Sunteți pe pagina 1din 29

Universitatea din București

Facultatea de Geografie
Specializarea Geografie

Grupele Bucegi și Făgăraș


Profesor îndrumător: Oprea Răzvan


Student: Dumitru Georgian
Grupa: 202
Cuprins

 Materiale și metode folosite.............................................................................................................................................................................3
 Localizarea și limitele......................................................................................................................................................................................4
 Geneza..............................................................................................................................................................................................................8
 Caracteristici specifice.....................................................................................................................................................................................9
 Clima...............................................................................................................................................................................................................11
 Hidrografia......................................................................................................................................................................................................14
 Vegetația..........................................................................................................................................................................................................17
 Fauna...............................................................................................................................................................................................................19
 Solurile............................................................................................................................................................................................................21
 Hazarde în Grupele Bucegi și Făgăraș............................................................................................................................................................23
 Resurse naturale..............................................................................................................................................................................................25
 Concluzii.........................................................................................................................................................................................................27
 Bibliografie.....................................................................................................................................................................................................28
Materiale și metode folosite

o La elaborarea proiectului, principalele materiale cu care am lucrat au fost
cărțile de specialitate și site-urile de profil.
o În ceea ce privește metodele folosite, amintesc metoda sintezei (am utilizat-o
pentru a selecta informațiile potrivite) și metoda analizei (am aplicat-o pentru a
prezenta fiecare manifestare ce caracterizează unitățile de relief pe care le-am
avut de prezentat).
Localizarea și limitele Grupei Bucegi

 Această grupă reprezintă secţiunea estică şi cea mai puţin întinsă a Carpaţilor
Meridionali.
 Grupa Bucegi este cuprinsă între valea Prahovei (est) şi valea Dâmboviţei
(vest). Nordul este marcat de Carpaţii Orientali, iar sudul de Subcarpaţii
Curburii.
Fig.1 Poziția geografică în cadrul țării a Grupei Bucegi

Localizarea și limitele Grupei Făgăraș

 Această grupă reprezintă secţiunea estică văii Oltului şi cea mai masivă
ramură a Carpaţilor Meridionali.
 Grupa Făgăraş este cuprinsă între valea Dâmboviţei (est) şi valea
Oltului (vest). Nordul este marcat de Depresiunea Colinară a
Transilvaniei, iar sudul de Subcarpaţii Getici.
Fig.2 Poziția geografică în cadrul țării a Grupei Făgăraș

Geneza Grupelor Bucegi și Făgăraș

 Ambele grupe s-au format prin procese intense de cutare şi ridicare a
materialelor de-a lungul orogenezei alpine. Intruziunile granitice s-au format
anterior în timpul orogenezei hercinice.
 Spre sfârşitul neozoicului s-a produs o ridicare în bloc a Carpaţilor Meridionali
cu cca 1000 m.
Caracteristici specifice ale Grupei Bucegi


 Grupa Bucegi se impune prin masivitate; altitudinea maximă urcă până la 2505 m în vârful
Omu, iar fragmentarea are mică amploare.
 Din punct de vedere petrografic, grupa se distinge de restul Carpaţilor Meridionali, deoarece
apar dezvoltate calcarele şi conglomeratele specifice de Bucegi, iar şisturile cristaline sunt
prezente în partea sudică.
 Calcarele au impus şi tipurile de relief; astfel, relieful glaciar nu se păstrează, în afară de
custura din Piatra Craiului. Tipul de relief carstic, însă, este predominant cu peşteri (Peştera
Dâmbovicioarei), chei (Cheile Ialomicioarei, Cheile Tătarului), versanţi abrupţi (versantul
Caraiman), ace carstice (Jepii Mari, Jepii Mici), platouri suspendate (Platoul Bucegi)
etc.Relieful conglomeratic cu forme reziduale ciudate apare, remarcându-se Sfinxul şi Babele.
 Munţii Bucegi (propriu-zişi) ocupă jumătatea estică a grupei şi se remarcă printr-un pitoresc
deosebit. Munţii Leaotasunt alcătuiţi din şisturi cristaline ce conferă un aspect de cupolă
masivelor. Munţii Piatra Craiului se disting printr-o culme înaltă prăpăstioasă.
 Între Leaota şi Piatra Craiului se desfăşoară un culoar de legătură între Depres. Braşov şi
Depres. 
Câmpulung, numit Culoarul Rucăr-Bran.
Caracteristici specifice ale Grupei Făgăraș

 Grupa Făgăraş se impune prin masivitate; altitudinea maximă urcă până la 2544 m în vârful
Moldoveanu, altitudinea maximă a României. Şi alte vârfuri făgărăşene depăşesc 2500 m: vârful
Negoiu – 2535 m şi vârful Vânătoarea lui Buteanu – 2507 m.
 Ca urmare a acestor altitudini şi în urma răcirii accentuate a climei în cuaternar s-au format gheţari
ce au sculptat circuri şi văi glaciare în care astazi s-a adunat apa formând lacuri glaciare.
 Grupa este alcătuită din şisturi cristaline ce conferă aspectul masiv, cu vârfuri teşite. În partea sud-
vestică sunt dispuse straturi de calcare în care Oltul şi-a săpat defileul extrem de spectaculos şi
pitoresc.
 Rama nordică este alcătuită din Munţii Făgăraş, un lanţ (peste 60 km lungime) înalt la peste 2000 m.
Masivitatea acestora afectează şi circulaţia maselor de aer sudice (mai ales primăvara) ce duc la
formarea vântului mare înspre Depresiunea Făgăraş.
 Rama sudică cuprinde masive separate de râuri ce coboară dinspre nord; Munţii Iezer-Păpuşa, ce
depăşesc 2400 m, între Dâmboviţa şi Râul Doamnei; Munţii Ghiţu, între Râul Doamnei şi
Argeş; Munţii Frunţi, între Argeş şi Topolog şi Munţii Cozia, între Topolog şi Olt.
 În partea vestică, de-a lungul Oltului s-a dezvoltat o depresiune intramontană: Depres. Loviştei. 
Tot aici Oltul are o impresionantă trecătoare: Defileul Turnu Roşu-Cozia.
Clima Grupei Bucegi

 Clima acestui sector montan este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi,
altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfăşoară la
baza masivelor şi în depresiuni având valori de temperatură ce coboară de la 6°
la 2°C şi valori de precipitaţii ce urcă de la 1000 la 1200 mm/an. Vârfurile peste
1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C şi precipitaţii de peste
1200 mm/an.

 Sectorul de influenţă este unul de tranziţie.


Clima Grupei Făgăraș

 Clima acestui sector montan este temperat-continentală de tranziţie.
Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan
se desfăşoară la baza masivelor şi în depresiuni având valori de
temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de precipitaţii ce urcă de
la 1000 la 1200 mm/an. Vârfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin:
temperaturi sub 2°C şi precipitaţii de peste 1200 mm/an.

 Sectorul de influenţă este unul de tranziţie în partea sudică şi unul


oceanic în partea nordică.
Fig.3 Harta climatică a României

Hidrografia Grupei Bucegi

 Grupa este mărginită de râul Prahova în partea estică şi de râul
Dâmboviţa în partea vestică. Din această grupa izvorăşte râul Ialomiţa ce
fragmentează Masivul Bucegi.

 Un lac de baraj antropic a fost amenajat pe Ialomiţa: L. Scropoasa.


Hidrografia Grupei Făgăraș

 Grupa este mărginită de râul Dâmboviţa în partea estică (ce izvorăşte din M-
ţii Făgăraş) şi de râul Olt în partea vestică. Numeroase alte râuri pornesc din
această grupă: de pe versantul nordic (Sâmbăta, Râul Soacrei, Netot etc.) spre
Olt şi pe versantul sudic spre Dunăre: Argeş şi afluenţii Dâmboviţa, Râul
Târgului, Râul Doamnei şi Toloplog (ce se varsă în Olt).Un lac de baraj
antropic de mari dimensiuni a fost amenajat pe Argeş: L. Vidraru şi altele pe
râul Olt.

 Lacurile glaciare situate în această grupă sunt L. Bâlea, L. Podragu, L. Avrig,


L. Capra, L. Negru şi L. Iezer.
Fig.4 Harta rețelei hidrografice a României

Vegetația Grupelor Bucegi și Făgăraș

 Asociaţiile vegetale aparţin pădurilor de fag şi pădurilor de
conifere (cu pin, zadă, molid şi brad). La altitudini mari dincolo de
etajul subalpin (cu ienupăr şi jneapăn) apare pajiştea alpină.
Fig.5 Harta vegetației României

Fauna Grupelor Bucegi și Făgăraș

 Caracteristică pădurilor cu mamifere cu interes cinegetic: ursul,
căprioara, cerbul, mistreţul, dar şi capra neagră, lupul, vulpea, pisica
sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinuşa de
alun, cocoşul de munte, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepeliţa, acvila
de munte, iar între peşti păstrăvul.
Fig.6 Harta faunei României

Solurile Grupelor Bucegi și Făgăraș

 Partea superficială terestră se succede de la clasa cambisolurilor-
cu tipurile brun – roşcate şi brune acide-, la clasa spodosolurilor-
cu tipurile brun-acide montane şi podzoluri.
Fig.7 Harta solurilor României

Hazarde în Grupa Bucegi

 Aglomerarea aşezărilor de-a lungul văii Prahova (Buşteni, Azuga, Sinaia)
şi turismul intensiv din Masivul Bucegi produce o serie de hazarde
antropice: despăduriri, degradarea terenului, gunoaie, poluare şi accidente
rutiere.
Hazarde în Grupa Făgăraș

 În această grupă predomină hazardele naturale: prăbuşiri, avalanşe, iar în zona
Defileului Turnu Roşu – Cozia, viituri. Partea sudică a grupei este mai locuită,
fapt ce conduce la riscuri antropice precum poluarea apelor, despăduriri,
modificarea peisajului prin amplasarea unor cariere şi balastiere.
Resurse naturale în Grupa Bucegi

 Pitorescul zonei reprezintă resursa naturală majoră, datorită valorii turistice.
 Ca resurse minerale pot fi menţionate:
• pietrişurile şi nisipurile existente într-o zonă puternic aluvionară;
• petrolul şi gazele de sondă exploatate în localităţile din apropierea
municipiului: Teiş, Aninoasa, Răzvad prin Schela de Petrol Târgovişte;
• gazele naturale (metan) sunt aduse de la mari distanţe prin reţeaua de transport
şi distribuţie naţională sau sunt importate.
Resurse naturale în Grupa Făgăraș

 Pe lângă peisagistica fascinantă a locului, Grupa Făgăraș dispune și de alte
resurse naturale cum ar fi:
- pădurile de foioase și rășinoase, roci de construcții, pașunile și fânețele alpine.
Concluzii

 Influența omului asupra evoluției solului are loc, în primul rând, prin înlăturarea
formațiilor vegetale native și înlocuirea lor prin pajiști sau plante de cultură, iar în
al doilea rând, prin măsurile agrotehnice, agrochimice și ameliorative aplicate. În
funcție de natura și intensitatea efectului provocat în sol, diferitele forme ale
activității omului se împart în următoarele grupe:
 înlocuirea vegetației native cu altă vegetație: cu pajiști, în locul pădurii sau
jnepenișului; cu pădure, în perdele forestiere, parcuri etc., în locul vegetației
ierboase;
 înlocuirea vegetației native cu plante cultivate și executarea lucrărilor agrotehnice;
 lucrări de desecare, drenaj și irigare sau alte măsuri hidroameliorative.
Bibliografie

 Florea N., Munteanu I. (1968) Geografia solurilor României, Editura
Științifică, București
 https://www.google.ro/imghp?hl=ro
 http://geografilia.blogspot.ro/
 http://www.scrigroup.com/geografie/Grupa-Fagaras12858.php

Vă mulțumesc!