎𝑥 *𝑒 𝑇 * (𝑉𝑉𝑆 − 𝑉𝑉𝑆𝑂 ) + 𝐴𝑒 𝛼 ∗ 𝑉𝐿𝑉 + 𝑅𝑉𝑆 ∗ 𝐷𝑀
modelarea relaxării) și într-un termen exponențial dependent de
volum, componenta presiunii datorate vâscozității se presupune
a fi proporțională cu DM.
– Condițiile inițiale (la sfârșit de sistolă):
– PP = PAS = mărime variabilă;
– VAS = mărime variabilă;
– DM = 0; DP = 0;
– VVS0 = 50 ml (constantă, parametru - om).
Figura 14. Modelarea presiunii ventriculului stâng.
[5] Y Ishida, JS Meisner, K Tsujioka, JI Gallo, C Yoran, RW Frater and EL Yellin, ,, Left ventricular filling dynamics: influence of left ventricular relaxation and left” 187-196, Circulation 1986;
CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI MODELAREA MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE EVALUATE PRIN TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE
Modelarea circuitului electric analog unui sistem in vivo la diastolă – pentru om și câine – Rezultate
 CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI MODELAREA MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE EVALUATE PRIN TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE

Estimarea funcției cardiace într-un model cu elastanță variabilă

■ Performanța mecanică a inimii, în special a ventriculului stâng, este caracterizată de estimările

elastanței ventriculare. Aceasta reprezintă o modalitate de a măsura rigiditatea și este definită ca
rata de variaţie în timp a presiunii ventriculare Pv şi a volumului Vv astfel:
𝑑𝑃𝑣 (𝑡)
– 𝐸𝑣 (𝑡) =
𝑑𝑉𝑣 (𝑡)

■ Pentru a studia această mărime și totodată pentru a se genera presiunea arterială proximală în
funcție de timp, Pad(t), și debitul cardiac s-a utilizat modelul de încărcare aortică și modelul
ventriculului stâng

Fig. 16. Modelul sarcinii aortice [6] Fig. 17. Modelul ventriculului stâng [6]

[6] Marcello Guarini,* Jorge Urzua, Aldo Cipriano „Estimation of Cardiac Function from Computer Analysis of the Arterial Pressure Waveform”, 1420- 1428; VOL. 45, NO. 12, DECEMBER 1998;
CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI MODELAREA MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE EVALUATE PRIN TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE

Estimarea funcției cardiace într-un model cu elastanță variabilă

Corespondența dintre componentele circuitului și funcția

cardiovasculară sunt următoarele:

C_ap - Capacitatea aortică; C_ad - Capacitatea arterială distală; L -

Inertanța a coloanei aortice de sânge; R_SC - Rezistență sistemică și
P_min - Presiunea la debit zero.

Fig. 15. Modelul sarcinii aortice [6]

■ Aceste mărimi permit scrierea unei ecuație a modelului care descrie fluxul ventriculului stâng
𝑑3 𝑑2 𝑑
3 𝑃𝑎𝑑 (𝑡) + 𝑘 2 2 Pad (t) + 𝑘1 Pad (t) + 𝑘0 (Pad (t) − Pmin ൰
𝑑𝑡 𝑑𝑡 𝑑𝑡
𝐹𝑙𝑣 (𝑡) =
𝑘0 𝑅𝑆𝐶
unde:
1
k0 = (3.27)
L C ap C ad R SC

C ap + C ad
k1 = (3.28)
L C ap C ad

1
k2 = C ad R SC
(3.29)

și o ecuație a modelului care descrie presiunea arterială proximală este exprimată astfel:

𝑑2 𝐿 𝑑
𝑃𝑎𝑝 (𝑡) = 𝐿Cad 𝑑𝑡 2
Pad (t) + 𝑅𝑆𝐶 𝑑𝑡
Pad (t) + Pad (t). (3.30)
CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI MODELAREA MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE EVALUATE PRIN TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE

Rezultate obținute

Fig.16. Mărimea de intrarea a sistemului - presiunea arterială proximală Fig. 17. Forma de undă a presiunii ventriculului stâng. Fig. 18. Forma de undă a debitului
CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI MODELAREA MODIFICĂRILOR HEMODINAMICE EVALUATE PRIN TEHNICI ECOCARDIOGRAFICE
Elastanța variabilă în funcție de timp

Fig.14. Modelul ventriculului stâng

•În această figură elastanța ventriculară Elv=1/Clv(t) este simulată de un condensator care variază în funcție de timp, Clv(t), care
transferă curentul (fluxul sanguin), printr-o diodă cu rezistența Rav reprezentând valva aortică, la sarcina arterială.
•Comportamentul ventriculului stâng este descris prin următoarele relații:
•presiunea în interiorul ventriculului stâng: Plv(t) = Flv(t) Rav + Pap(t)
•În continuare se va scrie elastanța ventriculului stâng astfel:
•𝐸𝑙𝑣 (𝑡) = 𝐸𝑚𝑎𝑥 ℎ(𝑡)
•unde E_(max ) corespunde valorii maxime de elasticitate atins într-un ciclu cardiac și h(t) este o funcție
standardizată care satisface condiția : h(0) ≤ h(t) ≤ 1
•Pentru a modela contractilitatea ventriculului stâng s-a utilizat o expresie sinusoidală a funcției h(t):

1 𝑐𝑜𝑠(2𝜋𝑡/𝑇𝑠𝑖𝑠 ) 𝛽
ℎ 0 +( − ) ∗ (1 − ℎ(0)), 0 ≤ 𝑡 ≤ 𝑇𝑠𝑖𝑠
2 2
•ℎ 𝑡 =
ℎ 0 , 𝑇𝑠𝑖𝑠 ≤ 𝑡 ≤ 𝑇𝑓
CAPITOLUL 5. CONCLUZII ȘI OBSERVAȚII
■ Obezitatea poate modifica indexurile de umplere a VS atat datorita modificarii conditiilor de sarcina, cat si datorita
cresterii masei ventriculare, aceasta avand un efect advers asupra proprietatilor de umplere pasiva.
■ Obezitatea este asociată cu o creștere a tensiunii arteriale, a lipidelor și a glucozei din sânge, iar modificările în
greutatea corporală coincid cu modificările factori de risc pentru aceste probleme de sănătate, ceea ce indică faptul că
mortalitatea și morbiditatea bolii cardiovasculare sunt ridicate la persoanele supraponderale/obeze.
■ În urma corelărilor statistice a parametrilor măsurați prin tehnici ecocardiografice sau cu ajutorul bioimpedanței s-a
determinat o strânsă legătură între ASC și dimensiunea ventriculului stâng (inima crește proporțional cu mărimea
corporală globală). De asemenea prin indexarea masei ventriculului stâng s-a putut afirma faptul că prevalența
hipertrofiei ventriculului stâng în cazul persoanelor obeze este mai mică cu indicii care ajustează înălțimea și greutatea
în comparație cu indicii care se ajustează doar pentru înălțime.
■ Cresterea volumului VS la sfarsit de diastola pentru repaus in cazul obezitatii a fost interpretat ca o dovada a cresterii
rezervei de presarcina (mecanismul Frank-Starling).
■ Deși indicele de masă corporală (IMC, kg / m2) este folosit pe scară largă ca măsură de înlocuire a adipozității, este o
măsură a excesului de greutate, mai degrabă decât excesul de grăsime corporală.
■ Deoarece numarul de pacienti implicati in studiul clinic este redus, rezultatele nu permit tragerea unor concluzii
sugestive legate de efectele negative cardiace si vasculare ale obezitatii.
■ Alterarea funcţiei diastolice poate exista în absenţa deteriorării funcţiei sistolice [29], în literatura de specialitate entitate
cunoscută ca şi insuficienţă cardiacă cu funcţie sistolică păstrată. La mulţi pacienţi, disfuncţia diastolică subclinică
precede scăderea fracţiei de ejecţie. Măsurătorile parametrilor funcţiei diastolice par a fi cei mai sensibili indici în
detectarea modificărilor performanţei cardiace [30]. Determinanţii funcţiei diastolice care pot fi apreciaţi
ecocardiografic sunt: relaxarea ventriculară, complianţa ventriculară, presiunile diastolice ventriculare, umplerea
diastolică ventriculară precoce şi tardivă, umplerea atrială și presiunile atriale.
 Bibliografie:

■ [1] Vasile Manoliu, Notiţe de curs „Sisteme de execuţie pentru aparatura medicală”, 2018;
■ https://www.reginamaria.ro/centru-de-obezitate-policlinica-perla
■ “Obesity is a gateway disease” : https://www.mychoicemylife.com/en/obesity/which-are-the-
measures-of-obesity.html
■ Prospect “Biospace InBody 720”