Sunteți pe pagina 1din 33

|  

 
Ô 
` Tentative de unificare a na’
na’iunilor europene au existat încă dinaintea apari’
apari’iei statelor
na’
na’ionale moderne. Acum trei mii de ani, Europa era dominată de cel cel’’i, iar mai târziu a
fost cucerită i condusă de Imperiul Roman,
Roman, centrat în Mediterană
Mediterană.. Aceste uniuni
timpurii au fost create cu for’
for’a. Imperiul Franc al lui Carol cel Mare i Sfântul Imperiu
Roman au unit zone întinse sub o singură administra’
administra’ie pentru sute de ani. Uniunea
vamală a lui Napoleon i mai recentele cuceriri ale Germaniei naziste din anii 1940 au
avut doar o existen’
existen’ă tranzitorie.
` Ñată fiind diversitatea lingvistică i culturală a Europei, aceste încercări au implicat, de
obicei, ocupa
ocupa’’ia militară a na’
na’iunilor, conducând la instabilitate; unele încercări, însă, au
durat mii de ani i au fost înso’
înso’ite de progrese economice i tehnologice, a a cum s- s-a
întâmplat cu Imperiul Roman în timpul a a-numitei Pax Romana. Romana. Una dintre primele
propuneri pentru o unificare pa nică prin cooperare i egalitatea statutului de membru
a fost făcută de Victor Hugo în 18511851.. În urma catastrofelor provocate de Primul i Al
Ñoilea Război Mondial,
Mondial, necesitatea formării unei (ce a devenit mai târziu) Uniuni
Europene a crescut, din cauza voin’voin’ei de a reconstrui Europa i de a elimina
posibilitatea unui nou război. Acest sentiment a dus, în cele din urmă, la formarea
Comunit㒒ii Europene a Cărbunelui i O’
Comunită O’elului de către Germania (de vest),
vest), Fran
Fran’’a,
Italia i ’ările din Benelux
Benelux.. Acest lucru a fost posibil prin semnarea, în aprilie 1951
1951,, a
Tratatului de la Paris,
Paris, care a intrat în vigoare în iulie 1952
1952..
-   
 
` -   
  este unul din organele Comunită Comunit㒒ilor Europene.
Europene.
Începând cu anul 1979 este ales direct, o dată la 5 ani, prin alegeri generale,
libere i secrete. În perioada 1952
1952--1976 membrii Parlamentului European erau
numi’’i de către parlamentele statelor membre. Parlamentul European este
numi
reprezentantul democratic al intereselor celor 50 de milioane de locuitori ai
Uniunii Europene.
Europene. Parlamentul European are trei sedii: la Strasbourg
Strasbourg,,
Bruxelles i Luxemburg
Luxemburg.. Structurile politice existente în ’ările membre se
oglindesc în rândul frac’
frac’iunilor politice de la nivelul Parlamentului European.
În acest parlament există apte frac’
frac’iuni i o serie de deputa’
deputa’i independen’
independen’i.
Ñeputa’’ii din Parlamentul European provin din circa 160 de partide politice
Ñeputa
diferite, în care ace tia sunt membri în ’ările lor de origine. Parlamentului
European numără acum 736 de deputa’ deputa’i.
` Parlamentul European este a a-numita cameră a reprezentan’
reprezentan’ilor cetă’
cetă’enilor
din UE, în timp ce Consiliul Uniunii Europene este organismul reprezentativ
al statelor din UE.
` Regulamentul de func’
func’ionare al Parlamentului European con’ con’ine i alte
reglementări privind modul său de organizare.
Ô
` În prezent, Uniunea are 27 membri, dintre care
ase membri fondatori din 1958
1958::

´ 
´  ’
´
  
´ 
´  
´  
` Alte 21 state au aderat succesiv:
´
´&''( ´&''
´   
´)" ´ 
´  
´*%  ´  . 
´    
´ 
´  
´ ´ + 
´
 ´  
´ ´),
´    ´! -
´ !"  ´! - 
´  
´#
´ $% 
´   
´ !
ü  
`  ü  (neerlandeză 6 
 ,

 , franceză 
,

, germană 6


,, cunoscut colocvial ca ü  (neerlandeză 


 
 ,, franceză 


,, germană 


)) este o
’ară în Europa de Vest.Vest. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene i găzduie te
majoritatea institu’
institu’iilor acesteia precum i alte institu’ interna’ionale importante, inclusiv OTAN
institu’ii interna’ OTAN..
Belgia ocupă un teritoriu de 30.528 km² i are o popula’ popula’ie de aproximativ 10,5 milioane de
locuitori. Belgia se învecinează cu ările de Jos, Jos, Germania
Germania,, Marele Ñucat al Luxemburgului,
Luxemburgului,
Fran’’a i Marea Nordului.
Fran Nordului.
` Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele două mari
regiuni ale ’ării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flandra Flandra,, situată în jumătatea
popula’ie iar regiunea de limbă franceză Valonia
de nord a ’ării, are 58% din popula’ Valonia,, situată în jumătatea
popula’ie. Regiunea Capitalei Bruxelles,
de sud, are 32% din popula’ Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă
majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere de frontiera cu regiunea
valonă i are 10% din popula’
popula’ie. O mică comunitate germanofonă există în estul Valoniei.
Ñiversitatea lingvistică i conflictele politice i culturale asociate acesteia sunt reflectate în istoria
politică i în sistemul complex de guvernare[1]
guvernare[1]
` Numele 'Belgia' este derivat din numele provinciei romane ^ 
^ 
,, situată în extremitatea
nordică a Galiei
Galiei,, locuită ini’
ini’ial de către belgi
belgi,, un amestec de popoare celtice i germanice
germanice.. Ace tia
sunt men’ iona’’i de către Iulius Cezar în Commentarii de Bello Gallico,
men’iona Gallico, numindu-
numindu-i drept cei mai
puternici dintre gali: "["[   
".

".
ë 
` ë  ’’ (franceză ë
ë,, /f' s/),
ls/), oficial 
 ë   (franceză:  
,, /'epyblik f'
 f' ls±z/) este o ’ară situată în Europa de Vest (FranFran’’a
metropolitană),
metropolitană ), care cuprinde i diverse insule i teritorii situate în alte păr’
păr’i ale
planetei (Fran
(Fran’’a de peste mări).
mări).
` Ñintre marile state europene, Fran’ Fran’a este cel mai vechi stat constituit în jurul unui
domeniu regal, ini’ ini’ial organizat în jurul regiunii Île
Île--de
de--France a cărei capitală este
Parisul.. Fran’
Parisul Fran’a este membră a Consiliului Europei,
Europei, membră fondatoare a Uniunii
Europene,, a zonei Euro i a Spa
Europene Spa’’iului Schengen.
Schengen. Este de asemenea unul din membrii
fondatori ai Organiza
Organiza’’iei Na’
Na’iunilor Unite i unul din cei cinci membri permanen’
permanen’i ai
Consiliului de securitate ONU. ONU. Face parte i din Uniunea Latină, Latină, Organiza
Organiza’’ia
Interna’’ională a Francofoniei i din G8.
Interna
` Republica Franceză este un stat unitar fiind o democra democra’’ie organizată ca o republică
semi--preziden’
semi preziden’ială
ială.. Este o na’
na’iune dezvoltată având cea de- de-a cincea economie
mondială în 20082008.. Valorile pe care aceasta le apără i de care se simte foarte ata ată
sunt exprimate în Ñeclara
Ñeclara’’ia Ñrepturilor Omului i ale Cet㒠Cetă’eanului
eanului..
` Ñin punct de vedere militar Fran’ Fran’a este membră a OTAN (din ale cărui structuri
militare s-s-a retras în 1968 pentru a reveni par’ par’ial în 2002
2002)) i este una din cele apte ’ări
de’’inătoare în mod oficial ale bombei atomice.
de atomice. Este considerată una dintre marile
puteri de după cel de al Ñoilea Război Mondial. Mondial.
^  
` Comunitatea i limba germană au apărut cu mii de ani în urmă, însă ca stat
Germania a apărut abia în 1871
1871,, când, sub conducerea cancelarului Otto von
Bismarck s-a format Imperiul German,
German, înglobînd partea de nord a Germaniei
actuale - Confedera
Confedera’’ia Germană de Nord (dominată de Prusia Prusia,, în germană:
), apoi Bavaria (în germană:  
-),
-  )) precum i diferite alte regiuni,
păr’ile vorbitoare de germană din Austria
excluzând însă păr’ Austria.. Acesta a fost cel de
al doilea  german, tradus de obicei ca Åimperiuµ. Primul  ³
cunoscut timp de multe secole sub denumirea Sfântul Imperiu Roman de
Na’’iune Germană ³ provenea din divizarea Imperiului Franc în 843
Na 843,,
existând sub diverse forme până în anul 1806. Cel de- de-al Treilea Reich ( i
ultimul) a fost cel al nazi tilor
tilor;; el a durat doar 12 ani, din 1933 până în 1945 1945..
` Germania, devenită una dintre marile puteri europene, s- s-a implicat în Primul
Război Mondial prin aliatul ei Austro
Austro--Ungaria (1914
1914).). Germania a invadat de
câteva ori Fran
Fran’’a. Războiul s-
s-a încheiat în 1918
1918,, i, ca una din urmări,
împăratul Germaniei a fost for’for’at să abdice. În Tratatul de la Versailles,
Versailles, de
după război, Germania a fost considerată responsabilă pentru război
¦  
` ¦  , oficial 
 ¦   (italiană   
  ,, numele scurt
este identic) este un stat suveran european
european,, situat în cea mai mare parte pe
Peninsula Italică i cuprinzând i câteva insule la Marea Mediterană,
Mediterană, cele mai
importante fiind Sicilia i Sardinia
Sardinia.. Se învecinează cu Fran
Fran’’a la nord-
nord-vest,
Elve’’ia i Austria la nord i Slovenia la nord-
Elve nord-est. Ñe asemenea înconjoară
două enclave independente: San Marino i Vatican Vatican,, i are i o exclavă
înconjurată de Elve’
Elve’ia numită Campione d'Italia.
d'Italia. Capitala Italiei este Roma
Roma..
` Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene, precum etrusci i
romani,, i al mi cărilor culturale moderne, cea mai notabilă fiind Rena terea
romani terea..
Roma este un sediu al Bisericii Romano-
Romano-Catolice,
Catolice, i a fost pentru o perioadă
lungă centrul civiliza’
civiliza’iei occidentale.
` Astăzi Italia este o republică democratică i o ’ară dezvoltată, ocupând a
pozi’ie conform PIB
aptea pozi’ PIB--ului, a opta conform indicelui calită’
calită’ii vie’
vie’ii i a
douăzecea conform indicelui dezvoltării umane. umane. Este membru fundator al
Uniunii Europene i unul dintre membri ai G8 G8,, OTAN
OTAN--ului, Consiliului
Europei,, Uniunii Europei Occidentale.
Europei Occidentale.
o  
` Istoria înregistrată a Marelui Ñucat al Luxemburgului începe odată cu
construc’’ia Castelului Luxemburg în anul 963
construc 963.. În jurul acestei fortăre’
fortăre’e s-
s-a
dezvoltat treptat un ora care a devenit centrul unui stat mic dar important.
Comitatul Luxemburg este ridicat la rang de Ñucat în 1354. În 1437 a avut loc
o criză, familia conducătoare neavând mo tenitori legitimi pentru tron. În
secolele următoare, fortărea’
fortărea’a Luxemburg a fost în mod constant mărită i
întărită de cei care au ocupat-
ocupat-o, între al’al’ii, Bourbonii
Bourbonii,, Habsburgii
Habsburgii,,
Hohenzollernii i francezii
francezii.. Chiar i după înfrângerea lui Napoleon în 1815 1815,,
când Congresul de la Viena a conferit autonomie formală Luxemburgului, ’ara
a devenit obiectul unei dispute între Prusia i Olanda Olanda..
` Revolu’’ia belgiană dintre 1830 1839 a înjumătă’
Revolu înjumătă’it teritoriul Luxemburgului,
atunci când partea vestică a ’ării
ării,, majoritar francofonă
francofonă,, a fost transferată
Belgiei. Independen’
Independen’a Luxemburgului a fost confirmată apoi în 1839 1839,, dar nu a
fost ratificată formal decât în 1867
1867,, după ce criza luxemburgheză aproape a
dus la un război între Prusia i Fran’
Fran’a. În acela i an 18391839,, Luxemburg s- s-a
alăturat Confedera
Confedera’’iei germane.
germane.
å  
` å  , oficial  (în neerlandeză G 
G ,, în frizonă G )
)
este o monarhie constitu’
constitu’ională
ională,, stat membru fondator al Beneluxului i al
Uniunii Europene,
Europene, situat în nord-
nord-vestul Europei în vecinătatea Mării
Nordului,, Belgiei i Germaniei
Nordului Germaniei,, incluzând alături de Regatul ărilor de Jos i
câteva colonii.
` Numele colocvial de å 
å ,, sub care mai sunt cunoscute ările de Jos,
acoperă însă doar o parte din teritoriul ’ării, anume provinciile Olanda de
Nord i Olanda de Sud.Sud. Locuitorii ărilor de Jos sunt numi’numi’i în engleză Ñ
Ñ,,
nume derivat de la aceea i rădăcină ca germană 
,, adică "germani".
Limba neerlandeză este forma literară a germanei plate, plate, limba vorbită ca
dialect în nordul Germaniei.
` Un sfert din teritoriul ărilor de Jos se află sub nivelul mării cu altitudine
medie, statul având cea mai joasă altitudine din lume. Ñe asemenea este una
dintre ’ările cele mai dens populate din lume. Este cunoscută pentru diguriledigurile,,
morile i lalelele sale, dar i pentru toleran’
toleran’a sa pe plan social. Este membră
NATO i UE UE.. Pe teritoriul său se află sediul Cur
Cur’’ii Penale Interna’
Interna’ionale
Ñ   
` Ñ   (daneză Ñ Ñ)) sau  Ñ    (6 


Ñ)) este din punct de vedere geografic cea mai mică i cea mai sudică
Ñ
’ară a Europei de Nord,
Nord, i de asemenea cea mai veche. Aflată la nord de
Germania (singurul vecin terestru), la sud-
sud-vest de Suedia
Suedia,, i la sud de
Norvegia,, se află la 56
Norvegia 5600Ȩ00ȩN 101000Ȩ00ȩE / 56, 10 în Scandinavia aflată
în Europa de Nord, dar nu în Peninsula Scandinavă.
Scandinavă. Ñanemarca se află la
limita dintre Marea Baltică i Marea Nordului,
Nordului, i e formată dintr-
dintr-o peninsulă
numită Iutlanda (2 
2 )) legată de Germania de nord, insulele Funen (ë  ),
ë ),
Zealand (!  ), Bornholm (  )
! ), ) i numeroase insule mai mici,
cunoscute sub numele de Arhipelagul Ñanez.
` Ñanemarca este o monarhie constitu’
constitu’ională i face parte din Uniunea
Europeană.. Groenlanda i Insulele Faroe sunt teritorii daneze autonome.
Europeană
¦  
` ¦  (i în irlandeză
irlandeză,,   în engleză
engleză)) este o ’ară
în Europa de Vest care ocupă aproximativ 80% din
insula Irlanda,
Irlanda, cealaltă parte fiind ocupată de Irlanda de
Nord,, parte a Regatului Unit.
Nord Unit. Irlanda este cel mai vestic
membru al Uniunii Europene, are o economie
dezvoltată i o popula’
popula’ie de pu’pu’in mai mult de 4
milioane. În constiu’
constiu’ia republicii, numele ’ării este doar
  (i în irlandeză) de i numele   
este folosit pentru nu a se confunda cu Irlanda de Nord
i cu întreaga insulă Irlanda. Capitala Irlandei este la
Ñublin..
Ñublin
 
`   Ô ü   ¦  (engleză
 ) este un stat
|6
  ^G  )
independent în Europa de Vest. Vest. Este compus din patru ’î
tradi’’ionale: Anglia
tradi Anglia,, Sco
Sco’’ia,
ia, ara Galilor i Irlanda de Nord,
Nord,
precum i din mai multe teritorii dependente. Capitala sa este
ora ul Londra
Londra..
` Regatul Unit este numit, în mod obi nuit, în române te, Ô
,, chiar dacă acest nume nu este întru totul corect,

deoarece Marea Britanie desemnează doar Anglia, Sco’ Sco’ia i ara
Galilor. Regatul Unit nu trebuie însă confundat cu Anglia - una
din ’ările constituente.
` Cea mai mare parte a sa este situată lângă coasta continentală de
nord--vest a Europei continentale, regatul fiind înconjurat de
nord
Marea Nordului,
Nordului, Canalul Mânecii i de Oceanul Atlantic.
Atlantic.
^  
` ^  (greac㠀 "# $%€ "# $)
"# $) sau

   (greac㠀  &
  "# '
') este o ’ară din sud-
Ñ ') sud-estul Europei membră
a Tratatului Nord-
Nord-Atlantic,
Atlantic, Uniunii Europene i a zonei
euro..
euro
` Grecia este situată în Peninsula Balcanică,
Balcanică, la sud de
Bulgaria,, FRI Macedonia i Albania i la vest de Turcia
Bulgaria Turcia..
Are un litoral de 13.676 km la Mările Egee
Egee,, Ionică i
Mediterană..
Mediterană
` Considerată de mul’
mul’i drept leagănul civiliza’
civiliza’iei
occidentale, Grecia are o istorie lungă i bogată, timp în
care i-a răspândit influen’
influen’a pe trei continente.
-  
` -  (portugheză - 
 )

 ) sau 
 
-  (portugheză ( - 


))
este o ’ară situată în extrema sud-
sud-vestică a
Europei,, din Peninsula Iberică,
Europei Iberică, având grani’
grani’ă cu
Oceanul Atlantic în vest i în sud, i cu Spania în
nord i în est. Teritoriul portughez include două
grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele Azore
(3 )
) i Insulele Madeira.
Madeira.
Ô
 
`  Ô
 (spaniolă  #))
#)) sau Ô
 (spaniolă
#))) este o ’ară situată în sud-
#) sud-vestul Europei
Europei,, membră a
Uniunii Europene.
Europene. În nord-
nord-est se învecinează cu Fran Fran’’a i
Andora dede--a lungul Mun
Mun’’ilor Pirinei.
Pirinei. Face parte din Peninsula
Iberică împreună cu Portugalia i Gibraltar
Gibraltar,, având de asemenea
două arhipelaguri, situate unul în Marea Mediterană (Insulele
Baleare)) i celălalt în Oceanul Atlantic (Insulele Canare).
Baleare Canare). Ñe
asemenea, de Spania apar’
apar’in două mici teritorii din nordul Africii
(care includ ora ele autonome Ceuta i Melilla
Melilla),), precum i
enclava Llivia din Pirinei
Pirinei..
` Ñupă sfâr itul regimului Franco în 1975 1975,, Spania a devenit o
monarhie i o monarhie constitu’
constitu’ională în 1978 când o nouă
constitu’’ie a fost adoptată.
constitu
3 
` Austria /(germană: Österreich, oficial Republica Austria (germană: Republik
Österreich), este o ’ară fără ie ire la mare cu aproximativ 8.3 milioane de locuitori,
situată în Europa Centrală. Se învecinează cu Germania i Republica Cehă în nord,
Slovacia i Ungaria la est, Slovenia i Italia în sud, i Elve’
Elve’ia i Liechtenstein la vest.
Teritoriul Austriei are 83,872 kilometri pătra’
pătra’i (32,383 sq mi), i este influen’
influen’ată de o
climă temperat-
temperat-alpină. Terenul din Austria este muntos din cauza Alpilor; numai 32%
din teritoriul ’ării este sub 500 de metri (1640 m), iar cel mai înalt punct este de 3797
metri (12,457 ft). Majoritatea popula’
popula’iei vorbe te limba germană, care de asemenea
este limba oficială a ’ării. Alte limbi oficiale sunt croată, maghiară i slovenă. Originile
Austriei dateaza din timpul Imperiului Roman când un regat celtic a fost cucerit de
romani în sec.15 î.Hr., iar mai târziu Noricum a devenit, o provincie romană, la
mijlocul secolului I. În 788 AÑ, regele francilor, Charlemagne, a cucerit zona, si a
introdus crestinismul. Sub dinastia nativ Habsburgic, Austria a devenit una din marile
puteri ale Europei. În 1867, Imperiul Austriac a fost regrupat în Austro-
Austro-Ungaria.
Imperiului austro-
austro-ungar s-
s-a prăbu it, în 1918, cu sfâr itul primului război mondial.
Ñupa stabilirea Primei Republici în 1919, Austria a fost anexată în Germania Mare de
regimul nazist, în Anschluss a a-numita în 1938. Acest lucru a durat până la sfâr itul
celui de-
de-al doilea război mondial, în 1945, după care Austria a fost ocupata de către
alia’’i. În 1955, Tratatul austriac restabileste Austria ca stat suveran.
alia
ë  
` ë  (finlandeză ! , , suedeză ë 
ë )) sau 
 ë 
(! * ,
* ,  ë 
 ë )) este o ’ară din Europa de Nord,
Nord, membră
a Uniunii Europene din anul 1995 1995,, Na
Na’’iunilor Unite i a zonei Euro
Euro.. Finlanda
are ie ire directă la Marea Baltică prin intermediul Golfului Botnic (+,
*) la vest i Golfului Finic la sud. Se învecinează cu
! -.*+, *)
Rusia la est, cu Suedia la vest i Norvegia la nord. Estonia se află la sud,
despăr’’ită de Finlanda de către Golful Finic(+,!
despăr Finic(+,!  .*+,ë
/).
/ ). Insulele land,
land, vorbitoare de suedeză, situate în largul coastei sud-sud-
vestice a Finlandei sunt o provincie autonomă a Finlandei, beneficiind de
statutul de zonă demilitarizată. Limba suedeză este a doua limbă oficială în
Finlanda.
` Finlandeza este o limbă aglutinantă ce apar’apar’ine familiei de limbi ugro-
ugro-finice,
finice,
grup care cuprinde estona
estona,, lapona i maghiara
maghiara.. Aceste limbi se deosebesc de
alte limbi vorbite în Europa
Europa,, pentru că, alături de bască i malteză
malteză,, nu fac
parte din limbile indo-
indo-europene.
Ô 
` Ô (suedeză !*

!*
)) sau  Ô
(6 
!*
)

!*
) este un stat în Europa de Nord,
Nord,
situat în partea estică a peninsulei Scandinave, la
’ărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Cuprinde i
(Gotland,, Öland
numeroase insule din Marea Baltică (Gotland
.a.). Are frontiera comună cu Norvegia la nord-nord-vest
(1619 km de lungime), Finlanda (586 km) la nord- nord-est,
Marea Nordului împreună cu strâmtorile daneze la sud- sud-
vest i Marea Baltică la est. Are o suprafa’
suprafa’ă de 449.964
km². Capitala Suediei este Stockholm
Stockholm..


` 
 (greacă z  "6' ,, turcă 600
600)) sau 
 

 (greacă z  &
  %6'Ñ ' ',, turcă
6001 )) este un stat insular în Marea Mediterană,
6001  Mediterană,
membru al Uniunii Europene.
Europene.
` Cipru este în prezent împăr’
împăr’ită în două state de facto. [1]
` Insula Cipru a cunoscut numeroase stăpâniri în decursul istoriei:
asiriană,, egipteană
asiriană egipteană,, persană
persană,, romană
romană,, bizantină
bizantină.. În secolul al XII-
XII-
lea a fost ocupată de crucia
crucia’’i până în 1489
1489,, când a trecut sub
stăpânirea Vene
Vene’’iei
iei.. În 1571 a fost ocupată de Imperiul Otoman,
Otoman,
iar în 1878 de Imperiul Britanic.
Britanic. La 16 august 1960 Ciprul a
ob’’inut independen’
ob independen’a de stat, constituindu-
constituindu-se ca republică
federală bina’
bina’ională (greacă i turcă), în cadrul Commonwealth-
Commonwealth-
ului Britanic.
 
`  (# în estoniană
estoniană)) este o ’ară baltică în
Europa de Nord cu capitala la Tallinn ( * ).
* ).
Grani’’a de vest a ’ării o constituie Marea Baltică.
Grani Baltică.
În sud se învecinează un alt stat baltic, Letonia
Letonia,,
la est cu Rusia i la nord cu Finlanda
Finlanda,, prin
intermediul Golfului Finic.
Finic. Estonia este o ’ară
maritimă: linia ’ărmului măsuară 3.794 km,
incluzând peste 1.500 de insule i insuli’
insuli’e,
majoritatea nepopulate. Estonia a aderat la
Uniunea Europeană la 1 mai, mai, 2004
2004..
o 
` o este o ’ară baltică în Europa de Nord.Nord. Capitala ’ării este
Rīga.. Grani’
Rīga Grani’a de vest a ’ării o constituie Marea Baltică.
Baltică. În nord i
în sud, Letonia se învecinează cu Estonia i respectiv Lituania
Lituania,,
iar în est cu Rusia
Rusia.. Este membră a Uniunii Europene.
` o          
-  -    
   
   o 
  
¦
 
¦
  
 Î   

Î
’’ 
  o    
   
 
  Ñ o 
  
  
 
’   
    
  ¦¦¦
¦¦¦   
o*
      
o*
o  
` o  este o ’ară baltică în Europa de Nord. Nord.
Capitala ’ării este Vilnius
Vilnius.. Grani’
Grani’a de vest a ’ării o
constituie Marea Baltică.
Baltică. În nord se învecinează cu
Letonia,, în sud-
Letonia sud-est cu Belarus
Belarus,, în sud cu Polonia iar în
sud--vest cu Rusia prin exclava sa Kaliningrad
sud Kaliningrad,, ob’
ob’inută
în urma redefinirii multor grani’
grani’e în Europa la începutul
perioadei numită a Cortinei de fier.fier.
` Peste 80% din popula’
popula’ia Lituaniei este de etnie
lituaniană i vorbe te lituaniana
lituaniana,, înrudită cu limba
letonă.. Printre al’
letonă al’ii aici locuiesc ru i, polonezi i
bieloru i.
` Este membră a Uniunii Europene.
Ô  
` 
 Ô  este o ’ară insulară în Europa de sud.
dintr-un arhipelag în centrul Mării Mediterane,
Consistând dintr- Mediterane, la sud
de Italia i la nord de Tunisia, aceste insule amplasate strategic,
au fost cucerite i stăpânite de diferite puteri pe parcursul
secolelor. Alegătorii micii insule mediteraneene arată o divizare
politică cum nu se mai găse te altundeva. Conservatorii
na’
na’ionali ti i sociali tii se luptă pentru putere, ambii ar putea
construi o circumscrip’
circumscrip’ie stabilă. Ñe aceea în Malta diferen’
diferen’a de
voturi a fost foarte mică. Pre edintele Edward Fenech Adami a
sperat de exemplu la o votare cu 57 % pentru Referendumul UE,
i a numit aceasta marea majoritate.
` Statutul de membru de partid este mo tenit din genera’
genera’ie în
genera’’ie în Malta.
genera
- 
` - (poloneză - ),
), oficial 
 - (poloneză 22  - [ [1]), este o
’ară din Europa Centrală,
Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, Cehia i Slovacia la sud,
Ucraina i Belarus la est, i Lituania
Lituania,, Rusia i Marea Baltică la nord. Are de asemenea o frontieră
maritimă cu Ñanemarca i SuediaSuedia.. Întreaga suprafa’
suprafa’ă a Poloniei este de 312.
312.683 km²
km², situând acest
stat pe pozi’
pozi’ia 69 în lume din punct de vedere al suprafe’
suprafe’ei. Polonia are o popula’
popula’ie de 38
38,,1
milioane de locuitori, concentra’
concentra’i principal în ora e i municipii mai mari, precum capitala istorică
² Cracovia
Cracovia,, i cea actuală ² Var ovia
ovia..
` Primul stat polonez a fost creat în anul 966966.. Teritoriul său a fost similar cu limitele actuale ale ’ării.
În anul 1025
1025,, Polonia a devenit regat i în 1569 a cimentat o asocia’
asocia’ie de lungă durată cu Marele
Ñucat Lituanian prin unire formând Republica Celor Ñouă Na Na’’iuni
iuni.. Republica a fost desfiin’
desfiin’ată
în 1795
1795.. Polonia i-a recăpătat independen’
independen’a în 1918 după Primul Război Mondial,Mondial, dar i-a
pierdut--o din nou în timpul celui de-
pierdut de-Al Ñoilea Război Mondial,
Mondial, fiind ocupată de for’
for’ele
Germaniei Naziste i Uniunii Sovietice,
Sovietice, după 1945 devenind un stat comunist aflat sub controlul
fostei Uniuni Sovietice. În anul 1989
1989,, domina’
domina’ia comunistă a fost răsturnată i Polonia a devenit
ceea ce este neoficial denumit ÅA treia Republică Polonezăµ. Astăzi, este al aselea stat după
popula’’ie în Uniunea Europeană.
popula Europeană. Este o republică compusă din aisprezece voievodate
(  2 ). Polonia este membră a NATO NATO,, ONU
ONU,, OECÑ i a Organiza
Organiza’’iei Mondiale a
Comer’’ului
Comer ului..
 
`  (cehă I ), oficial 
  (I$ 
I$ ),
), este un stat intracontinental situat
în Europa Centrală.
Centrală. Se învecinează cu Germania la vest, Polonia la nord, Slovacia la est i Austria
la sud. Cuprinde trei regiuni istorice ³ Boemia
Boemia,, Moravia i o parte a Sileziei ³ iar întreaga
suprafa’’ă a ei alcătuie te peste 78.000 km²
suprafa km².. În 2008 număra peste 10 milioane de locuitori.
împăr’ită în 14 regiuni cu autoguvernare,
Administrativ este împăr’ autoguvernare, iar capitala este Praga
Praga..
` Cehia a apărut o dată cu statalitatea cehă din cea de- de-a doua jumătate a secolului al IX-IX-lea.
lea. Între
1526 1918 teritoriile cehe au făcut parte din Imperiul Austriac,
Austriac, iar între 1918 1992 (cu o
de-al Ñoilea Război Mondial)
întrerupere în timpul celui de- Mondial) a constituit, împreună cu Slovacia
Slovacia,, statul
cehoslovac.. Statul ceh a fost restituit formal la data de 1 ianuarie 1969 sub denumirea de
cehoslovac

 Ô   (I$  $ ,
 $ , de la 1990 s-a renun’
renun’at la cuvântul
Åsocialistăµ) fiind una dintre ’ările federale ale Republicii Socialiste Cehoslovace (care din 1990 a
purtat numele de Republica Federală Cehă i Slovacă). Federa’ Federa’ia a dispărut la data de 1 ianuarie
1993,, rezultând în independen’
1993 independen’a Cehiei i a Slovaciei. Simultan a fost introdusă Constitu’Constitu’ia
Republicii Cehe.
` Republica Cehă este un stat democrat cu o constitu’
constitu’ie liberală i sistemul politic multipartid. eful
de stat este pre edintele republicii, iar organul legislativ ³ parlamentul bicameral.
bicameral. Cehia este
membru al Organiza
Organiza’’iei Tratatului Atlanticului de Nord (OTAN) i a Uniunii Europene. Europene. Face i
parte din Grupul de la Visegrád.
Visegrád.
Ô  
` Ô  (forma lungă: 
 Ô ; ; slovacă
slovacă:: ! * , forma lungă
*$ ) este o ’ară fără ie ire la mare din Europa Centrală,
! *$ ) Centrală, cu o
popula’’ie de peste 5 milioane de locuitori, i o suprafa’
popula suprafa’ă de aproximativ
49.000 km². ările învecinate sunt Ucraina la est, Polonia la nord- nord-est, Cehia la
nord--vest, Austria în vest i Ungaria la sud. Capitala i cel mai mare ora este
nord
Bratislava,, în sud-
Bratislava sud-vestul ’ării. Slovacia este membru al Uniunii Europene,
Europene,
NATO,, OCÑE
NATO OCÑE,, OMC i a altor organiza’
organiza’ii interna’
interna’ionale.
` Poporul de origine slavă a ajuns pe teritoriul actualei Slovacii între secolele V
i VI d.Hr., în timpul Epocii Migra’
Migra’iilor
iilor.. Mai multe regiuni ale Slovaciei au
apar’’inut Imperiului lui Samo,
apar Samo, prima entitate politică a slavilor
slavilor,, apoi Moraviei
Mari,, Regatului Ungariei,
Mari Ungariei, Imperiului Habsburgic,
Habsburgic, Imperiului Austro-Austro-Ungar i
apoi Cehoslovaciei
Cehoslovaciei.. Slovacia i-a ob’
ob’inut independen’
independen’a pe 1 ianuarie 1993 1993,, în
urma Ñivor
Ñivor’’ului de Catifea.
Catifea.
Ô 
` Ô (! * în limba slovenă)
slovenă) este o ’ară în Europa
Centrală care se învecinează cu Croa
Croa’’ia,
ia, Ungaria
Ungaria,, Austria i Italia
Italia..
Are ie ire i la Marea Adriatică.
Adriatică. Capitala este la Ljubljana
Ljubljana.. Se
crede că triburile slave,
slave, strămo ii slovenilor de astăzi, s-
s-au a ezat
în zonă în secolul al 6-
6-lea. Ñucatul slav al Carantaniei, primul stat
proto--sloven i primul stat slav stabil, s-
proto s-a format în secolul al 77--
lea. În 745, Carantania i-a pierdut independen’
independen’a în fa’
fa’a
Imperiului franc. Numero i slavi s-au convertit la cre tinism
tinism..
` Manuscrisele Freising, cele mai vechi documente scrise într- într-un
dialect sloven i primele documente slave în alfabetul latin
datează din jurul anului 1000. În timpul secolului al 14-
14-lea, cele
mai multe dintre regiunile Sloveniei au fost ocupate de
Habsburgi,, devenind apoi o parte a Imperiului austro-
Habsburgi austro-ungar.
ungar.
  
`   (în maghiară Ô
 2$
)2$
) sau 
  
(maghiară Ô
62$$

Ô
62$$
)) este o republică din sud-
sud-estul
Europei Centrale.
Centrale. Etimologia cuvântului folosit în limba română,
română,
este denumirea din î veche, prin secolul VII,
VII, de å
å33
å
 care se traduce prin 4î

4î
’.
` Este vecină cu Austria (vest), Slovacia (nord), Ucraina (est),
România (est), Serbia (sud), Croa
Croa’’ia (sud) i Slovenia (sud).
` Popula’’ia este formată în general de 
 sau 

Popula 
..
Ñenumirea de 
 este folosită des în   î,î, spre
deosebire de alte limbi în care e uzual termenul de "unguri" sau
"ungari" (vezi, în germană - Ungaren, în rusă "ǏDzǺǰǽȈ" (Vengry),
în italiană "Ungari", în franceză "Hongrois", în engleză
"Hungarians"). Astăzi, Ungaria împreună cu Polonia
Polonia,, Slovacia i
Republica Cehă,
Cehă, formează a a-numitul grup de la Vi egrad .
ü  
` ü  (bulgară ê , AFI:: [b‹l garija]), oficial 
 ü  (¢ ê 
, AFI ,,
[r± publika b‹l garija]) este o ’ară europeană situată în Peninsula Balcanică.
Balcanică. Se învecinează cu
România la nord (în cea mai mare parte de- de-a lungul Ñunării ), Serbia i Republica Macedonia la
Ñunării),
vest i Grecia i Turcia la sud. La est, teritoriul ’ării este delimitat de Marea Neagră.Neagră.
` Primele regate bulgare pe pământ european s- s-au format în Evul Mediu timpuriu, în secolul VII. VII.
Toate entit㒠tradi’iile Primului Imperiu
entită’ile politice bulgare care au apărut mai târziu, au continuat tradi’
Bulgar (632
632/ /681
681³ ³1018
1018),), care în cursul existen’
existen’ei sale a acoperit cea mai mare parte a Balcanilor
furnizând alfabetul, literatura i cultura sa între popoarele Europei de Est. Est. Câteva secole mai
târziu, în urma declinului celui de Al Ñoilea Imperiu Bulgar (1185 1185³³1396
1396//1422
1422), ), ’ara bulgarilor a
intrat sub controlul otoman pentru o perioadă de aproape cinci sute de ani. Războiul ruso- ruso-otoman
(1877
1877--1878
1878)) a permis Bulgariei să se restabilească ca o monarhie constitu’
constitu’ională. Semnarea
tratatului de la San Stefano marchează rena terea statului bulgar. Bulgaria i-a declarat
independen’’a fa’
independen fa’ă de Turcia Otomană în 1908 1908,, imediat după Revolu
Revolu’’ia Junilor Turci.
Turci. Ñupă Al
Ñoilea Război Mondial,
Mondial, Bulgaria a devenit un stat comunist într- într-o zonă de influen’
influen’ă a Uniunii
Sovietice.. Todor Jivkov a dominat statul din punct de vedere politic pentru treizeci i trei ani
Sovietice
(perioadă între 1956 i 19891989).). În 1990
1990,, după Toamna Popoarelor,
Popoarelor, Bulgaria a devenit o republică
democrată capitalistă.
` Acum, Bulgaria este o democra’
democra’ie parlamentară organizată ca republică constitu’
constitu’ională unitară. S- S-
a integrat în Uniunea Europeană în 2007 2007,, iar în NATO în 2004
2004.. Are o popula’
popula’ie de aproximativ
7,6 milioane de locuitori.
  
`  este o ’ară situată în sud- sud-estul Europei Centrale,
Centrale, pe cursul inferior al Ñunării
Ñunării,, la nord de peninsula
Balcanică i la ’ărmul nord-
nord-vestic al Mării Negre.
Negre.[2] Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafa’
suprafa’a Ñeltei
Ñunării i partea sudică i centrală a Mun Mun’’ilor Carpa’
Carpa’i. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-
sud-vest,
Ungaria la nord-
nord-vest, Ucraina la nord i est i Republica Moldova la est, iar ’ărmul Mării Negre se găse te la
sud--est.
sud
` Ñe--a lungul istoriei, diferite por’
Ñe por’iuni ale teritoriului de astăzi al României au fost în componen’
componen’a sau sub
administra’’ia Ñaciei
administra Ñaciei,, Imperiului Roman,
Roman, Imperiului Otoman,
Otoman, Imperiului Rus sau a celui AustroAustro--Ungar.
Ungar.
` România a devenit stat suveran în 1859 prin unirea dintre ara Românească i Moldova condusă de Alexandru
Ioan Cuza i a fost recunoscută ca ’ară independentă 19 ani mai târziu. În 1918 1918,, Transilvania
Transilvania,, Bucovina i
Basarabia s-au unit cu România formând România Mare sau România interbelică, care a avut extinderea
teritorială maximă din istoria României (295.641 km2).
` În ajunul celui de-
de-al Ñoilea Război Mondial (1940), România Mare (Întregită), sub presiunea Germaniei
condusă de Hitler i colaborarea guvernului pro- pro-nazist condus de Gigurtu
Gigurtu,, a încetat să mai existe prin cedarea
de teritorii Ungariei (nordul Transilvaniei), Bulgariei (Cadrilaterul
Cadrilaterul)) i Uniunii Sovietice (Basarabia
Basarabia,, Her
Her’’a i
Bucovina de nord).
nord). Ñupă abolirea regimului lui Antonescu de la 23 august 1944 i întoarcerea armelor contra
Puterilor Axei, România s- s-a alăturat Puterilor Aliate (Anglia, Statele Unite, Fran’
Fran’a i Uniunea Sovietică) i a
recuperat nordul Transilvaniei
Transilvaniei,, fapt definitivat prin Tratatul de pace de la Paris semnat la 10 februarie 1947.
` La momentul destrămării Uniunii Sovietice i a înlăturării regimului comunist instalat în România (1989 1989),), ’ara a
ini’
ini’iat o serie de reforme economice i politice. Ñupă un deceniu de probleme economice, România a introdus
noi reforme economice de ordin general (precum cota unică de impozitare, în 2005) i a aderat la Uniunea
Europeană la 1 ianuarie 20072007..
ü   

       




Ñelurintu Georgiana
Clasa X- Ñ