V Disciplina Economia serviciilor

V Curs: Clasificarea serviciilor

30.10.2009
 Ê


 


Există multe încercări de structurare a serviciilor, având la

bază unghiuri diferite de abordare a lor. Datorită varietăţii
mari de servicii şi permanentei lor diversificări şi clasificarea
lor cunoaşte îmbunătăţiri permanente.
O altă cauză a existenţei multitudinii de clasificări este
terminologia utilizată pe plan internaţional, pentru care se
caută uniformizări, în vederea asigurării comparabilităţii
datelor între ţări.
In ultimii 20-25 de ani s-au depus mari eforturi in scopul
armonizarii clasificarilor, atat de catre specialisti,firme
interesate cat si de catre organisme internationale,cum ar fi
cele aflate sub egida ONU sau a Consiliului Uniunii
Europene.
 Dintre cele mai cunoscute si utilizate
clasificari internationale pe activitati
amintim: clasificarea elaborată sub egida
ONU în 1948 cu modificări ulterioare,
numită Clasificarea Internaţională Tip
Industrii a activităţilor economice (CITI)
,Nomenclatorul Activitatilor din
Comunitatea Europeana (NACE) si
Clasificarea Ramurilor Economiei Nationale
(CREN).
CITI este o clasificare de tip arborescent, desfăşurată pe patru niveluri de
agregare şi anume: categorii (codificate cu litere), diviziuni (cod de 2 cifre),
grupe (cod de 3 cifre) şi clase (cod de 4 cifre). Astfel există:
A Agricultură
B Pescuit
C Minerit şi exploatarea în cariere
D Manufactură
E Electricitate, gaze şi aprovizionare cu apă
F Construcţii
G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul
H Hoteluri şi restaurante
I Transporturi, depozitare, comunicaţii
J Intermedieri financiare
K Activităţi imobiliare, închirieri şi afaceri
L Administraţie Publică
M Educaţie
N Servicii sociale şi de sănătate
O Alte servicii sociale pentru comunităţi şi indivizi
P Gospodării private cu personal angajat
Q Organizaţii şi sisteme extrateritoriale/interstatale
 Dupa modelul clasificarilor internationale CITI si
NACE a fost elaborata in Romania o noua Clasificare a
Activitatilor din Economia Nationala (CAEN), a carei
utilizare a devenit obligatorie incepand cu 1 ianuarie
1998 pentru toate persoanele juridice si fizice care isi
desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei.Ca si
clasificarile internationale, dupa modelul carora a fost
elaborata CAEN este o clasificare de tip arborescent
cuprinzand sectiuni(codificate cu 1 litera), subsectiuni
(codificate cu 2 litere), diviziuni (codificate cu 2 cifre),
grupe (codificate cu 3 cifre) si clase (codificate cu 4 cifre)
 O prima grupare a serviciilor, dupa
sursele de procurare, le imparte in servicii
marfa si ne-marfa. Serviciile marfa sunt
cele procurate prin acte de vanzare-
cumparare, prin intermediul pietei, iar cele
ne-marfa ocolesc relatiile de piata. In
aceasta a doua categorie sunt cuprinse
serviciile publice, dar si cele furnizate de
organizatiile private non-profit sau pe care
si le fac oamenii ei insisi.
 Legata de aceasta clasificare, este si
structurarea serviciilor dupa natura
nevoilor satisfacute in servicii private si
servicii publice.
Serviciile private sunt cele care satisfac
nevoi particulare ale indivizilor sau
familiilor, iar serviciile publice sunt
definite ca activitati organizate, autorizate
de o autoritate administrativa centrala sau
locala, pentru satisfacerea de nevoi sociale
in interes public.
 Implicatiile deosebite asupra organizarii, finantarii
gestiunii resurselor ,tehinicilor de marketing, tendintele
de evolutie o au si categoriile de servicii structurate dupa
beneficiarul acestora.Din acest punct de vedere ,exista mai
multe clasificari ale serviciilor.©
 

 


  

 
  

Serviciile intermediare: in aceasta categorie intra:

stocajul, transporturile distributia, asigurarile si
reasigurarile , finantele, telecomunicatiile, dar si serviciile
juridice, contabile, de formare si perfectionare
profesionala.

Serviciile finale: in aceasta categorie intra: servicii

marfa ca turism, alimentatie publica, spectacole, precum
si servicii ne-marfa cum ar fi cele furnizate de armata,
politie, pompieri.
   

  



  


  


a) servicii pentru consumul individual al
populatiei
b) servicii publice: colective (armata,
politia, protectia mediului) sau
inidividualizate (invatamant, sanatate,
cultura)
   

  







   
  

 


 

Serviciile nemateriale nu se concretizeaza in

bunuri materiale, contribuind la satisfacerea
unor nevoi spirituale, sociale, colective

Serviciile materiale sunt cele incorporate in

bunuri,dar si cele care vizeaza direct productia
materiala (transportul, distributia, repararea
echipamentelor)
  
 
   
 




 




 





  

 :
-servicii care afecteaza bunurile
(transport,curatatorie ,reparatii,intretinere
bunuri si locuinte)
-servicii care afecteaza persoanele (transport de
persoane, comunicare, educatie-
invatamant,frizerie etc)
-servicii care influenteaza atat conditia
bunurilor cat si a persoanelor( servicii
financiare)
    

 

  


-transferabile(comercializabile). Ex: servicii
editoriale, cinematografice , telecomunicatii etc.
-netransferabile(necomercializabile).
Tot in legatura cu  

 






-servicii care necesita deplasarea producatorului
-servicii care necesita deplasarea consumatorului
la locul ofertei.
 Ê


   
  


   


  
-Servicii care au la bază utilizarea echipamentelor
(utilaje, maşini):
- automate
- mânuite de personal necalificat;
- conduse de personal calificat.
- Servicii care au la bază utilizarea personalului:
- necalificat;
- calificat;
- specializat.
 À  
 
  
  
 



  

   
  


 


-un bun pur tangibil
-un bun tangibil insotit de servicii
-un hibrid
-un serviciu de baza insotit de bunuri se
servicii secundare
-un serviciu pur
Clasificarea serviciilor în funcţie de 
 
 

 
 

 




 
După implicarea consumatorului în
prestare:
-Relaţie puternică prestator-consumator;

-Relaţie slabă prestator-consumator.

 



 
 






 .In concordanta cu forma de
proprietate si modul de organizare a
prestatorilor de servicii se disting:
-sectorul public:tribunale, spitale, posta,
scoli
-sectorul asociativ: biserici, muzee
-sectorul privat: companii aeriene, de
asigurari etc.
À 
   
 

-servicii care au ca scop obtinerea de profit

-servicii fara scop lucrativ

À 
   
 

 

-servicii traditionale sau vechi

-servicii moderne sau noi

¦

  


 

 


 

    





-servicii paraproductive : transport, reparatii

cazare, comert cu amanuntul
-servicii periproductive: consultanta,
cercetare
-servicii ex-post productive: divertisment,
educatie
-servicii supraproductive: gestiune a
institutiilor
Există multe alte criterii de clasificare a serviciilor cum ar fi:

À    
 

  
  

  



À   
 

       
 

   

  

  
   
 
 

 
 

  


    
    


  



   

  
 

 
 

 

   

     

 
   

  

  
!