ROL: in circulatia limfei, care face parte din mediul intern al

organismului şi care, în final, ajunge în circulaţia venoasă.

 începe cu capilarele limfatice:
 care au aceeaşi structură ca şi capilarele sangvine
 sunt răspândite în toate organele şi ţesuturile
 Prin confluenţa lor se formează vase limfatice:
 sunt prevăzute la interior cu valve semilunare ce înlesnesc circulaţia
limfei.
 pereţii vaselor limfatice au o structură asemănătoare cu peretii
venelor
 Pe traseul vaselor limfatice se găsesc o serie de formaţiuni
caracteristice, numite ganglioni limfatici:
 prin acestia limfa trece în mod obligatoriu
 realizează mai multe funcţii:
 produc limfocite şi monocite,
 formează anticorpi,
 au rol în circulaţia limfei,
 opresc pătrunderea unor substanţe străine,
 barieră în răspândirea infecţiilor
 Limfa colectată din diferitele ţesuturi şi organe, după ce a
străbătut ganglionii regionali, circulă spre trunchiurile
limfatice mari care ajung, în final, în cele două colectoare
limfaticemari: canalul toracic şi vena limfatică dreaptă.
 Canalul toracic:
 este cel mai mare colector limfatic
 are o lungime de 25-30 cm
 prevăzut cu valve în interior
 Începe printr-o dilataţie numită cisterna chyli, situată în faţa
vertebrei L2
 urcă anterior de coloana vertebrală, înapoia aortei, străbate
diafragma şi pătrunde în torace, deschizându-se în unghiul venos
format prin unirea venei jugulare interne din stânga cu vena
subclaviculară stângă;
 strângelimfa din jumătatea inferioară şi din pătrimea superioară
stângă a corpului.
 Vena limfatică dreaptă.
 Are o lungime de 1-2 cm
 Colectează limfa din pătrimea superioară dreaptă a corpului.
 Se deschide laconfluenţa dintre vena jugulară internă dreapta şi vena
subclaviculară dreaptă
 Debitul limfatic mediu este în jur
de 1500ml/zi
 La început, limfa are o compoziţie
asemănătoare cu a lichidului interstiţial
şi cu a plasmei, de care se deosebeşte
prin conţinutul mai sărac in proteine.
 După trecerea prin ganglionii limfatici,
limfa se îmbogăţeşte cu elemente celulare
şi cu proteine
Splina
 este unul din cele mai importante organe ale
sistemelor limfatic și imunitar
 Funcții
 Distrugerea eritrocitelor și trombocitelor bătrâne;
 Transformarea hemoglobinei în bilirubină;
 Un depozit foarte important de fier in organism (rezultat in urma
descompunerii hemoglobinei);
 Poate produce anticorpi (persoanele cărora le lipsește splina sunt
mai predispuse la anumite afecțiuni bacteriene);
 La fetuși, splina produce eritrocite și leucocite, însă către ultimele
luni ale vieții intrauterine, această funcție este preluată de măduva
oaselor
 LOCALIZARE: ocupa loja splenică, cuprinsă între colonul transvers
și diafragmă, la stânga lojei gastrice.
 CULOARE: brun-roșcată
 GREUTATE: 180-200 grame
 ASPECT: bob de cafea, ovală, prezentând: trei fețe, trei margini și
două extremități.
 STRUCTURA: capsula fibroasa și parenchimul splenic.
 Capsula fibroasă
 se găsește la suprafața splinei.
 trimite spre interior trabecule, care se anastomozează și împart organul
în formațiuni, numite lobuli splenici.
 Prin trabecule trec venele si arterele splinei
 împreuna cu toate trabeculele care pornesc din ea, formează stroma
conjunctivă.
 Stroma conjunctivă este formata din numeroase fibre conjunctive,
printre care se găsesc fibre elastice și fibre musculare netede.
 Parenchimul splenic sau țesutul propriu al splinei
 este așezat în ochiurile stromei conjunctive
 format din două parți: pulpa roșie și pulpa alba.