NUTRIȚIA PACIENTULUI

VÂRSTNIC
rolul nursei geriatrice
DIMENSIUNI PARTICULARE
 DIMENSIUNEA FIZIOLOGICĂ

• Principalele manifestări de independenţă vizează: o

dentiţie bună (sau o proteză dentară potrivită), o stare
satisfăcătoare a mucoaselor, o masticaţie corectă şi
completă, reflexe de deglutiţie intacte şi o digestie
corespunzătoare.
• Nevoia de a mânca şi a bea este influenţată de: tipul de
alimentaţie, echilibrul hidro-electrolitic, diferite alterări
organice, echilibrul enzimatic şi hormonal, precum şi de
îmbătrânire.
• Diminuarea metabolismului duce la scăderea nevoilor
nutritive în cantitate, nu şi în calitate. Se apreciază că la
vârstnici metabolismul bazal suferă o scădere de 20 - 30%.
 DIMENSIUNEA PSIHOLOGICĂ

• Starea afectivă şi emoţiile pot

influenţa şi modifica nevoia de hrană
şi lichide: anxietatea, confuzia,
anorexia, polifagia de origine
nervoasă, apatia, depresia şi
izolarea.

• Obiceiurile alimentare, tabieturile,

ideile fixe despre indigestie sau
constipaţie, pot face dificilă
adoptarea unui regim alimentar nou,
deşi echilibrat.
 DIMENSIUNEA SOCIALĂ
• Obiceiurile alimentare sunt strâns legate de starea
materială şi modul de viaţă al vârstnicului.

• Factori: nivelul de educaţie, genul, distanţa până la

locul de aprovizionare, starea civilă, tipul de
alimentaţie, religia, tradiţii, starea materială.

• A se alimenta reprezintă, într-un fel, un comportament de

socializare şi deci de comunicare.
... totul a început
in 1964
MODERN MEALS ON WHEELS:
RECIPE BOXES IN LONDON
CARE ESTE GREUTATEA IDEALĂ
LA VÂRSTNIC?
• Când vine vorba de nevoile nutritive ale vârstnicului faţă
de cele ale adultului, părerile sunt împărţite, majoritatea
cercetătorilor considerând că aportul nutritiv
recomandat celor peste 65 de ani trebuie să fie puţin
mai ridicat, pentru a contracara factorii care
afectează funcţia digestivă.

• Pe de altă parte, se recunoaşte că nevoile calorice

sunt cu 30% mai scăzute la vârstnici, datorită
scăderii metabolismului bazal:
– 1440 - 1530 kcal/zi până la 70 de ani
– 1280 -1360 kcal/zi la cei peste 70 de ani
– 1600 -1700 kcal/zi la adult.
 ...În opoziție apare
Teoria metabolică/restricţiei calorice

• Restricţia calorică creşte speranţa de

viaţă la mai multe specii de organisme
• reducerea cu 30% a ingestiei calorice
creşte semnificativ speranţa de viaţă
• mecanismele nu sunt pe deplin înţelese
TEORIA METABOLICĂ/RESTRICŢIEI
CALORICE
 GREUTATEA IDEALĂ LA VÂRSTNIC

• Managementul greutăţii persoanelor vârstnice rămâne un

subiect de dispută:
– Supraponderea pare a avea rol protector faţă de riscul de mortalitate
iar scăderea ponderală pare a avea efect negativ deoarece induce
sarcopenie şi pierdere de masă osoasă

– Scopul managementului este refacerea masei musculare şi a

capacităţilor fizice şi nu promovarea scăderii ponderale

– La vârstnicul obez ne propunem moderată restricţie calorică şi

scădere ponderală (datorită efectului benefic asupra
comorbidităţilor) + efort fizic adaptat posibilităţilor individuale cu
efect excelent asupra combaterii sarcopeniei, fragilităţii,
deficitului cognitiv minor şi creşterea calităţii vieţii

Darmon P. Intentional weight loss in older adults: useful or wasting disease generating
strategy? Curr Opin Clin Nutr Metab Care. 2013 May;16(3):284-9.
 PROBLEME SPECIFICE ŞI
PATOLOGII ASOCIATE
• Afecţiuni locomotorii şi neurologice (hemiplegii, PR):
alimentaţia limitată cantitativ şi calitativ, iar gesturile
uzuale sunt însoţite de durere, spasme musculare,
disconfort.
• Patologii digestive (hernia hiatală, BRGE, UG, UD,
cancere ale esofagului, stomacului sau pancreasului,
ciroza hepatică, litiaza biliară, gastrite şi pancreatite):
dureri, aerofagie, dispepsii, carenţe nutritive importante.
• Starea mucoasei bucale şi a dentiţiei: xerostomia,
stomatitele candidozice, "gura nefuncţională" din stările
terminale, edentaţia.
 PROBLEME SPECIFICE ŞI
PATOLOGII ASOCIATE
• Bolile cardio-vasculare şi hipertensiunea arterială:
dietă restrictivă - regimul hiposodat şi desodat
generează anorexie, cu consecinţe în starea de nutriţie.
• Diabetul
• Depresiile şi demenţa - se hrănesc defectuos, devin
bulimici sau anorexici, uită să mănânce, să ingere
lichide, sau nu mai stăpânesc gestica necesară.
• Anemia - insuficienţă de aport, regimuri prost echilibrate
sau pierderea apetitului.
• Vârstnicii cu risc de anemii sunt vegetarienii, cei care
mănâncă puţin sau puţin variat, alcoolicii cronici.
 DIAGNOSTICUL DE NURSING

1. Culegerea de date şi evaluarea primară

– recunoașterea factorilor de risc şi bolile
cronice, precum şi limitele funcţionale ale
vârstnicului
2. Analiza şi interpretarea datelor
- se vor identifica problemele de dependenţă,
sursele de dificultate şi interacţiunile dintre
această nevoie şi ctelelalte nevoi fundamentale
 Nevoia Diagnostic de nursing
A respira Scăderea potenţială a schimburilor gazoase, legată de aport
alimentar insuficient.
A elimina Alterare a eliminării intestinale legată de aport neadecvat
de fibre.
A se mişca, a avea o bună Incapacitate de activitate, legatîă de aport alimentar
postură insuficient.
A dormi, a se odihni Alterare a somnului legată de dureri datorate unor obiceiuri
alimentare neadecvate.
A se îmbrăca/dezbrăca Dificultate legată de obezităte sau caşexie.
A-şi menţine temperatura în Hipertermie legată de aport insuficient de lichide.
limite normale
A fi curat, a avea tegumente Alterare potenţială, legată de uscarea tegumentelor,
intacte secundară aportului insuficient de lichide.
A evita pericolele Potenţial de accident, legat de aport insuficient de alimente
sau/şi lichide, sau de consumul de alcool.
A comunica Alterare a percepţiilor senzoriale, legată de dezechilibru
hidro-electrolitic sau nutritiv.
A trăi conform propriilor Afectare spirituală, legată de impunerea unui regim
convingeri spirituale alimentar.
A avea activitate Intoleranţă la activitate, legată de aport insuficient
alimentar.
A se recrea Deficit legat de exces sau pierdere marcată în greutate.
A învăţa Dificultate legată de complexitatea unei diete speciale.
 PLANIFICAREA ŞI IMPLEMENTAREA
INTERVENŢIILOR
• Nursa va urmări corectarea sau prevenirea
problemelor datorate excesului sau deficitului
alimentar sau/şi hidric.

• Nursa va trebui să cunoască semnele unui deficit

nutriţional, precum şi factorii de risc.

• Pe termen lung – se vor formula obiective simple

şi uşor de evaluat.
 A. INTERVENŢII PREVENTIVE

• Va supraveghea efectuarea igienei cavităţii bucale şi a

dinţilor, învăţându-i pe vârstnici tehnica periajului corect
al dinţilor.

• Datorită faptului că glandele salivare nu mai produc

salivă suficientă, se va recomanda clătirea cât mai des
a gurii, pentru evitarea uscării mucoasei bucale şi a
apariţiei fisurilor pe limbă şi pe buze.
 A. INTERVENŢII PREVENTIVE

• Pentru a evita tulburările de deglutiţie şi de digestie,

nursa le poate sugera vârstnicilor consumarea de
alimente semisolide, fructe şi legume moi, bine
coapte, iar carnea să fie tăiată în bucăţi mici, uşor de
înghiţit.

• Mesele vor fi, de preferinţă, mici şi dese şi, dacă este

posibil, precedate de ciorbe sau supe calde care
stimulează apetitul şi uşurează digestia.
 A. INTERVENŢII PREVENTIVE

• Vârstnicul cu polipatologie - pradă uşoară pentru

neprofesioniştii care recomandă diete sau
medicamente "miraculoase" care, departe de a
vindeca boala, pot aduce prejudicii serioase stării de
sănătate a vârstnicului.

• Nursa, în rolul său de educator şi sfătuitor, va trebui să le

explice pacienților evoluţia bolii cronice şi faptul că nu
există un aliment sau un medicament care să le redea
tinereţea sau să le vindece boala cronică.
 A. INTERVENŢII PREVENTIVE

• În ceea ce priveşte modificarea unor obiceiuri

alimentare, nursa alături de nutriționist vor acţiona cu
tact, evitând schimbările radicale.

• Se va porni de la meniurile de bază, în care se vor

opera treptat modificări, până la obţinerea unei diete
complexe care să satisfacă nevoile nutritive ale
vârstnicului.
 A. INTERVENŢII PREVENTIVE

• Toate intervenţiile preventive vor evita caracterul

restrictiv, de "ordin"; nursa va adopta o atitudine
pozitivă, de încurajare.

• Practica a demonstrat că vârstnicii îşi pot modifica

obiceiurile alimenatre dacă li se explică raţiunea pentru
care trebuie să renunţe la unele lucruri.

• Vor fi permise mici trucuri la care vârstnicii recurg

pentru a "trişa", urmând ca ajustările dietei să se facă în
timp.
 B. INTERVENŢII CURATIVE

• OBIECTIVE:
– ajutarea vârstnicului în rezolvarea problemei
de sănătate, prin îndepărtarea factorilor de
exces, de deficit sau de dificultate.
– nursa trebuie să cunoscă cele mai comune
manifestări care pot afecta satisfacerea nevoii
de a mânca şi a bea.
 B. INTERVENŢII CURATIVE

• Disfagia
– vârstnicul va fi poziţionat şezând, cu spatele drept şi
cu capul uşor flectat, pentru evitarea riscului de
aspiraţie. După mese nu se va culca cel puţin 30 de
minute, pentru prevenirea regurgitaţiilor.

• Durerea
– simptom care produce mult disconfort, drept pentru
care va trebui tratată conform recomandărilor
medicale.
 B. INTERVENŢII CURATIVE

• Deshidratarea
– Nursa va verifica şi va nota zilnic cantităţile de lichid
ingerate şi va semnala imediat întreruperea hidratării
orale.
– Vârstnicii vor fi riguros hidrataţi (în cazul în care nu sunt
contraindicații), având în vedere atenuarea senzaţiei de
sete.
– Se va institui tratament curativ imediat la apariţia unor
afecţiuni febrile, infecţii, diaree, vărsături.
– În caz de refuz sau incapacitate de hidratare orală se va
trece la hidratarea parenterală (cnf. rec), cu notarea
zilnică a bilanţului aport/eliminări.
 B. INTERVENŢII CURATIVE

• Refuzul de a mânca
– va fi tratat cu tact, încercându-se ajutarea vârstnicului de
a-şi găsi echilibrul.
– este preferabilă alimentaţia şi hidratarea orală, pentru
păstrarea obiceiului de a se hrăni singur.
– se poate manifesta şi la vârstnicii confuzi sau demenţi. În
aceste situaţii responsabilitatea hrănirii lor revine nursei,
care va trebui să găsească mijloace de rezolvare, cel
puţin parţială, a problemei, având în vedere totodată
evitarea accidentelor (de ex. se va înlocui furculiţa cu
lingura sau i se vor da alimente ce pot fi mânacte cu
mâna).
 B. INTERVENŢII CURATIVE

• Refuzul de a mânca
– Vârstnicii aflaţi în imposibilitate de a se hrăni singuri vor fi permanent
supravegheaţi.
– Nursa se va asigura că vârstnicul dependent primeşte necesarul
nutritiv zilnic, ca şi faptul că mănâncă şi bea tot ce i se oferă.
– Hrănirea unui vârstnic dependent devine adesea un lucru incomod
sau neplăcut - nursa va încuraja şi membrii familiei vârstnicului,
ajutându-i să accepte activităţi care nu sunt întotdeauna uşor de
acceptat.

Recurgerea cu uşurinţă la alimentaţia parenterală sau enterală în

defavoarea celei orale, deşi mai eficace, reprezintă o lipsă de
profesionalism, pe lângă faptul că se realizează prin procedee
invazive, agresive pentru pacient.
 B. INTERVENŢII CURATIVE

• Hernia hlatală
– afecţiune des întâlnită la persoanele de peste 65 de ani (65%
după unii autori), sub o formă benignă sau gravă.
– disconfortul, regurgitaţiile, disfagia, dispepsia, senzaţia de
arsură, greţuri şi senzaţie de vomă şi de gust amar.
– Pentru a reduce spasmele musculare se recomandă
pacientului să ridice braţele în sus, în extensie. După mese
nu se va culca imediat, iar atunci când o va face se va aşeza
cu capul ceva mai sus decât restul corpului
– Se recomandă celor suferinzi de hernie hiatală să nu se aplece,
să nu sară şi să nu ridice greutăţi mari.
 B. INTERVENŢII CURATIVE

• Diabetul zaharat
– Vârstnicii diabetici vor beneficia de un plan de supraveghere în
situaţia în care sunt obezi sau sunt supuşi unor evenimente
stresante (în timpul stresului se eliberează adrenalină, care
măreşte riscul de reacţie hiperglicemică).

– Nursa va evalua cunoştinţele pacientului vârstnic în materie de

diabet şi de proprie îngrijire (regim alimentar, igienă etc.). Pentru
50% dintre vârstnicii diabetici regimul alimentar şi activitatea
fizică constituie singurele mijloace de echilibrare a glicemiei.
 B. INTERVENŢII CURATIVE

• Diabetul zaharat
– În locul unei lungi liste cu alimentele permise, să i se explice
pacientului care sunt alimentele ce trebuie evitate, care sunt
semnele unei eventuale complicaţii.
– Explicaţiile vor fi scurte şi clare.
– Vârstnicul, va fi, de asemenea atenţionat asupra pericolelor
auto-medicaţiei, precum şi asupra importanţei de a avea asupra
sa carnetul de diabetic
– În procesul de îngrijire va fi implicată şi familia.
 B. INTERVENŢII CURATIVE

• Alcoolismul
– nursa va trebui mai întâi să depisteze alcoolismul, lucru destul
de dificil, pentru că poate fi uşor confundat cu stările datorate
senilităţii.
– În aceste situaţii, rolul de educator al nursei este preponderent.
– Ea va adopta o atitudine pozitivă, explicând vârstnicului efectele
nocive ale alcoolului, mai ales când este consumat concomitent
cu medicamente.
 Critical Thinking
• Femeie, 84 ani, supraponderală, internată într-
un azil de bătrâni de aproximativ 6 luni.
– Pierdere în greutate 1,5-2,5 kg/lună
– Hainele au devenit largi în ultima perioadă
– Î=167 cm, G=68 kg
– Nu acuză senzație de foame, cu toate ca mănâncă
aprox 50-75% din alimentele oferite în mesele zilnice
– Hb=9.6 g/dl, Ht=32%

Care sunt posibilele probleme?

MyPlate
My Life Check Assessment
My Life Check Assessment
 Alcoolul
• Consumul moderat este definit ca:
– 1 pahar/zi la femei și 2 pahare la bărbați

• Un pahar:
– 50 ml alcool 40 %
– 30 ml >40%
– 150 ml vin
– 350 ml bere
Copyright British Nutrition
Foundation
 Luteină

• Legume și fructe

Colorate

• 4 porții/săpt.
Vitamin C
• Puternic antioxidant
• Stimulează sistemul
imunitar

Food Sources
– citrice
– portocale / suc
– grapefruit / suc
 Vitamin E
• Puternic antioxidant
• Uleiuri vegetale
– Doza recomandată – 400UI/zi
Zinc

Surse:
– Carne roșie
– Ficat
– Fructe de mare
– Pui
– Ouă
– Lapte
 Zinc

– Iaurt
– Păstăi
– Fasole
– Făină integrală
Hydration
Hydration
 Tips on healthy ageing
• Go easy on alcohol
• Eat an enjoyable and varied diet • Don’t smoke
• Watch your weight and stay active • Get enough sleep
• Eat plenty of fruit and veg • Keep your brain
• Opt for healthier fats stimulated
• Eat plenty of fibre • Use it or lose it – keep
• Reduce your salt intake active!
• Eat calcium-rich foods
• Boost B vitamins through a varied diet
• Keep well hydrated
• Look after your teeth
• A little sunshine is good for you

Copyright British Nutrition

Foundation