”Școala cea mai bună este aceea în care înveți,

înainte de toate, cum să înveți” ( Nicolae Iorga)

” Dă-i omului un pește și va avea de mâncare o zi.
Învață-l cum să pescuiască și va avea de mâncare toata
viața.” (proverb chinez)

Cercetătorii din domeniul prihologiei educaționale,

neurobiologiei și științei cognitive, au desoperit ceva foarte
important: creierul uman tânjește mereu după noutate,
lucruri neobișnuite, ciudate, neașteptate, care ies în
evidență.
Concluzia: creierul înmagazinează doar informațiile care
contează, eliminând și ignorând lucrurile obișnuite, normale,
plictisitoare.
Ca urmare: pentru a te concentra, a reține mult timp și a
înțetelege informațiile dintr-un material nou de învățat este
esențial să vă convingeți creierul că aceste informații sunt
deosebit de importante, chiar vitale.
 Pentru aceasta vă veți putea ajuta cu: întrebări, exerciții,
provocări care să stimuleze creierul pentru a recepta și
reține.
 Creierul este stimulat de EMOȚII, de orice fel.
 DECI faceți ca materialul de învățat să fie coroborat cu
lucruri care să nu vă lase indiferent, să vă stârnească
un pic curiozitatea, sa vă uimească.
 Potrivit acestei piramide a învățării – elaborată de National
Training Laboratorie – Bethel Maine, se reține:
 90 % din informație dacă învătăm pe alții,
 75 % din informație dacă facem exerciții practice,
exersăm ceea ce am învățat,
 50 % din informație dacă avem discuții de grup pe
temele învățate,
 30 % din informație dacă utilizăm demonstrația practică.
 Cele mai eficiente 3 Metode de Învățare Rapidă:
1.Învață pe altcineva ( chiar preda-ți ție materialul cu alte
cuvinte)!
2.Vizualizează informațiile!
3.Pune-ți întrebări!

1.Învață pe altcineva. Dacă învățați pe alții/ pe dv veți obține:

a)Concentrarea mai ușoară și mai bună pe materiale, deoarece veți
folosi un limbaj al dv , conversațional care vă va capta atenția imediat
b)Înțelegerea mai bună a noilor informații – prin efortul de a preda
altcuiva/vouă materialul, prin reformularea informațiilor și utilizarea
neuronilor pentru noi sinapse
c)Învățare mai rapidă – prin înțelegerea materialului deoarece va
necesita pentru predarea altcuiva să îl refomulați și astfel îl veți reține mai
ușor în memorie
d)Memorare de durată – prin nevoia de a explica altcuiva materialul –
dv veți fixa mai adânc în subconțtient informațiile – iar acestea vor deveni
parte din memoria de durată- pe termen lung, a dv.
 2.Vizualizarea informațiilor: ”O imagine
valorează cât 1000 de cuvinte”
90% din capacitatea de înțelegere și memorare e îmbunătățită
de folosirea imaginilor.
DECI: Folosiți scheme/ diagrame structurate pe baza cunoștințelor
pe care trebuie să le asimilați, folosind : relații, dependențe,
incluziuni între noțiuni.
DE REȚINUT: Cea mai puternică metodă de influențare a
subconștientului este AUTOSUGESTIA. Prin ea sugerați creierului
de ceea ce are nevoie pentru a înmagazina materialul de învățat.

Nu folosiți pentru autosugestie negații, nu vă spuneți

niciodată: ” eu nu pot”, ” eu nu sunt capabil să rețin ca alții” etc.
Folosiți cuvinte POZITIVE pentru autosugestie: POT, ȘTIU,
VREAU, VOI OBȚINE, VOI REALIZA....
 3.Pune-ți întrebări. ”Metoda lui Socrate”
cunoscută din antichitate constă în concentrarea atenției
studenților pentru a da răspunsuri, să nu rămână pasivi. Prin
întrebări se poate:
1.Integra informația
2.Structura informația în cunoștințele deja
dobândite.

Cartea ”Învață cum să înveți” – a lui Derek Rowtree –

Ed Did și Pedagogica București – 1980, conține anumite
Chestionare pentru determinarea modului actual de învățare.
Ea este elaborată pentru studenți și o considerăm utilă pentru
studiu.
Dacă nu dispuneți de timp, redăm mai jos anumite
chestionare și informații utile:
CHESTIONAR – MODUL ACTUAL DE ÎNVĂȚARE - Vă
rugăm să răspundeți cinstit cu DA sau NU la următoarele
1.Îți faci un orar pentru ceea ce vei învăța în fiecare zi?
2.Dacă este așa, de obicei te ții de el?
3.Înveți de obicei în același loc întotdeauna?
4.Găsești că e grei să te apuci de lucru la începutul perioadei de
cursuri?
5.Termini la timp lucrarea scrisă?
6.Încerci să iei parte la discuțiile din clasă?
7.Dacă întâmpini dificultăți în muncă, discuți de obicei problema cu
un profesor?
8.Cauți vreodată să-ți analizezi munca doar ca să-ți dai seama unde
s-ar putea să ai dificultăți?
9.Obișnuiești să răsfoiești un capitol făcînd o trecere în revistă
preliminară unei citiri amănunțite?
10.Treci deseori peste tabele și grafice atunci când dai de ele în text?
11.Când în lectură întâlnești un cuvânt pe care nu-l cunoști, îl cauți
de obicei în dicționar?
12.Ești de părere că memorarea constituie cel mai important factor
pentru cei care învață?
13.Iei notițe într-o formă prescurtată ( adică o serie de cuvinte
– cheie și de fraze, în loc de text continuu)?
14.La prelegeri, iei de obicei notițe atât de repede cât poți să
scrii?
15.Păstrezi la un loc toate notițele referitoare la o disciplină?
16.Folosești intenționat cunoștințele dobândite la un curs
pentru ca să te ajute la un alt curs?
17.Când trebuie să memorezi ceva, cauți de obicei să realizezi
acest lucru într-o singură ședință de lucru?
18.Găsești că e greu să-ți exprimi părerile în scris?
19.Dacă ești supus pe neașteptate unui examen sau unui
test, capeți o notă mică?
20.Stai târziu să înveți în noaptea dinaintea examenului?
 Pentru verificare – răspunsurile date de studenții
merituoși – la aceste întrebări au fost următoarele:

CHESTIONAR – DAȚI O DEFINIȚIE ÎNVĂȚĂRII 

Dați o definiție personală învățării:..............
 Cu care din următoarele definiții ești mai mult de acord
( inconjurați răspunsul):
A.Să analizezi o serie de prelegeri și să te apuci de
lucru

B.Să ți se predea tot ce trebuie să știi despre

subiect

C.Să memorezi temele principale dificile

D.Să urmărești sistematic înțelegerea

E.Să pregătești trecerea unui examen dificil

F.Să-ți dedici toate gândurile și forțele pentru a

învăța
 Interpretare răspunsuri:
A – Atitudine oarecum pasivă. A urmări un curs
constituie deseori o parte a învățării, însă nu o parte
necesară.
Dacă erai destul de hotărât ca să-ți alegi propriile obiective de
învățat și să stabilești modul în care să le realizezi, nu ai fi
urmat pe nimeni și totuși ai fi învățat. Cum așa?
Reveniți la chestionar și examinați celelalte definiții.

B- Credeam că ne-am înțeles: acum porți răspunderea

învățării. Renunță la pretenția de a ți se spune totul:
timpul acela a trecut. Învățământul superior te obligă în
mare măsură să te descurci singur. ( În plus, nimeni nu a
învățat vreodată ” tot ce ar trebui să știe” despre un
subiect).
Vă rog să căutați o definiție ceva mai realistă în chestionar.
C – Aceasta este mai curând definiția pentru ”toceală” decât
pentru învățare. Nu ești un burete apt doar să sugă fapte și cifre.
Ești o ființă omenească cu însușirea de a gândi și a înțelege
ideile. Toate informațiile de care avem nevoie le putem păstra în
cărți, pe filme, în calculatoare electronice, rolul omului nu este de
a înmagazina informațiile, ci de a le folosi în mod analitic și
constructiv. Va trebui ca metodele pe care le aplici pentru a
învăța să reflecte această accentuare.
Te rog să revii la chestionar și să cauți o definiție mai bună.
D- Această definiție pare să fie cea mai bună dintre toate (
deși poate că nu tot atât de bună ca cea pe care ai dat-o tu). Ea
evidențiază importanța înțelegerii ( mai curând decât a aducerii
aminte). Indică rolul activ al studentului: acela de a urmări
singur realizarea obiectivelor de studiu în loc să se lase condus.
Introduce cuvântul ”sistematic” care implică o apreciere chibzuită
a mijloacelor de a atinge un scop specificat.
Treci te rog la chestionarul urmator.
E- Este un lucru bun să ai scopuri bine definite, însă învățarea
trebuie să-ți servească la mai mult decât să-ți permită să treci
un examen. Învățarea ”în vederea examenului” poate
foarte ușor să se transforme în ”toceală”. Nu este destul
numai să înghiți informațiile pe care să le poți revărsa mai
târziu în sala de examen. Învîțarea trebuie să te antreneze la
a te gândi și a înțelege subiectul, iar reușita la examen va fi
doar un rezultat al acestor activități.
Reveniți la chestionar și căutați o definiție mai bună.
F- Ei bine, ai evidențiat măcar gândirea și folosirea
efortului, însă am impresia că depășești măsura. Ar fi
un fel foarte chinuitor și sărăcăcios de a învăța dacă nu ți-ai
păstra nici un gând, sau o rezervă de energie pentru alte
activități omenești, de exemplu pentru distracție și odihnă,
Te rog să revii la chestionar și să cauți o definiție mai puțin
totalitară.
 G- Eu aș fi gîndit că avem aici o colecție de păreri
destul de acceptabile. Poate că există 2 sau mai multe
și nu te poți hotărâ pe care dintre ele sa le alegi. Poate că
definiția pe care o dai este atât de diferită încât nimeni
altcineva nu putea să o fi prezis. Propun să folosești prima
ocazie să discuți cu profesorii sau să colegii tăi definiția pe
care a-i dat-o învățării sau ai putea să revezi paragrafele
anterioare.

 
Pentru informații mai detaliate, recomand cu mare căldură
cartea ”Învață să înveți” – a lui Derek Rowtree
 În loc de concluzie:

Dificultățile în învățare depind de:

1.MOTIVAȚIE
2. Modul de studiere al unei cărți: RICAR
Răsfoire
Intrebare
Citire
Aducere aminte
Recapitulare
3. Modul de întocmire a unei lucrări personale.