Sunteți pe pagina 1din 45

Hemostaza

primara
Hemostaza

Definitie: Ansamblul de fen fiz cu mecanism


complex ce duc la oprirea hemoragiei.
Rol: apararea locala
Teritoriu: la nivelul vaselor de calibru mic si
mijlociu
Elemente cu rol in hemostaza
- peretele vascular
- trombocitele
Etapele hemostazei
1. Hemostaza primara
– reversibila in prezenta unor concentratii mici
de ADP
2. Hemostaza secundara
– „cascada coagularii” (timp plasmatic)
– ireversibila cu formarea cheagului trombocitar
in prezenta ADP crescut si Tx A2
3. Retractia chagului
4. Fibrinoliza
1. Hemostaza primara
= timp vasculo-plachetar (hemostaza provizorie)
Cuprinde:
- modificari hemodinamice locale
- formarea cheagului plachetar
Rol: oprirea temporara a hemoragiei
Este revesibila in prezenta concentratilor mici de ADP
2 timpi:
1. timp vascular – modificari vasomotorii locale
2. timp plachetar
I.Timpul vascular
1. Factorul trigger = lezarea endoteliului vascular
• subst antitrombotice: prostaciclina, proteoglicani (act AT III),
NO(vd), TPA(act tis al plasminogenului)
• subst procoagulare: PAI (inhib activat de plasminogen)

2. Vasoconstrictia localizata si vasodilatatie in vecinatate:


• spasm reflex (prin serotonina, 5 HT (hidroxi triptamina),
Catecolamina,Tx A2= durata 1 min si scaderea lumen cu
2/3), mediata nervos (prin reflex de axon)
• compresia mecanica data de sangele extravazat =>
devierea sangelui spre tes vecine prin vd circ colat
II.Timpul plachetar

a. Aderarea trombocitelor - pasiv


b. Agregarea plachetara - activ
c. Metamorfoza vascoasa
II.a. Aderarea trombocitelor
 Are loc la nivelul microfibrilelor subendoteliale si
la membrana bazala de colagen
 Se face prin Factorul Von Willebrand si
fibronectina
 FVW circula in plasma si formeaza cu factorul
VIII plasmatic un complex macromolecular
 FVW interactioneaza cu membrana
trombocitelor prin GP IbIX ducand la aderarea
Tr la leziunea peretelui vascular
 GP Ib impreuna cu GP IX (ce fix fact XI-
Rosenthal) formeaza complexul molecular
glico-calicina
II.b. Agregarea plachetara
 Trombocitele isi schimba forma si emit pseudopode
 Trombocitele elibereaza continut granular (ser,ADP)
 Trombina = fact inductor principal al agregarii
 Trombina este produsa in zona leziunii pe cale extrinseca
 Trombina se leaga de receptorii mb GP V => activeaza
plachetara PLA2 => elibereaza ac arahidonic din PLP mb.
 Trombina-R-GP V activeaza PL A2=PLP => ac arahidonic =>
PG (cicloxigenazei) => TxA2(Tx sintetazei) => activ PLC=PIP =>
IP3 si DAG.
 IP3 stimuleaza elib din gran Tr a Ca2+ => activ
trombosteina(fact 7 tr) => retractia Tr cu form de
pseudopode si degranulare (ADP,SER)
 Fibrinogen + ADP => punti intre pseudopode si se fix de R mb-
GP IIbIIa => dop plachetar lax, fragil, nehemostatic
Substante implicate in activarea si agregarea trombocitara:
 Calciu
 Leurcotriene
 Prostaglandine
 Prod de degran Tr(ADP,ATP,SER) cu elib de PAF(fact activ
de plachete)
Agonistii agregarii fiziologice:
 Colagenul subendotelial
 TxA2
 Ser
 Adrenalina
 Trombina => Recept membr Tr (prot G) eliberand
fosfolipaza
Factorii inhibitori ai eliberarii gran tromb
 prostaciclina (prin activ adenilat ciclazei care creste AMP
ciclic) si
 teofilina (prin inhib fosfodiesterazei care degrad AMPc)
II.c. Metamorfoza vascoasa
 Trombina produsa pe cale intrinseca creste
permeabilitatea membranei tr pt Na si apa =>
creste vol plachetar cu umplerea spatiului
dintre pseudopode si cheagul alb devine
hemostatic.
 Transformarea fibrinogenul in fibrina care
fixeaza dopul tr de peretele vasc. lezat(daca
nu e fixat, se poate mobiliza dupa cedarea
vasoconstrictiei odata cu reluarea fluxului sgv)
2. Hemostaza secundara
= timpul plasmatic al coaguilarii
Rol: ancorarea trombocitelor la colagenul
vascular printr-o retea rezistenta de fibrina
Activarea se face prin fact plasmatici =>
cheag insolubil, solid
Doua cai:
1. intrinseca
2. extrinseca
a. Calea intrinseca
 Absorbtia la nivelul endoteliului lezat a complexului:
• fact XII(Hageman)
• HMWK (kininogen cu greutate moleculara mare= fact
XIV(Fitz Grelald)
• kalicreina
 Complexul in contactului cu colagenul din endoteliul
lezat devine factorul XII activ in prez bradikininei
 Factorul Fletcher(prekalicreina) = fact XV care se transf
in kalicreina prin enz locale
 Kalicreina actioneaza asupra fact XIV(Fitz Grelald) =
kininogen pe care-l transf in bradikinina
 Fact XIIa transf XI in XIa in prez bradikininei
 Fact XIa cu calciu si cu fact VIII + FLp transf X in Xa.
 Xa +V+Calciu+FLp transf protrombina in trombina.
Trombina transf fibrinogenul in fibrina monomer (instabil)
care se stab in prez fact XIIIa (din XIII in prez Calciului)
b. Calea extrinseca
 Declansata prin eliberarea din leziunea endoteliului
vascular a tromboplastinei tisulara(fact III) care
activeaza proconvertina(fact VII)

NB: Exista anticoagulanti serici nat: AT III, Prot C, Prot S,


care impiedica activarea in exces a coagularii
3. Retractia cheagului
 Trombusul fibrinos proaspat contine ser in
ochiurile retelei de fibrina
 Prin proteine contr (trombosteina), se elimina
serul din cheag si acesta devine mai rezistent
4. Fibrinoliza
 Dupa repararea peretelui lezat, trombul este
eliminat prin fibrinoliza
 Plasminogenul (beta1-glob,stz hepatic) se
transforma in plasmina in prezenta activatorilor
plasmatici si tisulari de plasminogen(serinproteaze,
streptokinaza si urokinaza)
 Plasmina transforma fibrina in fibrinopeptizi (PDF)
 Plasmina in exces este inactivata de antiproteaza
(alfa2-antiplasmina)
Factorii cu rol in reglarea
intensitatii coagularii
1. Antitrombina
- actiune lenta de inhibitie a trombinei si factorului X activ
- stimulata de heparine (de 1000 de ori), care exista in
sange si endoteliu - heparan sulfat
2. Sistemul fibrinolitic
- plasminogenul se transforma in plasmina
- activatori de plasminogen:
a) stimulatori
-TPA (act tis al plasmin)
b) inhibitori
-TAFI (inhibitor al trombinei active a fibrinolizei)
-PAI 1 - ianctiveaza TPA
-alfa 2 antiplasmina (inactiv plasmina)
Factorii cu rol in reglarea
intensitatii coagularii
3. TFPI
- inhibitorii caii extrinseci a factorilor tisulari
- blocheaza cx fact tisular-fact VII activ si fact Xa
4. Proteina C, Proteina S
- sinteza e dependenta de vitamina K
- la endoteliu e trombomodulina
- trombina se leaga de trombomodulina => activeaza
proteina C
- Proteina C activata se leaga de proteina S si
inactiveaza factorul Va si VIIIa, scazand producerea
de trombina
Factorii plasmatici ai coagularii
I. Fibrinogen = GP din ficat
II. Protrombina = alfa 2-globulina, in ficat, vit K dependenta,
leaga Ca++
III. Tromboplastina tisulara eliberata de tesutul lezat
IV. Ca++ participa la form protr, Tr, fibr, stimul elib tromb si
activ FLpA si C
V. Proaccelerina
VI. Accelerina = Glob prin transf fact V
VII. Proconvertina - stz in ficat, vit K dep
VIII. Antihemofilic A - glob
IX. Antihemofilic B (Christmas) sau tromboplasina plasmatica-
stz ficat, Vit K dep
X. Stuart Prower - stz ficat, vit K dep
XI. Antihemofilic C
XII. Hagemann
XIII. Stabilizator al fibrinei
XIV. Fitzgerald (kininogen)
XV. Fletcher - precalicreina
Interactiuni intre cele doua cai
 VIIa activeaza IX
 Ficatul sintetizeaza:
- toti fact coagul cu exceptia: VIII (stz in rinichi)
- proteinele C, S, AT III, antiplasmina, plasminogen
 Fibrinogenul are structura modificata in boli
hepatice si apar tulburari de coagulare prin
transformare lenta si partiala in fibrina
Patologia hemostazei primare
1. Vasculopatii
a) ereditare
b) dobandite
2. Tulburari cantitative trombocitare
a) trombocitopenii
b) trombocitoze
3. Tulburari calitative trombocitare = trombopatii
a) ereditare:
b) dobandite:
1. Vasculopatii
a) Ereditare
 Sindromul Ehler-Danlos: defecte congenitale in sinteza de
colagen III => deficit cantitativ (tipul IV) sau calitativ (tipul
VI)
 Boala Rendu-Osler (teleangiectazia hemoragica
ereditara): defect de angiogeneza a vaselor de calibru
mic
b) Dobandite
 Purpura Henoch-Schonlein: secundar infectiei cu
Streptococ β hemolitic de grup A => complexe imune
circulante cu IgA care se depun in capilarele
tegumentelor + mucoasei intestinale + sinoviei + glomerul
=> vasculita cu CIC, activarea C (HS de tip III) care se
manifesta cu purpura, colici abd., dureri articulare, IRA
 Scorbut (deficit de Vit C): deficit de sinteza hidroxiprolina
in colagenul de tip III secundar deficit de vit C
2. Tulburari cantitative trombocitare
Valori normale: 150-450.000/mm3

A. TROMBOCITOPENII - sub 150.000/mm3


- sub 100.000 - se prelungeste coagularea
- sub 25.000 - hemoragii spontane
Cauze:
- mecanism central: deficit de sinteza medulara
a. ereditar: maladia Fanconni (aplazia medulara)
b. dobandit:
- toxice, Rx, citostatice, virusuri: VEB, VHA, VHC, CMV =>
pancitopenie
- forme de leucemii
- postmedicamentos, autoimun, idiopatic
- mecanism periferic
- tip imun: purpura trombocitopenica autoimuna; post
medicamentoasa(chinidina, norfloxacina), alloimunizare
- consum crescut in coagularea intravasculara diseminata (CID)
- hipersplenism
- cu splenomegalie: cirotici, limfoame splenice, leucemii cr,
tezaurismoze
2. Tulburari cantitative trombocitare

B. TROMBOCITOZE
- dupa splenectomie (se da antiagregant)
- reactie de faza ac (prin IL)
- boli hematologice (trombocitoza esentiala –
trombocite mici, fara granulatii)
2. Tulburari calitative trombocitare
Trombopatii
a) Ereditare:
 Sindromul Bernard-Soulier (distrofia trombocitara
hemoragica)
- deficit de GP Ib (recept de f.v.W.) => defect de aderare
- deficit de GP IX (recept de f. XI – Rosenthal) => tulburare
de coagulare
- deficit de GP V (receptor pt. trombina) => afectarea
metamorfozei vascoase
 Pseudoboala Von Willebrand: numar crescut si afinitate
crescuta a GP Ib pentru f. Von Willebrand => scaderea
afinitatii acestuia pentru colagenul tip III – deficit de
aderare
 Trombastenia Glanzman – deficit de GP IIbIIIa => deficit
de agregare
b) Dobandite: insuficienta renala, limfoproliferari
maligne ale liniei megacariocitare, boli autoimune,
alcool, medicatie antiinflamatoare si antiagreganta
Boala Von Willebrand
Definitie: deficit cantitativ sau calitativ de sinteza a factorului Von
Willebrand (codificat de cz. 12) si secundar deficit de factor VIII (codificat
de cz. X) – ei circuland plasmatic sub forma de complex : f.v.W. – f. VIII :
absenta f.v.W. creste susceptibilitatea la liza a f. VIII liber circulant
Clasificare:
 Boala Von Willebrand tip I – deficit cantitativ de sint de monomeri de f
vW si FVIII
 Boala Von Willebrand tip II A – deficit calitativ de formare a multimerilor
cu greutate moleculare mare
 Boala Von Willebrand tip II B – multimeri cu afinitate exagerata pentru
GPIa-IX
 Boala Von Willebrand tip II M – multimeri fara afinitate pentru GPIa-IX
(nu au structura receptoare)
 Boala Von Willebrand tip II N – nu au afinitate pentru FVII (nu au
structura receptoare)=> F VIII
 Boala Von Willebrand tip III – forma severa, deficit absolut de f vW si de
F VIII
Manifestari clinice
 afectarea hemostazei primare- afectarea aderarii : purpura (petesii),
sangerari mucoase
 afectarea hemostazei secundare (calea intrinseca prin afectarea f.
VIII): hematoame, hemartroze
Evaluarea hemostazei primare
1. Timpul de sangerare
a. Metoda Duke
b. Metoda Ivy
2. Testul de fragilitate capilara
a. Testul garoului
b. Testul ventuzei
3. Teste specifice pentru trombocit
a. Numarul trombocitelor
b. Determinarea duratei de viata a trombocitelor
c. Morfologia trombocitara (pe frotiul de sg. periferic)
d. Teste de aderare plachetara
e. Testul de agregare plachetara (agregometrie plachetara
turbidimetrica)
f. Aglutinarea la ristocetina
4. Activitatea cofactorului ristocetinic (apartine fact. v.W.)
5. Dozarea factorului Von Willebrand
1. Timpul de sangerare
Definitie: reprezinta timpul cat sangereaza o leziune tegumentara
standard
 investigeaza global hemostaza, dar e influentat in special de
hemostaza primara
 este nespecific, iar standardizarea metodei este f. Importanta
Creste in:
 Vasculopatii
 Trombocitopenii
 Trombopatii
 Boala Von Willebrand
 medicatie antiagreganta:
- aspirina(AINS)
- Ticlopidina
- Clopidogrel
- Abciximab
- Firofiban
- Eptifibatide
1. Timpul de sangerare
A. Metoda Duke
- se inteapa lobul urechii cu un ac special care provoaca o
leziune de 1 mm lungime si 1 mm adancime
- la temperatura normala, nu frecam lobul urechii cu alcool
in cursul asepsiei
- se adsorb picturile de sange cu o hartie de filtru din 30 in
30 sec
- timpul de sangerare normal: 2-4 min (pana s-a oprit
sangerare, nu formarea chagului!!!)

B. Metoda Ivy
- se fixeaza tensiometrul pe brat la 40 mmHg (realizeaza o
staza venoasa moderata)
- se realizeaza o incizie pe fara anterioara a antebratului 10
mm lungime 1 mm adancime
2. Testul de fragilitate capilara
A. Testul garoului (Testul Rumpel-Leede)
- investigheaza global hemostaza primara
- se fixeaza mansonul tensiometrului pe brat la nivelul TA
medii pt 5-6 min
- dupa 5 min se numara petesiile de la plica cotului pe o
arie de 4 cm patrati
- aparitia echimozelor reprezinta un semn de gravitate
Normal Slab pozitiv Pozitiv Intens pozitiv

<3 petensii 3-10 petensii 10-30 petensii >30 petensii

B. Testul ventuzei
- masoara rezistenta capilara prin provocarea unei
depresiuni la nivelul pielii cu ajutorul unei ventuze
- se numara petesiile care apar (N=max 5) dupa o
depresiune de 30mmHg, aplicata timp de 1 min
3. Teste specifice pentru trombocite
Definitie: Trombocitele sunt elemente celulare
anucleate, discoidale, cu 3 tipuri de granule:
a. Dense, ce contin:
• ADP
• ATP
• Calciu
b. Alfa, ce contin mediatorii:
• FAP(factor de activare plachetar)
• FV-W
• Fibrinogen
• Fibronectina
• Factor IV plachetar
• Betatromboglobuline
• Trombospondina
• Factor V
c. Lizozomale
3. Teste specifice pentru trombocite

A. Numarul trombocitelor
- se recolteaza sangele pe anticoagulant (EDTA –
acid etilen diamin tetraacetic)
- se adauga o solutie care produce hemoliza si inhiba
aderarea si agregarea plachetara
- aparatele moderne de numărare a trombocitelor
oferă si date despre indicii plachetari (volumul
plachetar mediu)
Numarul trombocitelor
Normal: 150-450.000/mm3
Trombocitopenie: <100.000/mm3
<70.000/mm3 – manifestari clinice : petesii, sangerari
mucoase – caracteristice pentru afectarea
hemostazei primare
<50.000/mm3 – hematoame, hemartroze, hemoragii
interne – caracteristice pentru afectarea hemostazei
secundare (tulburari de coagulare aparute secundar
trombopeniei severe: coagularea are ca suport masa
plachetara)
<30.000/mm3 – risc vital prin sangerari spontane la nivel
SNC
Trombocitoza: >400.000/μL
Trombocitemie: >1.000.000/μL
Trombocitopenia
1. Cauze centrale
a. Hipoproliferare = inlocuirea ţesutului medular cu
ţesut tumoral (leucemie, limfom) sau cu ţesut de
fibroză (post-radioterapie, chimioterapie);
frecvent=pancitopenie
b. Trombocitopoieză ineficientă = deficitul de
vitamina B12 (acid folic)
2. Cauze periferice
a. Distributie periferică anormală
- Splenomegalie congestivă (hipertensiune portală)
limfoproliferativă, mieloproliferativă
b. Cresterea distructiei periferice
Trombocitopenia
3. Cauze imune (fara splenomegalie)
 Purpura trombocitopenică idiopatică/autoimună - datorită
existenței în circulație a autoanticorpilor antitrombocitari,
care determină distrugerea prematură a trombocitelor în
ficat și splină. Frecvent la femei dupa 70ani (rasp la cortizon)
 Post-medicamentoasa (chinidina, norfloxacina)- se produc
autoAc care actioneaza incrucisat
 Sindromul de CID - Tr scad in dinamica , prin consumul lor la
formarea trombilor, mortalitate mare
 Non-imunologic – Purpura trombocitopenică trombotică
 Purpura trombocitopenică trombotică (PTT) și Sindromul
hemolitic-uremic (SHU) - multiplii microtrombi în vasele mici
de la nivelul inimii, creierului și rinichilor care produc distrucția
non-imunologică a Tb ce traversează zona vasculară
afectată. PTT – acut la adulți - frecvent idiopatic, uneori în
cursul sarcinii sau indusă medicamentos.
Trombocitopenia cu splenomegalie
Cauze:
 Ciroza hepatica + HT portala + splenomegalie  Trombocito-penie
secundara cirozei
 Leucemii cronice
 Limfoame splenice
 Tezaurismoze(B.Gauche, Nieman Pick, amiloidoze)

Examen clinic:
 Sângerare muco-cutanată (peteșii, echimoze, epistaxis, urogenital,
gastrointestinal) - caracteristic afectării hemostazei primare.
 Trombocite >100.000/mm3 - hemostază primară în limite normale,
TS normal, nu se asociază cu hemoragii clinic manifeste
 Trombocite: 50.000–100.000/μL – sângerare excesivă în traumatisme
severe sau intervenții chirurgicale extinse
 Trombocite <50.000/μL– sângerare excesivă în traumatisme minore,
efort de defecatie, tuse
 Trombocite <20.000/μL – sângerare spontană la nivel
gastrointestinal, urogenital, SNC – uneori cu risc letal
Trombocitemia si trombocitoza
 Numărul de trombocite din sângele periferic
depăseste limita superioară a valorilor normale
 Desi în număr ridicat, trombocitemiile pot fi
însotite de hemoragie, deoarece trombocitele
pot fi anormale din punct de vedere funcțional
(trombopatii), mai frecvent atunci când nr Tr > 1
milion/mm3 (exemplu: trombocitoza esentiala)
Trombocitemia si trombocitoza
1. Cauza primară:
- afectiuni mieloproliferative ce pot afecta una sau mai
multe linii hematologice
- exemple: trombocitoza esentială, policitemia vera

2. Cauza secundară (reactivă):


- Postsplenectomie - splina este principalul organ care
îndepărtează trombocitele îmbătrânite; la varstnici se
administreaza antiagregant
- In situatii de agresiune(Reactii deFaza Acuta-
operatii,nastere,tbc, variatii termice) - afectarea
homeostaziei cu cresterea nr de trombocite. Alte RFA-VSH,
PCR, Fb, Tr, Leuc
- Anemia feriprivă, anemie posthemoragică : anemia
stimulează măduva osoasă pentru producţia celulară. În
absenţa fierului, eritrocitele nu se pot sintetiza uşor, dar
trombocitele da.
3. Teste specifice pentru trombocite
B. Determinarea duratei de viata a trombocitelor
- marcarea trombocitelor in vitro cu Cr51
radioactiv
- reinjectarea trombocitelor marcate
- urmarirea diminuarii/disparitiei radioactivitatii
- durata de viata nomala a trombocitelor: 8-10 zile
3. Teste specifice pentru trombocite
C. Morfologia trombocitara
- se realizeaza pe frotiul de sange periferic
- este o investigație utilă pentru evidențierea:
 recoltarea sg. pe EDTA la care se adauga solutie care
produce hemoliza si inhiba aderarea si agregarea Tc.
 se observa aspectul trombocitelor pe lama la microscopul
optic:
• Sd. Bernard Soulier: trombocite mari (diam. 5-10 microni),
granule situate central cu aspect pseudonuclear =>
aspect limfoid
• Trombastenia Glanzman: trombocite izolate (nu exista GP
IIbIIIa – receptor pt. fibrinogen)
• Pseudoboala Von Willebrand: trombocite mari
• Trombocitopenie datorata agregării plachetelor – ex în
recoltarea sau anticoagularea inadecvată a sângelui
• Absenței unor componente ultrastructurale plachetare -
ex. lipsa granulelor alfa în sdr plachetelor cenușii
3. Teste specifice pentru trombocite
D. Teste de aderare plachetara
- masoara aderarea plachetelor la diverse suprafete intr-o
unitate de timp standard
- valoarea se exprima procentual: procentul (%) de
trombocite care adera din totalul trombocitelor
a. In vivo (metoda Borchgrevnick)
• masoara aderarea plachetara la nivelul unei incizii
cutanate standard
• se compara nr. de trombocite din sangele extravazat
recoltat la 1,3,5 minute (media trombocitelor) cu nr. de
trombocite circulante
• normal 25-60% din trombocite adera
b. In vitro (metoda Salzman)
• sangele venos recoltat pe anticoagulant trece cu un
debit constant printro coloana cu perle de sticla
• normal 35-60% din trombocite adera
3. Teste specifice pentru trombocite
E. Testul de agregare plachetara (agregometrie plachetara
turbidimetrica)
- urmareste comprtamentul trombocitelor in prezenta
activatorilor plachetari (inductorii agregabilitatii plachetare
modifica conformational si expun pe suprafata mb.
trombocitare GP IIbIIIa – receptorul pt. fibrinogen –care
fixeaza fibrinogenul si determina agregarea)
- utilizam un fotometru (agregometru) in prealabil calibrat cu
plasma saraca in trombocite pentru transmiterea 100% a
luminii
- folosim plasma bogata in trombocite (centrifugata la viteze
moderate) peste care se adauga inductori ai agregarii: ADP
(adenozin difosfat) sau trombina => se vor forma agregate
din ce in ce mai mari care se depun, clarificand plasma =>
cresterea transmiterii luminii; la normal 80-100%
- daca nu se produce agregarea => defect de GP IIbIIIa =
trombastenie Glanzman
3. Teste specifice pentru trombocite
F. Aglutinarea la ristocetina
- investigheaza aderarea plachetara la ristocetina
- fact. Von Willebrand adera la ristocetina cum adera la fibrele
de colagen (dar cu alta structura receptoare)
- folosim plasma pacientului anticoagulata (recoltata pe citrat
de Na) bogata in trombocite la care se adauga ristocetina =>
se formeza aglutinate trombocitare in jurul ristocetinei mediate
de f. v.W.
- daca nu se formeaza aglutinate trombocitare => deficit de
f.v.W. sau GP Ib
- se adauga plasma saraca in trombocite (de la un individ
normal – deci bogata in f.v.W.):
a. exista agregate trobocitare: deficit de f.v.W. => boala von
Willebrand
b. nu exista agregate trombocitare: deficit de GP Ib => Sd. Bernard –
Soulier
- un fotometru masoara gradul de transmitere a luminii prin
plasma; normal 80-100%
- in boala vW tip IIB si in pseudoboala vW algutinarea la
ristocetina este excesiva
4. Activitatea cofactorului ristocetinic
- folosim plasma pacientului anticoagulata saraca in
trombocite la care adaugam plachete normale si
ristocetina
- un fotometru masoara gradul de transmitere a luminii
pasma pacientului; normal 80-100%
- se poate compara rezultatul cu cel al unei probe
martor
- activitatea cofactorului ristocetinic este afectata in
boala Von Willebrand si pseudoboala Von Willebrand
- necesara pentru evaluarea gravitatii bolii vW si a
tipului de tratament
a. forme usoare – desmopresina
b. forme severe – concentrate de F VIII+FvW
5. Dozarea factorului Von Willebrand
a. Analiza cantitativa: dozarea nivelelor antigenice
(in reactii in care f.v.W. se comporta ca antigen
si este identificat de un anticorp specific)
- Electroimunodifuzie
- ELISA (Enzyme-Linked Immuno Sorbent Assay )
- RIA (radioimmunoassay)
b. Analiza calitativa (semicantitativa) a multimerilor
de f.v.W.: imunoelectroforeza bidimensional in
gel de agaroza
Patologie\Test BVW tip BVW tip BVW tip BVW tip Pseudoboala Sd. Bernard Trombastenia
I IIA IIB III vW (↑afinit GP Soulier ↓GP Ib Glanzman ↓GP
Ib pt. vW) IIbIIIa
FVW cantitativ
(evaluat ca Ag)
↓(mode ↓↓(nedet
↓/N ↓/N ↓(moderat) N N
rat) ectabil)

FVW calitativ aN aN
(evaluat (lipsesc (multim
structural) nu se
multime eri cu
N poate N N N
rii cu afinit.
evalua
GM ↑pt. GP
mare) Ib)
Testul de
agregare N N N N N N ↓

Aglutinarea la ↓( N
↓(N post
ristocetina post ↓( N post ↓(↓ post
corecti ↑↑ ↑↑ N
corecti corectie) corectie)
e)
e)
Activitatea
cofactorului ↓ ↓ ↓ ↓ ↓ N N
ristocetinic

Timpul de
sangerare ↑ ↑↑ ↑↑ ↑↑↑ ↑ ↑ ↑

F. VIII
↓(usor)/ ↓(usor)/ ↓(usor)/
↓↓ ↓(usor)/ N N N
N N N