Despaduriri si defrisari

Pârăianu Andra-Stefania
Clasa a XI a F
CAUZELE DESPADURIRILOR:
• – hazarde naturale ( eruptii, cutremure, alunecari,
avalanse ). Ex.: Peru 1970- un cutremur a distrus
padurea de pe o suprafata de 70.000 kmp. ; 1980 -
eruptia vulcanului Saint Hellens.
– incendiile ( atat cele cu cauze naturale , cat mai ales
cele provocate ) . Ex. : Indonezia in 1983 , au fost
distruse 3,7 mil. ha
; Australia 1994 – 800.000 ha.
– taierile ( pentru consumul casnic, materie prima
industriala ). Anual se exploateaza cca.3,5 miliarde mc
de masa lemnoasa ( mai
ales in zona calda ), in timp ce capacitatea de
regenerare este de numai de 2,7 mld. mc .
EFECTELE DESPADURIRII
• O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o
singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa
acumuleze apa.
Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la
disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai
dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei
planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a
acestora fiind acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzi absorb
dioxidul de carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si
expira dioxid de carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imens dezechilibru in
cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat,lucru care ar duce la acumularea acestuia in
atmosfera si schimbari majore de clima. In plus, multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii
au fost arsi sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de carbon in
atmosfera.O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatiile stiintifice care ar putea fi
pierdute o data cu padurea. Este estimat ca doar o mica parte din plantele si animalele care
traiesc in padurea ecuatoriala au fost identificate iar majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca
acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale
bolii cunoscute omului. De exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3000 de
plante cu proprietati anti-cancer, 70% dintre care se gasesc in padurile tropicale. Cine stie ce
secrete ascunde padurea ecuatoriala.
REDUCEREA SUPRAFETELOR
DE PADURE
• Ca efect ,la nivelul intregului Glob , suprafetele forestiere s-au redus de la
cca. 9 mld. ha in antichitate ,la doar cca. 4 mld. ha in
prezent, cu consecinte foarte grave la nivelul bilantului hidrologic, accelerarii
eroziunii , degradarii solurilor sau climei.Ex: scaderea
resurselor de biomasa lemnoasa; modificarea peisajelor ; reducerea
biodiversitati. Unele tari duc politici de reimpadurire, astfel crescandu-si
suprafetele forestiere ( ex.:Germania-41% din suprafata in prezent fata de
mai putin de 25% in anii 50).
In ultimii 10 000 de ani, mantia forestiera a planetei s-a stramtat cu o
treime prin defrisarile ce faceau loc terenurilor arabile, pasunilor sau
asezarilor omenesti. Desi aceasta evolutie continua, padurile tropicale
diminuindu-se anual cu circa 17 milioane de hectare de teren, cererea fata
de bogatia ei principala – lemnul – este mare si intr-o permanenta crestere.
Intre timp, devine, insa, clara necesitatea de a conserva padurile, prin
recunoasterea rolului determinant in conservarea conditiilor climaterice,
stabilizarea
terenurilor si a resurselor de apa, sau in asigurarea diversitatii biologice.
• In functie de procentajul actual de impadurire, distingem:
– tari cu paduri suficiente (in Asia, Oceania, America Centrala);
– tari cu paduri relativ putine dar inca in limita de echilibru ecologic (in Europa si America de Nord);
– tari extrem de sarace in paduri (in Africa Tropicala, Australia).
Pe ansamblu, starea cea mai apropiata de optimul ecologic o are America de Sud, fiind continentul cu cel mai mare
procent de
impadurire (46,7 %).
In Africa, despadurirea a luat proportii dramatice, in special in Algeria, Egipt, Africa de Sud. Foarte afectata a fost
Sahara, care din
zona fertila, partial impadurita, a devenit un vast desert. In Ghana, Nigeria si Kenya se despaduresc zone imense
pentru a face loc
culturilor agricole. O regiune serios afectata este Republica Malgasa, unde toate padurile de pe ramura vestica si
nordica au disparut, ducand la disparitia unor specii de pasari necunoscute in alte parti ale lumii. Singura parte a
Africii relativ pastrata, cu un potential forestier apreciabil, este zona ecuatoriala (Zair, Gabon, Nigeria, Congo).
In Asia, pe locul padurii de odinioara s-a instalat desertul (Hindustan, Iranian, Arabic, Sirian). Tablitele de lut
babiloniene descoperite la Marea Moarta vorbesc de bogate culturi de cereale, livezi cu pomi fructiferi, podgorii,
paduri de cedrii, care ocupau un areal continuu din Muntii Taurus (Turcia) pana in Muntii Libanului, Amanului (Siria)
si Cipru. Taierea masiva a cedrilor a condus la disparitia lui. Astazi exista in Liban o modesta rezervatie cu cedrii.
La fel de puternic a fost impactul si in Extremul Orient. Cele mai mari distrugeri au avut loc in China, in bazinele
fluviilor Huanhe si
Iantzi.
In America de Nord, desi padurea a fost bine conservata pana la venirea colonistilor (sec. 18), apoi a suferit cea mai
rapida si mai
violenta transformare din istoria omenirii. Padurea a fost afectata astfel ca din 382 milioane ha au mai ramas doar
311 milioane ha, din care 216 milioane ha productive, 6 milioane ha rezervatii si 89 milioane ha paduri degradate.
In America de Sud, despaduririle au avut intensitate inegala, in functie de gradul de accesibiliate si directia de
propagare a presiunii demografice. Cea mai afectata zona a fost Brazilia rasariteana, dar si Columbia si Chile.
Padurea amazoniana tinde si ea sa fie distrusa din cauza mijloacelor de transport – marea magistrala amazoniana.
• In Europa, despaduririle s-au produs lent, dar „moartea padurilor” este aici poluarea. Taierile, distrugerile
nerationale nu conduc numai la pierderea padurilor, ci chiar a unor pierderi materiale, pierderi de vieti omenesti,
cum s-a intamplat in nordul Italiei, unde, din
cauza despaduririlor, inundatiile au avut efecte devastatoare.
In tara noastra, padurea ocupa o suprafata totala de cca. 6,2 milioane ha, reprezentand 26 % din suprafata totala.
In vremurile preistorice, aceasta ocupa 70-80 % din suprafata tarii, fapt pentru care in anul 1526, cand sultanul
Soliman Magnificul a repurtat victoria de la Mohacs asupra armatei ungare si a ocupat Buda, nu s-a incumetat sa
ocupe si tarile romanesti, deoarece erau bine aparate de muntii cei mai abrupti si de padurile cele mai greu de
strabatut – ” codrul frate cu romanul”.
Sub aspect economic si ecologic, padurea a indeplinit si indeplineste o serie de functii importante, unele vitale.
Imagini reprezentative