Sunteți pe pagina 1din 45

-Guta-

-Pseudoguta-
 Definitie:
Grup heterogen de boli determinat de o anomalie
innascuta sau dobandita a metabolismului purinic ce
se exprima biologic prin hiperuricemie (>7 mg/dl) si
clinic prin episoade recurente de artrita acuta,boala
renala ,urolitiaza.

 Cea mai frecventa artrita la barbati; ( B/F=2-7:1)

 Incidenta = 1-2% (in crestere)


Evolutie
 hiperuricemia asimptomatica

 artrita acuta gutoasa

 perioada intercritica

 guta cronica tofacee


Factori de risc
 consumul de alcool,
 utilizarea diureticelor,
 IMC-ul

 15% din pacientii cu hiperuricemie fac guta


 boala este rara la copil si la femeile in premenopauza
Etiopatogenie
 Este o boala metabolica ce implica metbolismul
purinelor
 Eliminarea acidului uric se face in mod normal prin
excretie renala (2/3) si pe cale digestiva (1/3)
 In intestin este degradat de bacteriile colonice in
alantoina si bioxid de carbon
Etiopatogenie
 La o dieta completa, V.N. ale uricemiei pana in 5 mg%
la barbati

 4.5 mg% la femei

 Hiperuricemie: V.N. > 7.4 mg%

 Uricozuria normala = 250-750mg/dl


Fiziopatologie
Hiperproductie de urat (10%):
 anomalii enzimatice
- enzime implicate in calea metabolica a
nucleotidelor purinice
- hiperactivitate de fosforibozil-pirofosfat sintetaza
- deficienta de glucozo-6-fosfataza
- deficienta de fructoza
 cauze nutritionale: consum de alcool
 cauze hematologice: sindromul de liza tumorala acuta
 boli sistemice: psoriasis
Fiziopatologie
Hipoexcretie de urat (90%):
 cauze renale: rinichi polichistic; volum urinar scazut; flux
plasmatic renal scazut
 medicamente: diuretice (nefrix, furosemide), Aspirina,
Antituberculoase, Ciclosporina, Acid nicotinic
 metaboliti: acidoza
 alte cauze: Toxemia gravidica
Mixedem
Acidoza respiratorie
Hiperparatiroidismul
Tablou clinic
4 STADII clinice :

1. Hiperuricemia asimptomatica
2. Atacul de guta
3. Guta intercritica si atacurile recurente de guta
4. Guta cronica tofacee
Hiperuricemia asimptomatica

 Valori crescute ale uratului in sange,

 FARA alte elemente clinice (artrita, tofi, litiaza)

 Aparitia primului atac de guta depinde de durata si


valoarea concentratiei serice de urat
Atacul de guta

 declansat de traumatisme, excese alimentare, ingestie de


alcool, medicamente, hemoragi, infectii etc.
 debutul clinic este in 85% din cazuri monoarticular
 cea mai frecvent afectata articulatie(90%) este cea
metatarsofalangiana a halucelui
 se mai poate produce la nivelul gleznei, calcaiului,
genunchiului, pumnului, degetelor mainii si coatelor
 atacul apare brusc de obicei noaptea, durere intensa
 apar toate elementele inflamatiei acute-durere, caldura,
roseata, tumefactie, impotenta functionala.
 durata: de la cateva ore la cateva zile
Guta intercritica si atacurile
recurente de guta

 Este perioada dintre atacurile de guta

 2/3 pacienti vor prezenta al doilea episod de artrita


gutoasa in primul an

 Evolutia ulterioara a primului atac de guta poate sa fie


cronica, cu aparitia de tofi
Guta cronica tofacee

 Este urmarea acumularii progresive in organism de acid


uric cu depuneri tisulare a acidului uric sub forma de tofi ce
reprezinta o reactie inflamatoare cronica de tip
pseudogranulomatos.
 Tofii apar ca formatiuni de dimensiuni variabile,
nedureroase, consistenta elastica
 Intervalul de timp de la primul atac de guta pana la aparitia
tofilor este de 10-11 ani de evolutie fara tratament
 Locul de electie al tofilor: helix si antehexiul urechii,
picioare, degetele mainilor, bursa olecraniana, tendonul lui
Achille, suprafata ulnara a antebratului
 Niciodata nu apar in ficat, splina, plamani si SNC
Forme clinice de guta:
1. Forma monoarticulara
2. Forma poliarticulara
3. Forma atenuata
4. Forma pseudoflegmonoasa
5. Forma pseudoreumatoida
6. Guta abarticulara
7. Guta la femeie
8. Guta la persoanele varstnice
Paraclinic
 Hematologice: cresterea VSH, leucocitoza,
trombocitoza

 Biochimice: sindrom inflamator nespecific


(fibrinogen, CRP, alfa 2 globulina); acidul uric poate fi
normal sau crescut; uricozuria / 24h crescuta
Paraclinic
 Radiografia structurilor osteo-articulare afectate:
tumefactie, tofi periarticulari, eroziuni asmetrice,
calcificari. Spatiul aricular in guta este pastrat o
perioada lunga de timp, iar osteoporoza juxta-
articualra este absenta
Examenul radiografic
Paraclinic
Examenul lichidului sinovial: obligatorie pt confirmarea
dg de guta; lichidul este serocitrin, cu nr mare de
leucocite si neutrofile; se identifica prezenta cristalelor
de urat monosodic;test de precipitare a cheagului de
mucina slab pozitiv; examinarea la microscop in
lumina polarizata arata cristale aciculare cu
birefringenta negativa.
Diagnostic pozitiv:

 Se stabileste pe asocierea urmatoarelor elemente:


 Monoartrita acuta afectand predominant artic
membrelor inferioare si aparand in special la barbati
de varsta medie, obezi, hipertensivi
 Tofi
 Hiperuricemie si/sau hiperuricozurie
 Raspuns terapeutic la colchicine
Diagnostic diferential

1. Boala prin depunere de cristale de pirosfat de calciu


-afecteaza in special genunchii si artic mici ale
mainilor
2. Boala artrozica
-nu prezinta sdr inflamator nespecific,
-Rx cu ingustarea spatiului articular si prezenta de
osteofite
3. Artrita reactiva
-prezenta tirggerului venerian sau intestinal,
-manisfestarile extraarticulare (uveita, balanita)
Diagnostic diferential
4. Artropatia psoriazica
- afecteaza artic IFD ale mainilor;
-prezenta leziunilor cutanate si a unghiilor psoriazice
5. Artrita infectioasa
-prezenta leucocitelor in lichidul sinovial asociata cu
indentificarea germenului in sange si in lichidul
sinovial;
Tratament
Tratament:
 Tratamentul atacului acut de guta:

1. Colchicina 1 mg urmata de doza de 0,5 mg la 2 ore pana la


ameliorarea semnelor si simptomelor articulare, fara a
depasi o doza totala de 8 mg
2. AINS: la pacientii cunoscuti deja cu guta
3. Corticosteroizii sistemici sau intraarticulari dupa
evacuarea lichidului synovial
Tratament
 Tratamentul hiperuricemiei din guta
1. Terapia non-farmacologica: regim alimentar,
schimbarea stilului de viata
2. Regimuri alimentare cu interzicerea alimentelor
bogate in nucleotide purinice: carnea de animal
tanar (vitel, pui), carnea de vanat (rata, iepure),
unele legume (fasole uscata, mazare)
3. Schimbarea stilului de viata cu reducerea consumul
de alcool
Terapia farmacologica:
1. medicamente uricozurice:
- probenecidul 0,5 mg/zi, ulterior 1-3 g/zi
- sulfinpirazona 50 mg x 2 /zi, crescandu-se la 100 mg x 2/zi, pana la 200 mg x 2/zi
- benzidaronul, benzbromaronul

2. medicamente inhibitoare de xantin-oxidaza:


- allopurinol 100-300 mg/zi in doza unica; indicatii:
Hiperexcretie de acid uric
Hiperuricemia asociata cu guta primara prin anomalii enzimatice
Nefropatia acuta cu acid uric, sdr de liza tumorala
Nefrolitiaza
Guta cu insuficienta renala
Intoleranta sau alergie la medicamente uricozurice

3.Febuxostat(Adenuric)cp 80mg,120mg;doza 1/zi


Evolutie si prognostic
 In genral bun cu tratament

 Evolutie mai severa atunci cind debut < 30 ani

 Progresie spre IRC >50% netratati


Pseudoguta
 Definitie:
artrita produsa prin depunerea de cristale de
hidroxiapatita in articulatii

 Prevalenta dependenta de virsta (B/F=1):


50% peste 84 ani

 Etilogie necunoscuta
Factori asociati
 Traumatisme

 Hemocromatoza

 Hiperparatiroidia

 Hipofosfatazia

 Altele (hipotiroidia, guta)


Forme clinice
 Asimptomatica

 Pseudogutoasa

 Pseudoartrozica

 Pseudoreumatoida
Forma asimptomatica

 Descoperire intimplatoare

 Majoritatea pac cu Rgf sunt asimptomatici

 Anamneza descopera episoade artritice


Forma pseudogutoasa
 Autolimitata

 Mono/poliarticulara (genunchi > 50%)

 Factori precipitanti, manif locale si sistemice

 Hiperuricemie (20%)
Pseudoartrozica
 Pacient cu artorza care face atacuri de artrita

 Genunchi solduri, DAR SI coate, umeri

 Lichid – cristale de pirofosfat de calciu

 Rgf – OA + calcificare intraarticulara


Pseudoreumatoida
 Poliartrita nonreoziva + oboseala + proliferare

 Clinic – artrita reumaotida (manif sistemice)

 Rgf – artroza

 Biologic – FR prezent (5%)


Alte manifestari
 Sd tunel carpian

 Coxopatie rapid distructiva

 Hemartroza recidivanta (umar, genunchi)


Paraclinic
 Lichid : – 15000-30000 cel/mmc – >75% PMN –
Cristale pirofosfat, slab birefringente

 Rgf : – Opacitati liniare in cartilaj – Genunchi, umar,


sold

 Ambele pt dg cert
Radiologie
Tratament
 Asimptomatica – nu exista preventia depunerii

 Pseudogutoasa, psaudoreumatoida – aspirare, AINS,


colchicina

 Pseudoartrozica – tratamentul OA
Depunrea de
hidroxiapatita
 Depunere periarticulara si intraarticulara (umarul
Milwakee)

 Lichid – inflamator

 Rgf – depunerea intra/periarticulara

 Tratament – AINS, antialgic


Radiologic
Depunerea de
oxalat
 Posibil vertebral – compresii

 Apare la dializati

 Rosu de alizarina

 Tratament – AINS, chirurgie