Sunteți pe pagina 1din 58

Mușchii coapsei

Generalități:
Muşchii coapsei sunt înveliţi în totalitate de fascia lata.
Între cele două buze ale liniei aspre ale femurului şi
fascia lata, se află două septuri intermusculare, unul
lateral şi altul medial. Aceste septuri împart muşchii
coapsei în două regiuni: anterioară şi posterioară.
Posterior de septul intermuscular medial, se află
grupul medial al muşchilor coapsei.
 Mușchiul tensor al fasciei lata
 Mușchiul croitor
 Mușchiul cvadriceps femural
 Mușchiul articular al
genunchiului
 fixează articulaţia
genunchiului în extensie
 este flexor al gambei, când
mişcarea a fost iniţiată de alți
mușchi
 este abductor şi flexor al
coapsei, cu punct fix pe
pelvis
 comprimă capul femural în
acetabul
 are rol în menţinerea
echilibrului, în statică şi mers
Este cel mai lung muşchi
din organism.
 flexor al coapsei
 flexor al gambei pe
coapsă
 slabă acţiune de
abducţie, rotaţie
laterală a coapsei şi
rotaţie medială a gambei
 înclină şi rotează
pelvisul, acţiune ce are
loc când ia punct fix pe
tibie
Este cel mai mare şi cel mai puternic muşchi din
organism. El este alcătuit din 4 fascicule musculare,
care au superior origini distincte, iar inferior se
unesc la baza rotulei într-un tendon unic. Cele 4
fascicule sunt:
 muşchiul drept femural

 muşchiul vast medial

 muşchiul vast lateral

 muşchiul vast intermediar


 Muşchiul drept femural are
originea, prin tendonul direct, pe
spina iliacă antero-inferioară, iar
prin tendonul reflectat, superior
de acetabul
 Muşchiul vast lateral are originea
pe linia de trifurcaţie laterală a
liniei aspre, pe trohanterul mare,
faţa anterioară şi pe femur, faţa
sa laterală
 Muschiul vast medial are originea
pe linia medială de trifurcaţie a
liniei aspre şi pe faţa inferioară a
colului femural
 Muschiul vast intermediar are
originea pe femur, faţa anterioară
şi pe linia aspră, lateral
Tendonul unic al
muşchiului cvadriceps se
prinde pe baza şi
marginile rotulei şi se
continuă inferior cu
tendonul rotulian, care se
inseră pe tuberozitatea
tibială anterioară
Vascularizația este
dată de artera
circumflexă femurală
laterală.
Inervația este dată
de ramuri din nervul
femural.
 extensia gambei pe coapsă
 flexor al coapsei pe trunchi şi uşor
abductor, acţiuni realizate de muşchiul
drept femural
 stabilizează genunchiul în extensie
 Mușchiul pectineu
 Mușchiul adductor lung
 Mușchiul adductor scurt
 Mușchiul adductor mare
 Mușchiul gracilis
Originea se realizează
superficial pe creasta
pectineală, ligamentul
pubian superior şi
fascia pectinee, iar
profund pe ligamentul
pubo-femural.

Inserţia este pe linia


pectinee
Inervaţia este dată de nervul femural şi nervul
obturator.

Vascularizația este asigurată de artera


femurală circumflexă medială și de artera
obturatoare.
Originea este pe
ramul inferior al
pubisului.

Inserţia se realizează
în 1/3 mijlocie a
femurului, pe linia
aspră.
 adducţia şi flexia coapsei
 rotaţia laterală a coapsei
Originea este pe
ramul inferior al
pubisului, inferior de
muşchiul adductor
lung.

Inserția se face pe
femur, în treimea sa
superioară.
Originea este pe
tuberozitatea ischiatică
şi pe ramurile inferioare
ale pubisului şi ischionului.

Inserția se realizează
prin trei fascicule şi
anume prin fasciculul
superior pe sfertul
superior al liniei de
trifurcaţie laterală a
liniei aspre, prin fasciculul
mijlociu pe interstiţiul
liniei aspre, iar prin
fasciculul inferior pe
tuberculul adductorului.
 adductor şi extensor al coapsei
 rotator medial al coapsei, acţiune ce este
realizată de fasciculul inferior
 rotator lateral al coapsei, acţiune ce este
realizată de fasciculele superior şi mijlociu
Originea este pe ramul
inferior al pubisului.

Inserţia se face în
treimea proximală a feţei
mediale a tibiei, prin “laba
de gâscă”.
Vascularizația este
dată de artera
obturatoare, artera
circumflexă femurală
medială și artera
femurală profundă.

Inervaţia este dată


de un ram anterior din
nervul obturator.
 adductor al coapsei
 continuă flexia gambei, când acţiunea a fost iniţiată
de muşchii posteriori ai coapsei
 pe gamba flectată este rotator medial
 Mușchiul biceps femural
 Mușchiul semitendinos
 Mușchiul semimembranos

Aceşti muşchi se întind între pelvis şi


oasele gambei şi au rol în staţiunea bipedă
şi deplasare.
Originea este pe
tuberozitatea
ischiatică, prin capul
lung şi pe jumătatea
inferioară a
interstiţiului liniei
aspre, prin capul
scurt.

Inserţia este pe
capul fibulei.
Vascularizația este
asigurată de artera
fesieră inferioară,
artera poplitee si
artera femurală
profundă (artera
perforantă 1.2.3.4).

Inervaţia este dată


de nervul ischiatic.
 flexor al gambei pe coapsă
 rotator lateral al gambei, când gamba este
flectată
 extensor al coapsei, acţiune realizată de
capul lung
Originea este pe
tuberozitatea
ischiatică.

Inserţia se
realizează în treimea
proximală a feţei
mediale a tibiei, în
“laba de gâscă”.
Vascularizația este
asigurată de artera
fesieră inferioară,
artera poplitee si
artera femurală
profundă (artera
perforantă 1.2.3.4).

Inervaţia este dată


de nervul ischiatic.
 extensor al coapsei
 flexor al gambei
 rotator medial al gambei flectate
Originea este pe
tuberozitatea
ischiatică.

Inserţia se
realizează prin trei
fascicule divergente
pe condilul medial al
tibiei.
Vascularizația este
asigurată de artera
fesieră inferioară,
artera poplitee si
artera femurală
profundă (artera
perforantă 1.2.3.4).

Inervaţia este dată


de un ram al nervului
ischiatic.
 extensor al coapsei
 flexor al gambei
 rotator medial al gambei flectate