(1859-1866) „Domnul Unirii” s-a născut pe 20 martie 1820 la Bârlad. Şi-a petrecut o parte din copilărie pe moşia tatălui său. Primele studii le face la Galaţi şi apoi Iaşi. Aici i- a avut ca şi colegi pe Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, viitorii săi colaboratori din perioada cât a fost domnitor. În 1834, după „moda” din acea epocă, Alexandru Ioan Cuza pleacă la Paris pentru a-şi completa studiile (iniţial studiaza medicina, apoi drept si economie). În anul 1848 participă activ la mişcarea revoluţionară din Moldova, fiind unul dintre liderii acesteia alături de Mihail Kogălniceanu şi Vasile Alecsandri. Tentativa revoluţionară este înăbuşită iar viitorul domn este arestat, dar reuşeşte să fugă în Transilvania, de unde continuă acţiunile în slujba ţării sale. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor s-a putut realiza datorită conjuncturii externe favorabile şi atitudinii marilor puteri europene. Al. I. Cuza a fost propus si ales în unanimitate domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859, fiind considerat "om nou la legi noi" - după cum aprecia Mihail Kogălniceanu. În drum spre Constantinopol, delegaţia Moldovei s-a oprit şi la Bucuresti, unde erau în desfăşurare alegerile pentru funcţia de domnitor. Aici, într-o şedinţă secretã deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea tot a lui Alexandru Ioan Cuza, propunere acceptată în unanimitate. Harta Principatelor Unite Alegerea lui Cuza in Adunarea de la Bucuresti Documentul redactat la Bucuresti, pe 24 ianuarie 1859 – cu prilejul dublei alegeri. Textul juramantului rostit de A.I.Cuza: „Jur să păzesc cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei, să fiu credincios Constituţiei, în textul şi spiritul ei, să priveghez la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi ura, iubind deopotrivă pe cel ce m- a iubit şi pe cel ce m-a urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române." Mihail Kogalniceanu (1817-1891) Prim- ministru intre 1863-1865. A fost unul dintre colaboratorii apropiati ai domnitorului. Principalele reforme:
Legea secularizarii averilor manastiresti.
Reforma agrară.
Legea electorală.
Legea învăţământului
Înfiintarea primelor universităţi, la Iasi si
la Bucuresti Legile privind modernizarea activitatii judecătoreşti: Codul Civil si Codul Penal. Alte masuri: Unificarea serviciului vamal, de posta si serviciilor sanitare. Legi privind constructia cailor ferate. Adoptarea stemei. Stabilirera culorilor drapelului (dispuse orizontal). Stabilirea capitalei Principatelor Unite la Bucuresti. Adoptarea romanatului ca moneda nationala. Ziua de 24 ianuarie ca sarbatoare nationala In timpul lui A.I. Cuza s-a infiintat Universitatea din Iasi (1860) Universitatea din Bucuresti – infiintata in 1864. La 1 septembrie 1863 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a înmânat cel dintîi drapel armatei. Cu acest prilej a spus: "Steagul este România! (…) Steagul este simbolul devotamentului, credinţei, ordinii şi a disciplinei pe care o reprezintă oastea. Steagul este întotdeauna trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României. Într- un cuvânt, steagul naţional reprezintă toate victoriile şi toate virtuţile militare care se cuprind în cele două cuvinte (…): onoare şi patrie." Monede propuse in timpul lui A. I. Cuza
Romanatul nu a fost pus in circulatie, nefiind acceptat de otomani.
A fost îndepărtat de la putere pe 11 februarie 1866. Pleacă în exil, mai întâi la Viena, apoi la Paris După câţiva ani, având grave probleme de sănătate, se duce la Heidelberg (în Germania), pentru tratament. Aici moare în ziua de 15 mai 1873. Iniţial a fost înmormântat la Palatul său de la Ruginoasa, conform dorinţei sale, iar după Al Doilea Război Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi. Biserica “Trei ierarhi” din Iasi. Momentan aici se afla osemintele lui A.I.Cuza