Modul psihopedagogic

PEDAGOGIE II
TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII

Procesul de învăţământ
Concept şi practică

ANUL II
SEMESTRUL 1
C.2.
PEDAGOGIE II- TMI
Subteme

 Procesul de învatamânt - principal

subsistem al sistemului de învăṭământ
 Componentele procesului de învăṭământ
 Dimensiunile procesului de învăţământ
 Procesul de învatamânt ca proces de
cunoastere
 Procesul de învatamânt ca proces de
comunicare
PEDAGOGIE II- TMI
Procesul de învatamânt – abordare sistemică

Procesul de învăţământ reprezintă ansamblul

activităţilor organizate, dirijate şi evaluate în
cadrul unor instituţii specializate, sub
îndrumarea cadrelor didactice, care sunt
special pregătite în acest scop, în vederea
realizării unor obiective instructiv-educative.
Cu studiul ştiinţific al acestui proces se ocupă
o ramură distinctă a pedagogiei denumită
didactica sau teoria instruirii.
PEDAGOGIE II- TMI

Procesul de învatamânt
Abordare

Sistemică - analiza componenţială şi

raportarea funcţională a învăţământului
învăţământului - structura sa internă -
la sistemul său principalele
integrator componentele demersuri
procesului de didactice:
învăţământ predare – învăţare
– evaluare
 PEDAGOGIE II- TMI
Procesul de învatamânt – abordare sistemică
Privit ca sistem, învatamântul articuleaza trei categorii
de variabile reprezentate astfel:
un flux de intrare ce include resursele umane, materiale
si financiare (spatii scolare, dotari, personal didactic,
contingente de elevi, alocari bugetare si resurse
extrabugetare etc.);
apoi un proces – în speta procesul de învatamânt, care
angajeaza resursele în vederea atingerii obiectivelor si
un flux de iesire, reprezentat de rezultatele sistemului, în
cazul nostru de seriile de absolventi, înzestrati cu
competente si atitudini prevazute de cererea sociala de
educatie (I. Radu, 1995).
Pedagogie II- TMI
Procesul de învatamânt – abordare sistemică
Flux de intrare Flux de ieşire

Resurse şi Procesul de
Tineri instruiṭi
mijloace învăṭământ

Feed back

Modelare a sistemului de învăṭământ

Structura sistemelor educaţionale reflectă, în bună măsură,
evoluţia continuă a societăţilor şi comunităţlor pe care le
serveşte.
Felul în care arată învăţământul în orice ţară este în mare
măsură o proiecţie a stării societăţii respective.
 PEDAGOGIE II- TMI
Procesul de învatamânt – abordare sistemică

“Societate a învăṭării continue” – societatea de mâine

creaṭia ştiinṭifică şi tehnică evoluează în chip accelerat
rapiditatea difuzării informaṭiilor
prima prioritate în investiṭii este învăṭământul:
dinamica profesiunilor:
locuri de muncă schimbate 7 – 10 pentru absolvent de liceu
2 – 3 profesii pe parcursul vieṭii active
8% locuri de muncă cu studii subliceale
35% pregătire liceală
60% studii postsecundare de 3 sau mai mulṭi ani
 PEDAGOGIE II- TMI
Procesul de învatamânt – Abordarea structural-sistemică
Societatea – ansamblul de influenţe sociale

Sistemul educativ - reprezintă ansamblul instituţiilor/organizaţiilor şi

al comunităţilor umane din societate, care în mod direct sau indirect
realizează anumite funcţii şi roluri pedagogice, influenţând procesul
de formare-dezvoltare a personalităţii umane

Sistemul de învăţământ - ansamblul unităţilor şi instituţiilor de

învăţământ de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a
activităţii de instruire şi educare

Fluxuri de intrare Procesul de învăţământ Fluxuri de iesire

Feed-Forward

Feedback
PEDAGOGIE II- TMI
Componentele procesului de învăṭământ
 Componentele principale ale procesului de învăṭământ

2. Agenṭii 6. Câmpul
acṭiunii: 5. Forme de relaṭional
profesori organizare
elevi Profesori –
Părinṭi - Lecṭii elevi
1.Obiective - Excursii Rezultate
3.Conṭinuturi - Vizite Elevi – elevi
- Cerc
4. Mijloace, - Etc. Grupul -
tehnici clasa
PEDAGOGIE II- TMI
Componentele procesului de învăṭământ

Obiectivele procesului de învatamânt condenseaza cerintele de

instruire si educare dezirabile în societatea în care sistemul de
învatamânt functioneaza.
Aceste obiective corespund unor optiuni si prioritati sociale majore cu
privire la informatia si deprinderile pe care trebuie sa le dobândeasca
elevii, cu privire la judecatile de valoare si comportarea acestora.
Prefigurând pe termen scurt activitatile instructiv-educative din
scoala, obiectivele stabilesc ce urmeaza sa cunoasca elevii ca
informatie, ce anume sa stie sa faca ei ca actiune / deprindere, apoi ce
atitudini si judecati sa-si aproprie s.a.m.d.
Ca în orice activitate, telurile sau obiectivele se prefigureaza la
începutul actiunii, dar capata expresie palpabila la încheierea ei,
rezultatele fiind cele care atesta atingerea obiectivelor.
PEDAGOGIE II- TMI
Componentele procesului de învăṭământ
Resursele umane, agentii actiunii, profesorii si elevii, la care se
adauga participarea parintilor si a membrilor comunitatii, reuniti în
acelasi efort comun, reprezinta a doua componenta principala a
învatamântului. Situatia complexa de interactiune care se instituie
contureaza ceea ce se descrie prin notiunea de "relatie pedagogica"
care are ca principali parteneri profesorul si elevii.
Suportul de baza al instruirii si educatiei îl constituie continutul
învatamântului, re-definit în didactica moderna în notiunea de
curriculum.
- reprezinta ansamblul experientelor de învatare, oferite elevilor pe
diferite trepte de scolaritate, cicluri si profiluri de învatamânt.
Elementele de curriculum comporta distinctia între dimensiunea de
volum (cât anume trebuie sa studieze elevul, potrivit planului de
învatamânt) si dimensiunea de structura (ce anume din bazele stiintei,
culturii si practicii sociale se traduce în experiente de învatare).
PEDAGOGIE II- TMI
Componentele procesului de învăṭământ

Procesul de învatamânt vehiculeaza continuturi

stiintifice, tehnice, literar-artistice, filozofice,
religioase, etice etc., organizate în sapte arii
curriculare, potrivit noilor programe cadru destinate
învatamântului preuniversitar. Aceste arii
curriculare, în numar de sapte, sunt definite astfel:
(1) limba si comunicare; (2) matematica si stiinta;
(3) om si societate; (4) arte; (5) tehnologii; (6)
educatie fizica si (7) consiliere si orientare
PEDAGOGIE II- TMI
Dimensiunile procesului de învăţământ

1. Dimensiunea funcţională: are în vedere

finalităţile procesului de învăţământ. Finalităţile se
constituie prin răspunsul dat următoarelor trei
chestiuni fundamentale:
-Ce să cunoască? – registrul cognitiv – necesităţile
de cunoaştere, stadiul actual al cunoaşterii;
-Ce să facă? – registrul acţional – nevoia de acţiune,
formare de competenţe, priceperi şi deprinderi
solicitate de viaţa de zi cu zi;
-Ce să aleagă? – registrul valoric – nevoia de trăire
afectivă, de valorizare, de luare de atitudine, de
convingeri, de sentimente.
PEDAGOGIE II- TMI
Dimensiunile procesului de învăţământ

2.Dimensiunea structurală: se referă la

organizarea sistemului de instruire, la
managementul resurselor. Avem în vedere
următoarele categorii de resurse:
- Resurse umane: cadre didactice, cadre
didactice auxiliare, elevi, părinţi;
- Resurse material-financiare: spaţii, dotări,
bani;
- Resurse informaţionale: curriculum
PEDAGOGIE II- TMI
Dimensiunile procesului de învăţământ

3. Dimensiunea operaţională se referă la

desfăşurarea activităţii didactice, la strategii,
metode şi tehnici didactice. Avem de a face
cu cele trei secvenţe ale actului didactic:
predare, învăţare, evaluare şi cu
subcomponentele lor: metode, strategii,
procedee didactice.
 PEDAGOGIE II- TMI
Abordarea sistemului de învăţământ
. Perspectiva Intrebări Componente
de abordare
Perspectiva de ce predau profesorii? obiective educaţionale
funcţională de ce învaţă elevii? rezultate
de ce se organizează?

Perspectiva cine participă? resurse umane, materiale,

structurală cu ce resurse? financiare, de timp
cu ce constrângeri? curriculum şcolar
în ce condiţii? resurse procedurale
ce şi cât se însuşeşte? conţinutul învăţământului
Perspectiva cum se desfăsoară? predare-învăţare-evaluare
operaţională cum se controlează? conexiuni inverse
şi cum se reglează?
 PEDAGOGIE II- TMI
Procesul de învatamânt ca proces de cunoastere

Dimensiunea operaţională este sintetizatoare; ea ne ajuta sa avem o imagine

integrala a acestui proces. În procesul didactic momentele cunoasterii sunt
urmatoarele:
1. Contactul cu izvoarele cunoasterii. Aceste izvoare pot fi:
· contactul nemijlocit cu obiectele si fenomenele realitatii;
· contactul cu imaginile acestor obiecte, procese si fenomene
· folosirea limbajului pentru transmiterea organizata, didactica a experientei social-
istorice acumulate si obiectivate în lucrari stiintifice (carti, opera de arta, tehnica).
2. Efectuarea operatiilor de generalizare si prelucrare a cunostintelor pentru a le da
noi structuri. Acum are loc o prelucrare activa a informatiilor, în vederea
aprofundarii si integrarii lor în cadrul cunostintelor anterioare. Prelucrarea personala
consta în scoaterea în evidenta a însusirilor esentiale ale cunostintelor, pentru a le
putea deosebi si apoi integra în ansambluri pe baza relatiilor dintre ele. Are loc, de
fapt, formarea notiunilor stiintifice.
 PEDAGOGIE II- TMI
Procesul de învatamânt ca proces de cunoastere

3. Formarea priceperilor, deprinderilor si obisnuintelor.

4. Aplicarea în practica a cunostintelor însusite si a priceperilor si
deprinderilor formate anterior constituie momentul care exprima în
cea mai mare masura eficienta procesului de învatamânt, pentru ca
practica are în cadrul acestui proces, atât functie de izvor de
cunostinte, cât si pe cea de criteriu al autenticitatii lor.
5. Fixarea si consolidarea sunt menite sa asigure temeinicia
cunostintelor si preîntâmpina fenomenul uitarii. Acest moment se
realizeaza prin repetare, memorare, exercitii aplicative.
6. Controlul si evaluarea rezultatelor procesului de învatamânt. Prin
control si evaluare se poate cunoaste în ce masura obiectivele pe care
nu le-am propus în procesul de învatamânt au fost înfaptuite.
PEDAGOGIE II- TMI
 Procesul de învatamânt ca proces de comunicare

Procesul de învatamânt este, prin excelenta, un proces de

comunicare, între profesor si elevi având loc un permanent
schimb de mesaje al caror scop principal este realizarea
unor obiective pedagogice, în conditii optime (adica un
nivel de performanta cât mai înalt, dar cu cheltuieli minime
de energie fizica si nervoasa, de timp).
Comunicarea didactica poate fi definita ca un schimb de
mesaje, cu continut specific, între profesor si elevi. Ea se
realizeaza oral (cca 70% din timpul destinat instruirii), în
scris, pe cale vizuala, si chiar prin gesturi.
PEDAGOGIE II- TMI
 Procesul de învatamânt ca proces de comunicare

Scopul comunicarii didactice este multiplu:

transmiterea si asimilarea informatiei;
rezolvarea de probleme;
formarea unor capacitati, convingeri, sentimente si
atitudini;
adoptarea unor decizii referitoare la strategiile didactice,
tehnici de învatare, orientarea scolara si/sau profesionala
evaluarea rezultatelor
PEDAGOGIE II- TMI
 Procesul de învatamânt ca proces de comunicare

Pentru a fi eficienta, comunicarii didactice i se cer anumite

calitati (caracteristici):

1. Ale profesorului:
• claritatea mesajelor;
• precizia acestora (evitarea formularilor ambigue);
• utilizarea unui limbaj adecvat si accesibil elevilor
(potrivit nivelului lor de întelegere, corespunzator vârstei);
• structurarea logica a mesajelor transmise;
• prezentarea interesanta a materiei predate;
• asigurarea unui climat adecvat comunicarii.
PEDAGOGIE II- TMI
 Procesul de învatamânt ca proces de comunicare
Pentru a fi eficienta, comunicarii didactice i se cer anumite
calitati (caracteristici):

2. Ale elevilor:
· sa aiba capacitate de concentrare (pentru a putea
receptiona si întelege mesajul profesorului);
· sa posede cunostintele anterioare necesare învatarii care
urmeaza;
· sa fie motivati pentru a învata (în general si la un anumit
obiect de studiu, în particular);
· sa cunoasca limbajul utilizat de profesor sau de calculator
(în cazul instruirii asistate de calculator)
.
PEDAGOGIE II- TMI
 Procesul de învatamânt ca proces de comunicare

Între obstacolele care apar mai frecvent în comunicarea

didactica, mentionam:
supraîncarcarea (determinata de criza de timp, dar si de
dorinta unor profesori de a nu omite lucruri importante);
utilizarea unui limbaj încifrat, inaccesibil/greu accesibil
elevilor;
dozarea neuniforma, în timp, a materialului de predat;
starea de oboseala a elevilor/studentilor sau indispozitia
profesorului;
climatul tensionat sau zgomotos.
PEDAGOGIE II- TMI
 Procesul de învatamânt ca proces de comunicare

Pentru perfectionarea comunicarii didactice este necesara cunoasterea

si respectarea unor reguli (cerinte) de catre profesori, între care
mentionam:
vorbirea corecta, deschisa si directa (care previne sau reduce
distorsiunea mesajelor);
încurajarea feed-back-ului din partea elevilor (pentru a cunoaste în
ce masura mesajele transmise au fost corect receptionate si întelese);
ascultarea atenta, rabdatoare si încurajatoare a mesajelor primite
din partea elevilor, concomitent cu efortul de a întelege exact sensul
acestor mesaje;
folosirea mai multor forme de comunicare didactica pentru acelasi
tip de mesaje (de regula, orala si vizuala, concomitent);
repetarea mesajelor mai complexe.
 PEDAGOGIE II- TMI
TEMA Abordarea sistemului de învăţământ
. Perspectiva Intrebări Componente
de abordare
Perspectiva de ce predau profesorii? obiective educaţionale
funcţională de ce învaţă elevii? rezultate
de ce se organizează?

Perspectiva cine participă? resurse umane, materiale,

structurală cu ce resurse? financiare, de timp
cu ce constrângeri? curriculum şcolar
în ce condiţii? resurse procedurale
ce şi cât se însuşeşte? conţinutul învăţământului
Perspectiva cum se desfăsoară? predare-învăţare-evaluare
operaţională cum se controlează? conexiuni inverse
şi cum se reglează?
 PEDAGOGIE II- TMI
Caracterizarea procesului de învăţământ
. Găsiţi argumente pentru a susţine fiecare caracteristică a procesului de învăţământ.

Trăsături caracteristice ale procesului de Argumentează şi

învăţământ exemplifică
Caracter sistemic
Caracter complex
Caracter dinamic
Caracter bilateral
Caracter biunivoc
Caracter interacţionist
Caracter axiologic
Caracter planificat, organizat, sistematic
Caracter normativ
Caracter informativ
Caracter formativ
Caracter unitar
Caracter cognitiv (de cunoaştere)
Caracter logic şi raţional
Are drept componente principale
Predarea-învăţarea-evaluarea
Este un sistem autoreglabil
Este un proces managerial