ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU DIABET

ZAHARAT
INSULINO-DEPENDENT

Coordonator: Candidat:
Instr. Antoce Elev: Petrișor
Adriana Gabriela Cristina-Bianca
Anul: III C
CUPRINS
 MOTTO
 ARGUMENT

 NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE

 DEFINIȚIE

 DIAGNOSTIC
 TRATAMENT

 CAZUL 1 – probleme și intervenții autonome

 CAZUL 2 – probleme și intervenții autonome

 CAZUL 3 – probleme și intervenții autonome

 MOTTO

„Învață să-ți scrii durerile pe nisip și

bucuriile pe stâncă.” – Sfântul
Augustin.
“Nu putem face lucruri mari, doar
lucruri mărunte cu multă dragoste.”
– Maica Tereza de Calcutta.
 ARGUMENT
Am ales să scriu această lucrare de licență deoarece am
observat că foarte multă lume din cercul meu de cunoscuți a
dobândit în timp această boală. În același timp am observat și
cât de important este stilul de viață, alimentația și activitățile
fizice pentru prevenirea bolilor cronice.
Scopul acestei lucrări este de a sublinia îngrijirile ce
trebuiesc acordate pacienților pentru a-i ajuta în satisfacerea
nevoilor fundamentale.
În decursul acestor trei ani am avut ocazia în timpul
stagiului practic să întâlnesc foarte mulți pacienți cu această
boală și m-a impresionat foarte mult faptul că erau și sunt
foarte optimiști și încrezători în faptul că pot trăii cu această
suferință și pot duce un traii normal dacă își respectă cu
strictețe tratametul și indicațiile medicilor specialiști.
Prin această lucrare de licență am reușit să învăț mai multe
despre factorii etiologici ai Diabetului Zaharat, despre
simptomatologia acestuia și nu în ultimul rând despre
tratamentul care se administrează.
 NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
PANCREASULUI
Pancreasul este o glandă voluminoasă, anexată tubului digestiv, având atât o funcţie
exocrină, cât şi una endocrina. Anterior este acoperit de peritoneu, fiind situate pe peretele
profund al cavităţii abdominale. Forma pancreasului este de ciocan, de “J” culcat sau de
cârlig (fig. 108). Pancreasul este situat anterior de vertebrele T12, L1 şi L2, prezentând la
acest nivel o concavitate care priveşte spre coloana vertebrală. Are o greutate de 80-100 g,
lungime de 15-20 cm şi grosime de 2 cm. Pancreasul este un organ friabil, rupându-se uşor. I
se descriu pancreasului un cap, un corp şi o coadă.
Secreţia pancreatică :
Pancreasul conţine celule endocrine, exocrine şi ductale. Celulele endocrine, grupate în
insule, secretă direct în circulaţia sangvină insulină, glucagon, somatostatină şi polipeptidul
pancreatic.
Structura pancreasului:
La periferie, pancreasul este acoperit cu o capsulă conjunctivă subţire, de la care
pleacă, în interior, septuri conjunctivo-vasculare care separă lobulii pancreatici între ei.
Pancreasul exocrin, care reprezintă masa principală a glandei, este format din acini
asemănători cu ai glandei salivare ( de unde şi numele de glanda salivară a abdomenului ).
De la acini pleacă ducte colectoare interlobuare şi interlobare care, prin confluare, formează
ductul principal (Wirsung) şi accesor (Santorini). Ductul principal Wirsung străbate
pancreasul de la coadă la cap şi se deschide, împreună cu canalul coledoc, în ampula hepato-
pancreatica (Vater).
 DEFINIȚIE
Diabetul zaharat este o boală de metabolism cu evoluţie
cronică, determinată genetic sau câştigată, caracterizată
prin perturbarea metabolismului glucidic, însoţită sau
urmată de perturbarea metabolismului lipidic, protidic şi
mineral şi care se datorează insuficienței absolute sau
relative de insulină în organsism.
 DIAGNOSTIC
Triada clasică (poliurie, polidipsie, polifagie) este o manifestare tardivă și
apare numai în 25-35% din cazuri. Este nevoie pentru diagnostic de proba
hiperglicemiei provocate. Această probă se face prin administrarea orală a 450
g de glucoză pe 1 m2 suprafață corporală dizolvată în 300 ml apă. O glicemie,
pe nemâncate, peste 120 mg% la 2 ore, impune diagnosticul de diabet zaharat
la indivizii pană la 45 de ani. După această vârstă, valorile glicemiei sunt mai
ridicate. După alți autori, proba hiperglicemiei provocate se poate face și în
felul urmator: trei zile se consumă alimente la discreție, timp de 12 ore se ține
post, și (începând cu ora 8 seara), bolnavul numai mănâncă. Dimineața se
recoltează sânge pentru glicemie și apoi se beau în 5 minute 400 ml apă, în
care s-au dizolvat 100 g glucoză pulbere. Se recoltează apoi sânge, la o ora și la
două ore.
Simptome: poliurie, polidipsie, infecții frecvente, rănile se vindecă greu,
tulburări de vedere, frunicături în membre. Tulburările apar în timp (chiar
câțva ani). Pentru diagnostic se determină glicemia din sânge, fie mmol/1
(numarul de molecule de glucoză întru-un litru de sânge), fie în mg/dl (mg de
glucoză într-un decilitru de sânge).
 DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

Diabetul insipid ( datorat afectării hipofiziei

posterioare) în care există poliurie, polidipsie, și scădere
în greutate, dar poliuria este foarte mare (20-30 l/zi),
glicemia este normală, iar glicozuria absentă.
Diabetul renal. Glicozuria este prezentă, dar glicemia
și hiperglicemia provocată sunt normale.
 TRATAMENTUL

Împreuna cu tratamentul medicamentos (substanțe orale hipoglicemiante și insulinî), regimul

reprezintă condiția esențială a menținerii vieții diabeticului cu cât mai aproape de normal
câteva principii generale:
Bolnavul trebuie să-și cunoască bine regimul, conținutul în glucide pentru fiecare aliment în
parte și să-l respecte scrupulos.
Bolnavul trebuie să fie bine instruit asupra conținutului glucidic al alimentelor. El trebuie să
cunoască cele trei grupe mai importante de alimente:
Alimente care nu conțin glucide sau care conțin cantități suficient de reduse, încât să poată fi
consumate fără restricție;
Alimente bogate în glucide, care sunt interzise diabeticului;
Alimente cu glucide în cantități moderate, care pot fi consumate, dar numai în cantități stabilite
de medic și numai cântărite.
Cantitatea de glucide consumată zilnic va fi cât mai apropiată de aceea a individului normal,
ținându-se seama de munca depusă, vârstă și sex.
Rația calorică va corespunde necesarului caloric al organismului, în raport cu vârsta, sexul,
stările fiziologice și munca prestată.
Se vor exclude glucidele concentrate: zahăr, produse zaharoase, făinoase etc.
Din alimentație nu trebuie să lipsească proteinele animale cu mare valoare biologică (lapte,
carne, brânzeturi, ouă, pește) și lipidele vegetale (uleiuri vegetale)
Pâinea va fi împărțită pe felii și pe mese, cât mai exact
Mesele se vor repartiza la ore cât mai precise (dimineața, ora 11, prânz, ora 17 și seara). Ultima
masă va fi servită la ora 22, sub forma unei mici gustări.
Din alimente să nu lipsească fibrele, deoarece celulozicele din legume, fructe, cereale, chiar
leguminoase uscate, scad glicemia și previn cancerul de colon.
 TRATAMENTUL CU INSULINĂ
Pentru diabeticul de tip I. Insulinodependent, insulina este indispensabilă. Se
administrează subcutanat și în cazuri cu totul speciale la idicația medicului i.v. (come
diabetice). Există insuline cu acțiune rapidă și insuline cu acțiune lentă. Dintre cele cu
acțiune rapidă se folosește în principal insulina obișnuită, cristalină sau ordinară. Tot cu
acțiune rapidă este insulina Actrapid.
Dozele se stabilesc în funcție de toleranța la glucide. Sunt obligatorii următoarele
reguli:
- 1 u.i., insulină obișnuită, echilibrează circa 2 g glucoză. Dacă bolnavul elimină prin
urină 20 g glucoză în 24 de ore, are, drept urmare, nevoie de 10 u.i. Dacă după 10 u.i.
dispare glicozuria, bolnavul poate fi considerat echilibrat. În general, mai ales la copii și
la adolescenți, se permite o glicozurie de 10-12 g in 24 de ore, pentru a evita o posibilă
hipoglicemie.
- repartizarea dozelor de insulină se face diferit, în funcție de masă. De exemplu: o
doză de 60 u.i. se repartizează diferențial: 24 u.i. dimineața, 20 u.i. la prânz si 16 u.i
seara.
- când nevoia de insulină obișnuită depășește 60 de u.i. se recurge la insulina cu
activitate medie sau prelungită.
La copii si adolescenți se contraindică tratamentul cu insulină lentă, care se
administrează într-o singură, priză pe zi.
CAZUL 1: Pacienta G.M în vârstă de 66 de ani se internează pe sectia de
Diabet a Spitalului Județean de Urgențe Bacău în data de 04.10.2017.
Motivul internării:
-valorilor mari glicemice alternativ cu hipoglicemii;
- durere;
- parestezii ale membrelor inferioare;
- crampe musculare;
- astenie;
- greață, vărsături;
- dureri abdominale;
- edeme masive ale membrelor inferioare.
CAZUL 2: Pacienta S.C în vârstă de 64 de ani se internează pe secția de
Diabet a Spitalului Județean de Urgențe Bacău în data de 15.10.2017.
Motivul internării:
- valori mari glicemice;
- HTA;
- anxietate.
CAZUL 3: Paciendta H.M în vârstă de 58 de ani se internează pe
secția de Diabet a Spitalului Județean de Urgențe Bacău în data de
26.10.2017.
Motivul internării:
- valori mari glicemice
- dispnee
- parestezii la nivelul membrelor inferioare
 PES1. Eliminare inadecvată din cauza glicemiei oscilante manifestată prin greață și vărsături.
Obiectiv: Pacienta să nu mai prezinte vărsături.
Intervenții autonome:
- menajez pacienta fizic și psihic în timpul vărsăturilor;
- protejez lenjeria de pat cu mușama și aleză;
- așez în jurul gâtului pacientei un prosop, așez sub bărbie tăvița renală și o susțin în timpul
vărsăturilor;
- apreciez aspectul și cantitatea vărsăturilor, anunț medicul și notez în foaia de observații;
- schimb lenjeria de pat și de corp la nevoie;
– îi ofer un pahar cu apă să-și clătească gura după vărsătură.
PES2: Disconfort fizic din cauza Diabetului Zaharat manifestat prin dureri abdominale.
Obiectiv: Pacienta să nu mai prezinte disconfort.
Intervenții autonome:
- liniștesc pacienta și ofer suport psihic;
- așez pacienta intr-o poziție antalgică;
PES3: Potențial de modificare a constantelor biologice din cauza bolii manifestat prin valori
modificate ale acesteia.
Obiectiv: Pacienta să prezinte constante biologice în limite normale.
Intervenții autonome:
-Pregătesc pacienta fizic și psihic pentru recoltările ce vor urma;
- liniștesc pacienta și pregatesc materialele necesare pentru tehnică;
- cer consimțământul scris. –
notez tehnica în foaia de observații.
 PES4. Potențial de alterare a funcțiilor vitale din cauza Diabetului Zahart manifestat prin valori
patologice.
Obiectiv: Pacienta să prezinte funcțiile vitale în limite fiziologice.
Intervenții autonome:
- măsor funcțiile vitale și le notez în foaia de temperatură;
- pregătesc fizic și psihic pacienta;
- îmi pregătesc materialele necesare pentru efectuarea tehnicilor;
PES5. Modificări ale constantelor biologice din cauza bolii manifestate prin hiperglicemie
alternativ cu hipoglicemie.
Obiectiv: Pacienta să prezinte valori glicemice în limite fiziologice.
Intervenții autonome:
- dicut cu pacienta despre alimentația sa din ultima perioadă și revizuiesc regimul alimentar.
- îl pregătesc psihic și fizic pentru testul de glicemie;
- notez valoarea în foaia de observații.
PES6. Alimentație inadecvată cantitativ și calitativ din cauza hipoglicemiei manifestată prin
polifagie.
Obiectiv: Pacienta să fie alimentată adecvat cantitativ și calitativ.
Intervenții autonome:
- liniștesc pacienta ;
- îi ofer pacientei 10-15 gr. de zahăr dizolvat în apă urmată de o felie de pâine sau 2 biscuiți sau un
fruct;
- ofer sprijin psihic;
 PES7. Anxietate din cauza crizei hipoglicemice manifestată prin tremurături.
Obiectiv: Pacienta să nu prezinte tremurături.
Intervenții autonome:
- îndemn pacienta să se liniștească;
- ofer masaj al mâinilor și al spatelui;
- o încurajez și îi explic că, criza va înceta în curând.
PES8. Eliminare inadecvată din cauza hipoglicemiei manifestată prin transpirații reci excesive.
Obiectiv: Pacienta să nu mai prezinte transpirații.
Intervenții autonome:
- închid ușile si geamurile pentru a evita producerea de curent de aer în salon;
- schimb lenjeria de pat și de corp;
- spăl tegumentele ori de câte ori este nevoie;
- încalzesc pacienta cu pături și termoafoare.
PES9. Alterarea ritmului cardiac din cauza hipoglicemiei manifestat prin tahicardie.
Obiectiv: Pacienta să aibă un ritm cardiac corespunzător.
Intervenții autonome:
- măsor funcțiile vitale și le notez în foaia de temperatură;
- pregătesc fizic și psihic pacienta;
- îmi pregătesc materialele necesare pentru efectuarea tehnicilor.
 PES10. Circulație inadecvată din cauza hipoglicemiei manifestată prin extremități reci.
Obiectiv: Pacienta să aibă o bună circulație.
Intervenții autonome:
- încalzesc pacienta cu pături și termoafoare;
- închid ușile si geamurile pentru a evita producerea de curent de aer în salon;
pun extremitățile acientului, în apă călduță de 37˚C.
PES11. Alterarea circulației din cauza hipoglicemiei manifestată prin parestezii ale membrelor inferioare.
Obiectiv: Pacienta să nu mai prezinte parestezii la membrele inferioare.
Intervenții autonome:
- efectuez mișcări de întindere și masaj mebrelor afectate.
- așez pacienta intr-o poziție confortabilă.
- aerisesc camera și ofer pacientei un climat liniștit și relaxant.
PES12. Alterarea integrității tegumentelor din cauza neuropatiei diabetice manifestată prin edeme masive ale
membrelor inferioare.
Obiectiv: Pacienta să nu mai prezinte edeme.
Intervenții autonome:
-Educ pacienta în vederea evitării consumului de sare.
-Îndemn pacienta sa poarte sosete cu elastic ce nu este prea strâns.
PES13. Insomnie din cauza necunoștinței evoluției bolii manifestată prin somn agitat.
Obiectiv: Pacienta sa aibă un somn adecvat cantitativ și calitativ.
Intervenții autonome:
- învăț pacienta să practice tehnici de relaxare, exerciții respiratorii 5 min înainte de culcare;
- ofer pacientei un pahar de lapte cald sau ceai înainte de culcare;
- favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care-i pot determina disconfortul și
iritabilitatea.
 PES14. Hidratare inadecvată prin surplus din cauza dezechilibrului metabolismului glucidic manifestată prin
polidipsie.
Obiectiv: Pacienta să fie hidratată corespunzător.
Intervenții autonome:
- educ pacienta să reducă consumul de apă și săruri minerale;
- liniștesc pacienta și ofer suport psihic;
PES15. Eliminare inadecvată din cauza hiperglicemiei manifestată prin poliurie.
Obiectiv: Pacienta să nu prezinte complicații urinare.
Intervenții autonome:
- fac bilanțul hidric, măsurând conștiincios ingestia și excreția tuturor lichidelor si alimentelor administrate în 24
h
- educ pacienta să urineze într-un singur recipient ( prima urină o aruncăm și colectăm până în urmatoarea zi de
la ora la care am început colectarea).
PES16. Potențial de accidentare din cauza vederii incețoșate manifestată prin împiedicari.
Obiectiv: Pacienta să nu se rănească.
Intervenții autonome:
- liniștesc pacienta și o îndemn să ia loc și până la revenirea vederii;
- încurajez pacienta să comunice cu cei din jur;
- ofer sprijin atât fizic cât și psihic în satisfacerea tuturor nevoilor alterare;
PES17. Oboseală din cauza hiperglicemiei manifestată prin tegumente palide și apatie.
Obiectiv: Pacienta să fie odihnită cu tonusul fizic și psihic bun.
Intervenții autonome:
- observ și notez toate schimbările survenite în starea pacientei în foaia de observație;
- creez un climat de încredere;
- încurajez și liniștesc pacienta a-și recăpăta echilibrul psihic;
- învăț pacienta tehnici de relaxare și exerciții respiratorii;
- ajut la aplicarea corectă a acestora.
 PES18. Disconfort fizic din cazua hiperglicemiei manifestată prin cefalee.
Obiectiv: Pacienta să nu mai prezinte cefalee.
Intervenții autonome:
- liniștesc pacienta și o îndemn sa stea întinsă in pat;
- aplic comprese reci;
- învăț pacienta tehnici de relaxare
- aerisesc salonul.
PES19. Alterarea circulației din cauza neuropatiei diabetice manifestată prin HTA.
Obiectiv: Pacienta să prezinte T.A. în limite fiziologice.
Intervenții autonome:
-măsor funcțiile vitale și le notez în foaia de temperatură;
- pregătesc fizic și psihic pacienta ;
- îmi pregătesc materialele necesare pentru efectuarea tehnicilor;
PES20. Pericol de accidentare din cauza HTA manifestat prin vertij.
Obiectiv: Pacienta să nu mai prezinte vertij.
Intervenții autonome:
- îndemn pacienta să-și păstreze calmul;
- asigur repausl la pat;
- susțin pacienta fizic pentru a evita accidentarea.
PES21. Comunicare ineficientă la nivel senzorial din cauza HTA manifestată prin vedere încețoșată.
Obiectiv: Pacienta să aibă o vedere clară.
Intervenții autonome:
- liniștesc pacienta și o indemn să nu se impacienteze;
- îi exlplic că vederea va reveni în curând;
- îndemn pacienta să nu se ridice în picioare pentru a evita pericolul de accidentare.
 PES22. Alterarea integrității psihice din cauza Diabetului Zaharat manifestată rin anxietate.
Obiectiv: Pacienta să beneficieze de siguranță psihologică pentru înlăturarea stării de anxietate.
Intervenții autonome:
- asigur un mediu de protecție psihică adecvat stării;
- aplic tehnici de psihoterapie adecvată;
- asigur condiții de mediu adecvate, camera fiind aerisită, cu temperatura adecvată, semiobscuritate;
- încurajez pacienta să comunice cu cei din jur, să-și exprime emoțiile, nevoile, frica, opiniile;
- învăț pacienta să folosească metode de relaxare pasivă , de exemplu, terapie muzicală, masaj, etc.
PES23. Dispnee din cauza bolii manifestată prin oboseală la efort, respirație anevoioasă.
Obiectiv: Pacientul să nu rezinte dispnee.
Intervenții autonome:
- liniștesc pacienta;
- așez pacienta într-o poziție confortabilă;
-învăț pacienta tehnici de relaxare și tehnici respiratorii, ajut la efectuarea corectă a acestora;
- îndemn pacienta să evite efortul fizic și stresul;
-aerisesc salonul.
PES24. Risc de complicații din cauza Diabetului Zaharat manifestat prin infecții urinare.
Obiectiv: Pacienta să nu prezinte complicații urinare.
Intervenții autonome:
Educ pacienta să:
- consume cât mai multe lichide;
- să meargă la baie atunci când are nevoie
- să aibă o igienă intimă riguroasă;
- să evite raspândirea bacteriilor de la nivelul rectului la nivelul vaginului sau uretrei prin ștergerea zonei
genitale în sensul anterior spre posterior;
- să nu folosească săpunuri sau șervețele parfumate pentru curățarea zonei intime;
- să evite mâncărurile condimentate.
 PES25. Deficit de cunoștințe legate de regimul alimentar al diabeticului din cauza lipsei de documentare
manifestat prin cerer de informații.
Obiectiv: Pacienta să acumuleze cunoștințe despre regimul alimentar al diabeticului.
Intervenții autonome:
- numărul meselor/24 h: 4-5-6(3 mese principale şi 2-3 gustări);
- alegerea alimentelor se face în funcţie de conţinutul de glucide;
Alimente interzise: zahăr, produse zaharoase, fructe uscate prăjituri, leguminoase uscate, siropuri, struguri,
prune;
Alimente permise cântărite: o pâine (50% glucide), cartofi (20% glucide), pastele făinoase, fructe, legume, (cu
peste 5% glucide), lapte, brânză de vaci, mămăligă;
Alimente permise necântărite: carnea şi derivatele din carne, peştele, ouăle, brânzeturile, smântână, untul,
legumele cu 5% glucide (varza, conopida, pătlăgelele roşii, fasolea verde); din alimentaţia zilnică să nu lipsească
carnea, oul, peştele;
Prepararea alimentelor: se va folosi pentru îndulcirea ceaiurilor, compotului, ciclamat de sodiu sau zaharina
(care se pun după fierberea produselor); sosurile nu se îngroaşă cu făină, ci cu legume pasate;
Pastele făinoase se cântăresc înainte de fierbere; pâinea se cântăreşte înainte de a fi prăjită (prin deshidratare se
concentrează în glucide); se foloseşte fierberea şi coacerea ca tehnici de preparare a alimentelor.
PES26. Sentimente de izolare datorită spitalizării îndelungate manifestate prin sentiment de nefericire și
inutilitate.
Obiectiv: Pacienta să fie echilibrată psihic.
Intervenții autonome:
- liniștesc pacienta cu privire la starea sa, exlicându-I scopul internării sale;
- pun în valoare capacitățile și realizările sale;
- ajut pacienta să identifice posibilitățile sale de a asculta , de a schimba idei cu alții;
- îndemn pacienta să formeze legături cu celelalte paciente din salon;
- supravegheez în permanență pacienta;
- îi explic că în curând va fi externată și își va relua activitațile zilnice și relațiile cu vecini.
 PES27. Risc de complicații din cauza Diabetului Zaharat manifestat prin leziuni apărute la nivelul membrelor
inferioare.
Obiectiv: Pacienta să nu prezinte complicații la nivelul membrelor inferioare.
Intervenții autonome:
Educ pacienta să:
- inspecteze zilic picioarele, folosind o oglindă sau cu ajutorul unei alte persoane
- spele zilin picioarele, cu grijă;
- să șteargă bine picioarele pentru a nu lasă spații umede între degete, umezeala
favorizând dezvoltarea microbilor;
- să aplice creme hidratante;
- să folosească încălțăminte adecvată care să nu provoace leziuni cutanate;
- sa nu umbe desculță sau doar cu ciorapi;
- să utilizeze ciorapi care absorb transpirația, ce permit picioarelor să se aerisească și
să mențină pielea uscată;
- să urmeze tratamentul prescris de medic pentru senzația de picioare reci și nici
nicidecum încălzirea lor cu diverse metode dăunătoare (încălzire cu aă fierbinte,
sticle calde, cărămizi încălzite, etc.);
-să se adreseze imediat medicului dacă apar dureri sau din contra, daca pacienta
constată că și-a ierdut sensibilitatea, dacă apar deformări, vezicule, fisuri, roșeață,
hemoragii, etc.
 PES28. Risc de complicații din cauza nerespectării regimului alimentar manifestat prin retinopatie
diabetică.
Obiectiv: Pacienta să acumuleze cunoștințe despre prevenirea complicațiilor retinopatiei diabetice.
Intervenții autonome:
Educ Pacienta să:
-să mențină glicemia in limite normale;
- facă examinări periodice la medicul oftalmolog;
- să respecte regimul impus bolii;
- să nu fumeze și să nu consume alcool;
-să evite efortul fizic excesiv.
 CONCLUZIE
Diabetul Zaharat este una dintre cele mai importante provocări ale secolului XXI. Trebuie tratat ca
o problemă de sănătate publică prioritară. Este o boală cronică, netransmisibilă, incurabilă, în creștere
și foarte costisitoare. Este principala cauză de orbire, de insuficiență renală, atac vascular cerebral,
neuropatie diabetică și piciorul diabeticului etc.
Anual în Romania, 4-6 copii din 100000 fac diabet de tip 1. Cea mai mare incidență este în
Finlanda, unde 60 de copii din 100000 fac anual diabet de tip 1, în timp ce în China incidența este de
1/100000. În ultimii zeci de ani se pare ca a crescut treptat numarul de cazuri de diabet de tip 1 nou
descoperite într-un an. Din 1000 de persoane luate la întamplare de pe strada 3 se cunosc foarte
probabil cu diabet zaharat de tip 1. Riscul de diabet de tip 1 pe tot parcursul vieții este de aproximativ
1%. Din 100 de nou născuți, unul va face diabet de tip 1 pe parcursul vieții (inclusiv la >80 ani).
Riscul de apariție a diabetului de tip 1 nu este același pentru toți. Dacă un părinte are diabet de tip
1, riscul de apariție a diabetului de tip 1 la copil este de aproximativ 4% pentru afectarea mamei și de
6% pentru afectarea tatălui. Procentul crește dacă sunt ambii părinți afectați sau daca un bunic(ă) este
de asemenea cunoscut să fi avut diabet de tip 1. Se pare ca daca un bunic(ă) are diabet și niciun
părinte nu are boala, riscul de diabet la copii este același ca în cazul în care niciun bunic nu ar fi avut
diabet (valabil în diabetul de tip 2, încă discutabil în diabetul de tip 1).
 BIBLIOGRAFIE:

 1.https://posturi.wordpress.com/2013/02/09/motto-uri-si-citate-celebre/
2.http://www.referatele.com/referate/medicina/online1/REGLAREA-
 3.http://www.referatele.com/referate/medicina/online1/REGLAREA-
SECRETIEI-PANCREATICE-referatele-com.ph
 4.https://ozonoterapie-bucuresti.ro/picior-diabetic-ulcer-varicos-
tratate-oxigen-ozonoterapie/
 5.https://biblioteca.regielive.ro/disertatii/psihologie/efectele-
diabetului-zaharat-de-tip-ii-asupra-relatiei-de-cuplu-176083.html
 6.https://biblioteca.regielive.ro/licente/medicina/ingrijirea-pacientiilor-
cu-diabet-zaharat-de-tip-ii-366687.html
 7.https://www.diabetzaharat.ro/adulti/diabet-zaharat-tip-1/
 8.http://www.qreferat.com/referate/medicina/PROIECT-DE-
ABSOLVIRE-ATESTAT-A318.php
 9. Cezar Th. Niculescu, Bogdan Voiculescu, Anatomia și fiziologia
omului, Compediu.
 10. Corneliu Borundel, Medicina Interna pentru cadre medii.
VĂ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE.