Sunteți pe pagina 1din 36

 Rapoarte interarcadice ortognate

 Sagital (antero-posterior)
 Transversal (orizontal)
 Vertical (supero-inferior)
 Examinare clinică şi pe modele de studiu
 Poziţia de IM
 Clasificarea Angle utilizată în diagnosticul
ocluzal în ortodonţie
 Se precizează în diagnostic modificarea
reperului mandibular în raport cu cel
maxilar
 Examinarea din normă laterală (dr. şi stg.)
 Repere:
 molar(M1 mand.)→ Cheia lui Angle
 canin(C mand.)
 Incisiv
Cheia lui Angle
 Raport neutral : şanţul intercuspidian al molarului 1
mandibular se află în dreptul cuspidul MV al molarului 1
maxilar
 Raport mezializat: şanţul intercuspidian al molarului 1
mandibular se află mezial în raport de cuspidul MV al
molarului 1 maxilar.
 Raport distalizat: şanţul intercuspidian al molarului 1
mandibular se află distal de în raport de cuspidul MV al
molarului1 maxilar.
 Clasificarea diagnostică:
 Ocluzie neutrală → clasa I Angle
 Ocluzie distalizată → clasa a-II-a Angle
 Ocluzie mezializată → clasa a-III-a Angle
Reperul canin:
 Raport neutral: vârful caninului mandibular
corespunde cu spaţiul (nişa masticatorie)
dintre C şi IL maxilar
 Raport mezializat: vârful caninului mandibular
se află mezial de nişa masticatorie dintre C şi IL
maxilar.
 Raport distalizat: vârful caninului mandibular se
află distal de nişa masticatorie dintre C şi IL
maxilar.
Reperul incisiv
 Raport neutral: contactul dintre marginea liberă a incisivilor
mandibulari cu faţa palatinală a incisivilor maxilari
infracingular→raport/ocluzie psalidodontă (Chateau, Walter)
 Raport neutral: marginea liberă a incisivilor mandibulari se
află în contact cu marginea liberă a incisivilor maxilari
→raport/ocluzie labiodontă
 Rapoarte patologice:
 Lipsa contactului dento-dentar în plan sagital
→Inocluzie sagitală (overjet)
 Marginea liberă a incisivilor mandibulari este situată anterior faţă de
cea superioară
 →raport/ocluzie inversă
 Ocluzie inversă cu inocluzie sagitală
 Examinarea din normă frontală
 Repere:
 Molar
 Canin
 Incisiv
Reperul molar
 Relaţii neutrale:
 Cuspizii vestibulari mandibulari sunt situaţi în dreptul
şanţului sagital al molarilor maxilari (Heckmann, Bredy)
 Rapoarte patologice:
 Vârful cuspidului vestibular al molarului mandibular este
plasat vestibular de cel al molarului maxilar→
angrenaj/ ocluzie inversă
 Dacă molarul mandibular depăşeşte vestibular molarul
maxilar cu 2 cuspizi→raport/ocluzie vestibularizată
 Cuspizii vestibulari mandibulari depăşesc lingual pe cei
palatinali→raport/ocluzie lingualizată
 (lipsa contactului transversal) →inocluzie transversală
Reperul canin
 Raport neutral:
 Faţa vestibulară a caninului mandibular se află în
contact cu faţa orală a caninului maxilar sau/şi a
incisivului lateral
 Rapoarte patologice:
 Faţa vestibulară a caninului mandibular se află în raport
cu faţa orală a caninului maxilar, dar nu în contact( ex.
un spaţiu transversal)
→ raport lingualizat cu inocluzie transversală
 Faţa linguală a caninului mandibular se află în contact
cu faţa vestibulară a caninului maxilar
→ raport invers
Reperul incisiv
 Raport neutral:
 Linia interincisivă mandibulară se află în prelungirea liniei
interincisive maxilare
→Coincidenţa liniilor interincisive
 Linia intermaxilară superioară coincide cu linia
intermaxilară inferioară
→Coincidenţa liniilor intermaxilare
 Linia intermaxilară superioară/inferioară coincide cu
linia interincisivă maxilară/mandibulară
→Coincidenţa liniilor intermaxilare cu cele interincisive
Reperul incisiv
 Rapoarte patologice:
 Necoincidenţa liniilor interincisive
→ex. Linia interincisivă mandibulară deviată la dr(stg) cu
..mm
 Necoincidenţa liniilor intermaxilare
→ex. Linia intermaxilară mandibulară deviată la dr(stg) cu
..mm
 Necoincidenţa liniior interincisive cu liniile intermaxilare
corespunzătoare
→ex. Linia interincisivă mandibulară deviată la dr(stg) cu
..mm faţă de linia intermaxilară inferioară
 Examinare din normă frontală
 Repere:
 Molar şi zona laterală
 Canin şi zona frontală
Reper molar şi zona laterală
 Raport neutral: contactul molarilor mandibulari cu
cei maxilari (P.F: Schmudt)
 Rapoarte patologice:
 Lipsa contactului →inocluzie verticală
 Absenţa unui reper ce determină migrarea verticală a
antagonistului →suprapoziţie
Reperul canin şi zona frontală
 Raport neutral:
 Contactul în plan vertical de la relaţia cap la cap la
relaţia de supraacoperire 1/3 din înălţimea coronară a
incisivilor mandibulari
 Rapoarte patologice:
 Inocluzie verticală
 Caninul maxilar depăşeşte în plan vertical caninul
mandibular cu mai mult de 1/3.
→acoperire mai mare de 1/3 → supraocluzie cu 2
variante:
 În acoperiş (cu vestibularizarea celor maxilari)
 Acoperită (cu palatinizarea dinţilor maxilari)
 Raport dentar →se foloseşte atunci când
se face referire la o pereche de dinţi
antagonişti: ex. Raport invers sagital la
13/43
 Ocluzie dentară→se foloseşte când se
face referire la un sector sau toată
arcada:ex. Ocluzie inversă frontală,
ocluzie inversă totală
 Fiecare punct de pe mandibulă are o traiectorie
unică.
 Clasificare:
 Mişcări
 simple: rotaţie şi translaţie
 complexe
 Mişcări în plan sagital/frontal/orizontal
 Mişcări
 voluntare/comandate
 Reflexe/automatizate (marea majoritate funcţionale)
 Mişcări
 Limitate
 Funcţionale
Mişcări
 Cu contact dento-dentar: propulsia, lateralitatea,retropulsia
 Fără contacte dento-dentare: Deschiderea gurii
 Dispozitive extraorale şi intraorale
 Metode digitale
 Metoda clasică utilă în scop didactic:
Metoda Posselt→
Înregistrarea grafică a mişcărilor punctului
interincisiv mandibular
Diagrame de mişcare în plan sagital, frontal
orizontal→
Bicuspoidul lui Posselt
 Definiţie: factori ce determină
amplitudinea şi direcţia mişcărilor
mandibulare
 Clasificare:
 Determinantul anterior
 Determinantul posterior
 Determinantul neuro-muscular
Determinantul anterior
 Arcadele dentare în întregime
 Determinant anatomic
 Factor variabil, se modifică prin carie
migrări, tratamente restauratoare,
 Determină mai ales direcţia de mişcare.
•Panta incisivă→abruptă/lină

•Overbite (acoperire în plan vertical)

•Overjet (acoperire în plan sagital)

•Mişcările mandibulei cu contacte dento-dentare sunt influenţate ca direcţie


şi amplitudine de aceste caracteristici morfologice ale dinţilor frontali.

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie – 3/21


Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie – 6/21
Determinantul neuromuscular
 Muşchii masticatori:
 Maseter
 Temporal
 Ptrerigoidieni
 Muşchii limbii
 Muşchii cefei şi muşchii gâtului(cervico-
dorsali)
 Muşchii suprahioidieni
 Muşchii infahioidieni
 Toţi muşchii implicaţi în menţinera posturii
generale a corpului
Determinantul neuromuscular
 Efectorul mişcărilor mandibulare
 Sub coordonare
 Centrală → mişcările voluntare
 periferică → mişcările reflexe/automatizate
 Determină amplitudinea şi direcţia mişcării
 Se modifică prin patologie: paralizie, spasme,
 Limitează prin contracţie amplitudinea
mişcărilor maxime permise de ATM la mişcări
funcţionale
Determinantul posterior
 Articulaţiile temporo-mandibulare
 Determinant anatomic
 Înclinarea sagitală a pantei condiliene
 Poziţia ligamentului temporo-mandibular în
raport cu peretele anterior al tuberculului
articular
 Rigiditatea ligamentului temporo-mandibular
Determinantul posterior
 Determină mai ales amplitudinea mişcărilor
(mişcări maxime/limită) dar şi direcţia
acestora:
 Mişcările condililor:
 rotaţie pură - coborârea mandibulei
 rotaţie şi translaţie - deplasarea inferioară şi anterioară a
mandibulei( deschiderea gurii, propulsia )
 Factor relativ fix(nu poate fi modificat
decât de patologia articulaţiei, traumatic
sau chirurgical)
•Ghidajul condilian : abrupt→mişcări ample pe verticală
• : lin →mişcări ample pe orizontală
Factorii care influenţează mişcarea:
•Morfologia peretelui medial al condilului orbitant
•Ligamentul temporo-mandibular al condilului pivotant

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie – 11/21