Sunteți pe pagina 1din 12

Proiect studii sociale

Raportul cetatean-stat in presa din


Romania
• La o zi după ce liderii PSD au adoptat o rezoluţie în care denunţă existenţa
unui aşa numit ”Stat Paralel şi Ilegitim” care, în opinia lor, încearcă să preia
controlul asupra puterii politice, pe internet a apărut un site cu adresa
www.statulparalel.ro.- spune site-ul protv
• Site-ul răspunde la întrebarea ”ce este statul paralel”. Printre răspunsurile
oferite se numără: ”statul paralel este compus din toţi politicienii şi toţi
demnitarii care te fură. Şi care apoi îţi râd în faţă”, ”statul paralel sunt cei
care îsi bat joc de ţine. De viaţa ta, de munca ta, de banii tăi”, ”statul paralel
este statul hoţilor care îţi fură viitorul” sau ”statul paralel este statul
politicienilor care îţi promit că îţi va fi mai bine. Dar de fapt întotdeauna le
este doar lor bine”.
”Întrebare: Ce este statul paralel? Răspuns: Statul
paralel sunt cei care îsi bat joc de ţine. De viaţa
ta, de munca ta, de banii tăi. În fiecare zi tu
munceşti jumătate din timp pentru a-ţi putea plăti
mâncarea, casa, a merge în vacanţe, a ţine copiii
la şcoală. Poate reuşeşti să pui deoparte şi ceva
pentru tine. Restul timpului îl munceşti pentru
plata taxelor şi impozitelor. Dacă eşti nemulţumit
de ce primeşti în schimb, află că de vină este
statul paralel. Statul paralel îşi bate joc de tine.
De noi toţi”, se arată pe pagina site-ului
www.statulparalel.ro.
Ei îl acuză
Descrierea aşa-zisului stat paralel continuă cu ceipe preşedintele Klaus Iohannis că, prin
care îl compun. lispa sa de reacţie, este complice la numeroasele
încălcări ale Constituţiei de către exponenţii aşa-
zisului ”Stat Paralel şi Ilegitim” şi că şeful statului
îşi încalcă una dintre principalele atribuţii
constituţionale, şi anume vegherea la respectarea
legii fundamentale şi la buna funcţionare a
autorităţilor statului.
Site-ul a apărut in a doua zi după ce
liderii PSD, reuniţi vineri în şedinţa
Comitetului Executiv Naţional
(CExN) la Băile Herculane, au
adoptat în unanimitate o rezoluţie
în care denunţă existenţa unui aşa
numit ”Stat Paralel şi Ilegitim”
care, în opinia lor, încearcă să preia
controlul asupra puterii politice şi
care reprezintă un pericol de
natură să îngrijoreze opinia publică.
Separarea puterilor in stat-principiul democratic

• Separarea puterilor în stat, numită adesea doar "separația


puterilor", este un termen politic creat și folosit pentru
prima dată de gânditorul politic francez al epocii
IluminismuluiCharles de Secondat, Baron de
Montesquieu[1][2], constituind un model de guvernare a
tuturor statelor democratice de astăzi.
• Conform acestui model, puterea statului trebuie divizată
în diferite compartimente cu puteri și responsabilități
separate și independente.
Cea mai normală separare a acestor puteri este cea
tripartită, care se întâlnește la majoritatea națiunilor
moderne, unde este vorba de puterile legislativă,
executivă și judiciară, cu mențiunea că aceste funcții nu
au voie să se afle în aceeași mână. Acest principiu a fost
enunțat încă de către John Locke ("Two treatises on
government", 1690) și mai ales de către C. de
Montesquieu ("De l'esprit des lois", 1748) în lupta
împotriva statului absolutist, principiul acesta devenind
baza statului constituțional modern. Prin separata
transmitere a funcțiilor către parlament, guvern,
administrație, precum și către judecători independenți,
puterea statală este ținută în echilibru prin intermediul
unor controale reciproce (echilibrul puterilor), apărând
astfel pe cetățeni de eventualele acțiuni despotice ale
statului.
• In opinia noastra, separatia puterilor in stat este benefica unui regim
democratic deoarece presupune impartirea atributiilor in cadrul a diferite
institutii in mod egal.
• Legislativul este una dintre cele trei puteri fundamentale independente și
este însărcinat cu dezbaterea și aprobarea legilor în sensul conținutului și
formei acestora, precum și cu controlul asupra executivului și judiciarului.
• Rolul puterii judecatoresti este de a interpreta și aplica legile în numele
statului. Această putere se concretizează printr-o ierarhie de curți de
justiție. În România, curtea supremă este Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Executivul (guvernul) se ocupă cu implementarea legilor în practică și cu
administrarea birocrației de stat. În fruntea guvernului se află prim-
ministrul.
• Rolul acestei puteri nu este emiterea legilor (rol al legislativului) și nici nu
este interpretarea lor (rol al judiciarului). Guvernul însă poate propune legi
spre aprobare de către legislativ
• Situatia de incalcare a legii
prezentate in presa aleasa este
adoptarea in unanimitate a unei
rezolutii care denunta un asa-zis
“stat paralel si ilegitim’’.
• Prin asta sugereaza numeroase
incalcari a constitutiei si a
antributiilor constitutionale.
Cetățenia Uniunii Europene (UE) a fost introdusă de
Tratatul de la Maastricht (semnat în 1992, intrat în vigoare
din 1993). Cetățenia europeană este complementară
cetățeniei naționale și conferă drepturi, cum ar fi dreptul
de a vota în alegerile europene, dreptul la libera circulație
și dreptul la protecție consulară din partea ambasadelor
altor state UE.
Istoric vorbind, principalele avantaje de a fi un cetățean al
unui stat UE a fost dreptul la liberă circulație între statele
membre. Totuși, odată cu crearea cetățeniei europene, au
luat ființă și anumite drepturi politice. Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene prevede că cetățenii să fie
„reprezentați direct la nivelul Uniunii, în Parlamentul
European” și de „a participa la viața democratică a
Uniunii” (Tratatul privind Uniunea Europeană, Titlul II, Art.
10).
Sunt acordate în special următoarele drepturi:

Drepturi politice
Votarea în alegerile europene: dreptul de a vota și a candida la alegerile pentru
Parlamentul European, în orice stat membru UE (articolul 22)
Votarea în cadrul alegerilor municipale: dreptul de a vota și de a candida la alegerile
locale într-un stat UE, altul decât statul al cărui cetățean este (articolul 22)
Acces la documentele guvernamentale europene: dreptul de acces la documentele
Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei(articolul 15)
Petiții către Parlamentul European și Ombudsman: dreptul de a adresa petiții
Parlamentului European și dreptul de a apela la Ombudsmenul European pentru a le
aduce în atenție cazuri de proastă administrare ale organismelor și instituțiilor Uniunii,
cu excepția organelor de legale (articolul 24)
Drepturi lingvistice: dreptul de a adresare și de a apela la instituțiile UE în una din
limbile oficiale și de a primi răspuns în aceeași limbă (articolul 24)
Dreptul la liberă circulație
Dreptul la liberă circulație și ședere: un drept de liberă circulație și ședere pe teritoriul
Uniunii și dreptul de a lucra în orice poziție (inclusiv serviciile publice naționale, cu
excepția acelor posturi din sectorul public care implică exercitarea competențelor
conferite de dreptul public și de protejare a intereselor generale ale autorităților
naționale și locale (articolul 21), pentru care însă nu există o singură definiție).
Drepturi în străinătate
Dreptul la protecție consulară: dreptul la protecție din partea autorităților
consulare a altor state membre, atunci când într-un stat non-UE nu există
autoritate diplomatică a statului cetățeanului european (articolul 23): acest
lucru se datorează faptului că nu toate statele membre mențin ambasade în
fiecare țară din lume (doar 16 țări au o singură ambasadă a unui stat UE).

Temeiul juridic al drepturilor fundamentale ale UE constă, în principal, în


Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, la care face referire Tratatul UE. În ceea ce priveşte Carta
drepturilor fundamentale, aceasta nu va avea caracter obligatoriu din punct
de vedere juridic decât după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.
Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie a contribuit, de asemenea, în mare
măsură la respectarea drepturilor omului în cadrul UE.
Sfarsit

Clasa a 12 a E: Chiriac Bogdan, Niculae Robert,


Niculescu Emil, Vrinceanu Cristian

S-ar putea să vă placă și