Suedia

• Capitala: Stockholm
• Suprafața totală: 449 964
km²
• Populaţia: 10 mil.loc.
• Densitate: 22,3 loc/km2
• Limba: suedeza
• Forma de stat: monarhie
constituţională ereditară
• Religia: protestantă (
86,5%-luterani), islamism
, catolicism ş.a.
• Moneda: coroana
suedeză (kr)
 Informații generale:
• Suedia ocupă mai mult de jumătate din Peninsula Scandinavă, fiind axată
pe jumătatea estică a acesteia.
• Limite:
• În nord. Norvegia
• În sud: Marea Baltică
• În est: Finlanda, Golful Botnic, Marea Baltică
• în vest: Norvegia
• Resurse naturale: Suedia este bogată în păduri de conifere, în minereu de
fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, wolfram, uraniu și alte minereuri, dar
nu are zăcăminte de petrol și cărbune, dispune însă de energie
hidroelectrică. În Suedia sunt peste 1000 de hidrocentrale.
• Numită și țara celor trei corone, cu cele mai mari zăcăminte de fier din
Europa.
• Suedia este un important furnizor de hârtie și produse lemnoase pe piețele
internaționale. În 1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat
la 91 miliarde coroane suedeze.
 Populația Sami

• Componență etnică: Suedezi, minorități Finlandeze și Sami, Minoritatea saama din

Suedia numără cel puțin 17 000 de persoane, formând o comunitate ale cărei venituri
provin în principal din creșterea renilor.

• Ziua independentei: 6 Iunie 1523 (Gustav VASA a fost ales Rege)

• Zi națională: Ziua Națională, 6 Iunie (1983)

• Caracteristici ale procesului de votare: Vot universal, se poate vota începând cu

vârsta de 18 ani
Scurt istoric politic: Epoca vikingă a Suediei a durat aproximativ între secolele VIII
și XI. În 1397, delegaţii ale Danemarcei, Norvegiei şi Suediei realizează Uniunea de la
Kalmar, ce prevedea reunirea celor trei regate sub aceeaşi coroană. Statul suedez modern
este fondat în 1523, prin destrămarea Uniunii de la Kalmar şi alegerea primului rege al
Suediei, Gustav Vasa. Expansiunea teritorială din secolul XVII conduce la formarea
Imperiului Suediei. Finlanda, ca şi alte teritorii din afara Peninsulei Scandinave, se desprind
treptat în secolele XVIII şi XIX. În urma războaielor napoleoniene, Norvegia este cedată
Suediei, iar tentativa de păstrare a suveranităţii se soldează cu campania militară a Regelui
Suediei împotriva Norvegiei (1814), încheiată prin Convenția de la Moss, care a obligat
Norvegia să intre într-o uniune personală cu Suedia, sub coroana suedeză, situație care a
durat până în 1905. Această campanie militară a fost ultimul război în care a fost angrenată
Suedia. Din 1814, a fost adoptată politica de nealiniere pe timp de pace şi de neutralitate în
timp de război, în vigoare şi astăzi. Suedia a rămas o ţară neutră în timpul celor două
războaie mondiale. A continuat să fie nealiniată în timpul Războiului Rece şi nu este în
prezent, membră a niciunei alianţe militare.
 Sistemul administrativ
• Ocupand locul II in ierarhia mondiala ca si nivel de dezvoltare umana , Suedia poate
constitui astfel un model de sistem administrativ nu doar pentru statele membre UE,
ci si pentru toate celelalte tari ale lumii.

• Suedia este o monarhie constituțională. Parlamentul este unicameral. Primul ministru

și parlamentul (Riksdag) cu 349 membri sunt aleși pentru perioade de patru ani, prin
vot direct și reprezentare proporțională.

• Rege (din 1973) este Carl Gustaf al XVI-lea, care îndeplinește astăzi numai funcții
ceremoniale, în calitate de Șef al Statului. Toate funcțiile politice ale regelui au fost
transferate Purtătorului de Cuvânt al Parlamentului. Stefan Löfven - din septembrie
2014.
• Sistemul politic este unul parlamentar, cu reprezentare proporțională pe liste de
partid.
• 2. Particularitati ale sistemului administrativ suedez
• Poate si pentru ca nu trecut haotic de la un model de guvernare la altul, mentinand
principiile nationale de baza nealterate, Suedia a dezvoltat un sistem administrativ
specific prin urmatoarele caracteristici:
• - Structura administrativa duala, orientata pe politica ministerelor, si numeroase
agentii executive independente;
• - Descentralizare puternica cu responsabilitati mari la nivel regional si local.
• Sistemul guvernamental suedez are un caracter particular. Numărul
• ministerelor este redus (11), iar personalul angajat nu depăşeşte 1500 membri.
• Această stare de lucruri se explică prin faptul că, cea mai mare parte a sarcinilor
care în mod normal revin ministerelor, este atribuită, în Suedia, autorităţilor locale
autonome.
• Ministerul este format dintr-o echipă redusă ca număr şi aflată în jurul ministrului.
Rolul său este cel al unui organism de studiu şi programare politică, iar miniştrii şi
colaboratorii acestora nu se ocupă cu probleme de gestiune. Autorităţile autonome
funcţionează sub tutela miniştrilor şi structura lor este mai complexă, atât ca mod
de organizare, cât şi ca număr de personal. Astfel, ministerul Comerţului are 70 de
funcţionari, în schimb autorităţile publice autonome ataşate acestuia, cuprind 1200
persoane, conceptia de baza fiind: ˝Cu cat suntem mai multi, cu atat suntem mai
puternici˝.
Politică internă:

Stockholm
1.Politica economica: Economie bazată pe industrie și servicii. PIB: 2% agricultură,
32% industrie, 66% servicii.
Industrie avansată: extractivă, metalurgică (fontă, otel, aluminiu ș.a.),
constructoare de mașini (nave, avioane, automobile, material rulant ș.a.),
energetică (peste 1000 de hidrocentrale, centrale nucleare), forestieră, de celuloză
și hârtie, chimică și petrochimică, textilă, alimentară.
Agricultură specializată în creșterea animalelor pentru lapte și carne (bovine,
ovine, porcine, păsări) și producția de cereale (grâu, orz, ovăz, secară). Se mai
cultivă cartofi, sfeclă de zahar, legume, plante furajere.
2.Politica socială: Suedia are un "sistem nordic" de asistență socială, în care
sistemul de sănătate și învățământul terțiar sunt universale pentru toți cetățenii săi.
Suedia este o țară dezvoltată, având a-l unsprezecea cel mai mare venit pe cap de
locuitor. De asemenea, se poziționează foarte bine în numeroase alte clasamente,
precum calitatea vieții, sănătate, educație, protecția libertăților civile,
competitivitate economică, egalitate de venituri, prosperitate, ușurință în afaceri și
• 3.Politica ecologică: Suedia este in topul celor mai eco natiuni, cu cele mai multe
noi masuri pentru protectia mediului. Principalul motiv este ca tara a reusit, din 1990
pana in 2006, sa-si reduca emisiile de gaze cu efect de sera cu 9%, bucurandu-se, in
acelasi timp, de o crestere economica cu 44% in aceeasi perioada. Succesul Suediei
este datorat, spun expertii, taxei pe carbon introduse in 1991. Fara aceasta taxa,
ministrul mediului, Andreas Calgren, spune ca nivelul emisiilor de gaze cu efect de
sera ar fi fost cu 20% mai mare. In ianuarie 2007, guvernul a marit taxa pe carbon cu
2,6%, aceasta fiind, in prezent, de 0,25 euro pe litrul de combustibil fosil folosit.
• 4.Politica educationala: Suedia are o educație foarte modernă, în care instruirea
copilului începe de la vârste foarte fragede, chiar 1-5 ani.
• 5.Politica de sanatate: Suedia este o țară în care sănătatea este considerată foarte
dezvoltată, clasându-se între cele cinci țări cu cele mai scăzute mortalități din lume.
Cu toate acestea, conform Euro Health Consumer Index pe 2016, în Suedia sunt
probleme de acces la serviciile de sănătate (timpi de așteptare pentru tratament).
• Politica culturala: Suedia este o țară cu o bogată cultură, ce se remarcă printr-o
literatură care cuprinde 7 laureați ai Premiului Nobel, sculptură și pictură, ambele
producând talente cunoscute la nivel mondial. Premiu nobel ce a fost instituit
insusi de catre un suedez Alfred Nobel inventatorul dinamitei (1867), care, în
testamentul său, a întemeiat o fundație cu scopul ca veniturile imensei sale averi
să fie oferite în fiecare an "sub formă de premii celor care, în anul precedent, au
adus cele mai mari servicii umanității".
• 6.Politica de aparare: Suedia are forțe armate reduse, estimate în 2010 la 30,000
de soldați și 23,000 personal în rezervǎ, iar organizarea forțelor armate prevede
împărțirea lor în forțe terestre, aeriene și navale. Bugetul armatei constituie 6,5
mlrd. $, sau 1,35% din PIB.
• 7.Politica de comunicare: Una dintre cele mai favorabile dezvoltări au cunoscut
sectoarele de înaltă tehnologie, precum telecomunicațiile și industria
farmaceutică, orientate către export.
• 8.Iar in ceea ce priveste politica de transporturi: Suedia dispune atat de cai
navigabile interne. De căi ferate: 11.285 km si căi rutiere: 135.859 km.
 Politică externă:
• In cadrul Uniunii Europene:
• De la momentul aderării la UE, la 1 ianuarie 1995, Suedia s-a implicat activ în
problematica europeană. Suedia, alături de Marea Britanie şi Danemarca, nu
participă la Zona Euro (suedezii au votat împotriva adoptării Euro la referendumul
organizat în 2003).
• La 25 martie 2001, Suedia a devenit stat membru al spaţiului Schengen.
• Suedia are o vastă experienţă de acţiune în plan european, dobândită inclusiv în
cadrul structurilor din care făcea deja parte cu 35 de ani înainte de a deveni SM
UE, respectiv Acordul Economic de Liber Schimb (AELS) şi Spaţiul Economic
European (SEE).
• Suedia este unul dintre statele Uniunii cu o economie orientată spre export (50%
din PIB este generat de exporturi), cu rol activ şi constructiv în cooperarea
europeană.
• În perioada 1 iulie-31 decembrie 2009, Suedia a deţinut preşedinţia Consiliului UE.
• Domenii de interes în cadrul UE: competitivitatea, încheierea de acorduri de liber
schimb cu state terţe, mediul (reducerea poluării aerului), drepturile
omului/egalitatea şanselor (incluziunea socială a romilor), protecţia socială, justiţie
şi afaceri interne (migraţie ilegală şi trafic de persoane).
• În cadrul Relațiilor internaționale:
• Suedia este stat membru al ONU (din 1946), Consiliul Europei (din 1949), Consiliul
Nordic (din 1952), OCDE (din 1961), OSCE (din 1973), Consiliul Arctic (din 1996).
• Suedia are o politică externă activă şi pragmatică, subsumată obiectivului de
creştere a exporturilor (actualul guvern şi-a propus continuarea creşterii volumului
exporturilor).
• De-a lungul secolului XX, politica externă suedeză s-a bazat pe principiile non-
alinierii, în timp de pace, şi al neutralităţii pe timp de război. La baza politicii de
securitate a Suediei se află principiul ne-participării la alianţele militare. Rolul
Suediei, de mediator şi partener de dialog, este strâns legat de poziţia sa de
neutralitate. Se bucură de un nivel ridicat de credibilitate pe plan internaţional,
participă activ la operaţiuni de pace sub egida ONU, UE sau NATO.
• Suedia este membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în perioada
2017-2018 și a deținut președinția rotativă în cadrul formațiunii în ianuarie 2017.
• Suedia nu face parte din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, dar participă la
operațiuni în cadrul programului Parteneriatul pentru Pace (PfP) sub egida NATO.
• Fost prim-ministru al Suediei si ministru de externe, Carl Bild susține că "Scopul politicii
externe a Suediei a fost si va fi acela de a contribui la libertate, pace și reconciliere atât
în ​regiunea noastră, cât și în alte părți ale lumii. Politica externă a Suediei avansează clar din
valorile pe care se construiește propria noastră societate și din interesele noastre. „
• Actualul ministrul de externe Margot Wallstrom a declarat ca Suedia vrea să se concentreze
asupra promovării democraţiei în cadrul politicii sale externe în următorii ani în contextul
provocărilor de aproape şi de departe.
• Uniunea Europeană este cea mai importantă arenă de politică externă pentru Suedia, se
menţionează în declaraţie. Wallstrom a avertizat totuşi că „nu mai putem să considerăm de la
sine înţeles că toate statele membre UE cred în valorile care sunt fundaţia cooperării
europene”.
• În ceea ce priveşte securitatea şi apărarea, declaraţia notează că „neparticiparea Suediei la
Alianţe militare (…) contribuie la stabilitate şi securitate în nordul Europei”.
• Deşi nu încearcă să devină membră a NATO, Suedia va continua să coopereze cu alianţa
militară, precum şi bilateral cu alţi parteneri, cum ar fi SUA şi statele vecine.
 Relațile Suediei cu
alte state:

• Relația cu Romania: Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost

stabilite, la rang de legaţie, la 1 noiembrie 1916, data înfiinţării Legaţiei
României la Stockholm şi ridicate la rang de ambasadă la data de 31 ianuarie
1964.
• În conformitate cu statutul României de membru al UE, relaţiile comerciale
sunt complet liberalizate între România şi Suedia.
• Suedia este un partener comercial important pentru România, situându-se în
mod constant în topul principalelor ţări de destinaţie a produselor româneşti,
respectiv de provenienţă a mărfurilor pentru piaţa românească şi printre primii
20 investitori străini (după valoarea capitalului investit). Principalul obiectiv
economic al României în relaţia bilaterală îl constituie menţinerea soldului
pozitiv al balanţei comerciale şi atragerea de investiţii în România (proiecte de
cooperare), în special în domeniul energetic şi în alte domenii generatoare de
exporturi.
• Relația Suediei cu SUA: Relatiile diplomatice dintre cele doua state dateaza
inca din timpul razboiului revolutionar american. Regatul Suediei a fost
prima țară care nu a fost implicată în mod oficial în conflict (deși mii de
voluntari suedezi au participat pe partea patrioților
• Statele Unite și Suedia au relații economice puternice. Statele Unite sunt
în prezent cel de-al treilea partener comercial de export din Suedia, iar
companiile din S.U.A. sunt cele mai reprezentative companii străine din
Suedia.
• Relațiile Rusiei-Suediei datează din secolul al X-lea; când vikingii suedezi
numiți Varangieni au fondat noi state care mai târziu au evoluat în Rusia,
Belarus și Ucraina. Relațiile dintre cele două națiuni s-au înrăutățit după ce
Moscova a respins planurile pentru un important summit UE-Rusia de la
Stockholm. Apoi, președintele rus Dmitri Medvedev a crezut că summitul
ar trebui să aibă loc la Bruxelles, deoarece el credea că este un loc mai
neutru pentru summit. O altă sursă de tensiune în relațiile ruso-suedeze
este recunoașterea de către Rusia a celor două regiuni separatiste,
Abhazia și Osetia de Sud, care s-au despărțit de Georgia după războiul din
2008 din Oseția de Sud. Ministrul de externe al Suediei, Carl Bildt, a
condamnat acțiunile Rusiei și a comparat-o cu cea a agresiunii pre-Al
Doilea Război Mondial de către Adolf Hitler Politicianul suedez Jan
Björklund a sugerat, de asemenea, că unitățile militare ar trebui să fie
puse pe Gotland în cazul unui război între Rusia și Suedia
• Legăturile Suediei și Chinei datează din secolul al XVII-lea. Suedia a fost
prima țară occidentală care a stabilit relații diplomatice oficiale cu
Republica Populară Chineză, care a avut loc la 9 mai 1950. În 2006,
valoarea comerțului dintre cele două țări a crescut cu până la 6,73
miliarde de dolari americani. Suedia a devenit al nouălea cel mai mare
partener comercial al Chinei în Uniunea Europeană, iar China a fost cel mai
mare partener comercial al Suediei în Asia timp de patru ani consecutivi.
 Comentarii personale:
• În opinia mea Suedia face parte din categoria
celor mai dezvoltate si avansate tari atat din
Europa cat si de pe glob, punand accentul mai
mult pe principiile democratice, drepturi sociale
si participare politica activă decat pe
componentele ce tin de hard power. Un alt punct
forte il consider gradul de civilizatie si bun simt al
cetatenilor, specific popoarelor nordice. Toate
acestea plus avantajele naturale de care dispune
aceast stat denota faptul de ce Suedia e
considerata ca find printre cele mai fericite țări
ale lumii.
 Concluzii:
• • În concluzie, viziunea suedeză asupra statului implică
tratamentul echitabil și egalitarist, cu servicii sociale puternice și
universale în contextul unei economii puternice, bazate în cea mai
mare parte pe piața liberă și capital privat, fără intervenția statului,
dar taxată substanțial (pentru sprijinirea serviciilor sociale). Statul
este conceput ca un sprijin pentru oameni în toate fazele vieții, fiind
dator să asigure, în mod gratuit, tuturor servicii sociale cât mai bune,
indiferent de venituri, sau clasă socială. În schimbul acestor servicii
rezidenții plătesc taxe mari - care însă se întorc înapoi sub forma a
diverse pachete de asistență socială (școlarizare, spitalizare, pensie,
formare continuă, chirii subvenționate).
• Iar în ceea ce privește politica sa externă, Suedia preferă în
continuare să-și mențină atitudinea de neutralitate și neintervenție,
asumandu-și mai mult rolul de mediator.
THE END!!!
TO BE CONTINUED...