Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA

TERAPIA OCUPAŢIONALĂ, UN MIJLOC DE FORMARE AL AUTONOMIEI


PERSONALE
LA ELEVII CU DEFICIENŢE DE VEDERE
CUPRINS

Partea I: FUNDAMENTAREA TEORETICĂ

Capitolul1:Deficienţa de vedere………………………………………………………..7
Capitolul 2:Terapia ocupaţională……………………………………………………...16
Capitolul 3:Autonomia personală……………………………………………………..28

Partea a II-a METODOLOGIA CERCETĂRII

Capitolul 4:Metodologia cercetării……………………………………………………..35


4.1.Scopul şi obiectivele cercetării………………………………………...35
4.2.Ipotezele cercetării……………………………………………………...35
4.3.Variabilele cercetării………………………………………………….....36
4.4.Populaţia şi lotul de subiecti…………………………………………....37
4.5.Designul cercetării……………………………………………………....38
4.6.Metodele de cercetare…………………………………………….........38
4.7.Prezentarea modalităţilor de lucru în etapa formativă………………41
Capitolul 5:Rezultatele cercetării…………………………………………………....…50
Capitolul 6 : Concluzii…………………………………………………….……………..61
Bibliografie…………………………………………………………………………….....69
Anexe…………………………………………………………………………………..…71
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ

Activitatea de terapie ocupaţională acţionează în trei domenii generale:

-formarea deprinderilor de viaţă cotidiană;


-cultivarea capacităţilor şi aptitudinilor pentru muncă;
-educarea abilităţilor pentru diverse jocuri şi petrecerea timpului liber.

În terapia ocupaţională, practica, explorarea, experimentarea şi manipularea


obiectuală sunt utilizate pentru a dezvolta abilităţile necesare autonomiei personale.

Abilităţile de autonomie personală reprezintă o premisă şi o condiţie necesară în


dezvoltarea abilităţilor sociale necesare în procesul de socializare şi maturizare a
copilului.

Activităţile din programele de autonomie personală cuprind următoarele arii de


conţinut :

a.Autoservire ( corpul omenesc, igiena personală, îmbrăcăminte/încălţăminte,


alimentaţie autonomă, bucătărie/veselă, locuinţa)

b.Autonomia personală în mediul ambiant ( familia, relaţiile de familie, pregătirea


pentru viaţa de familie prin activităţi gospodăreşti )
JUSTIFICAREA CERCETĂRII

Elevii cu deficiente de vedere au nevoie stringentă de implementarea unui


program de intervenţie în direcţia stimulării, activizării, formării, dezvoltării şi
perfecţionării deprinderilor de autonomie personală.
Dintre multiplele tipuri de terapie, cea ocupaţională constituie un mijloc cu
potenţialităţi şi resurse foarte mari, nebănuite chiar.
Prin intermediul fiecărei activităţi de terapie ocupaţională trebuie să se
acţioneze asupra motivaţiei intrinseci a elevilor preadolescenţi cu deficienţe
de vedere prin stimularea convingerii că şi ei pot să se autoservească, să
ducă o viaţă autonomă în mediul ambiant, să fie normali.
OBIECTIVELE CERCETĂRII

O1.Compararea nivelului deprinderilor de autonomie personală ale elevilor în


pre-test cu cele din post-test;
O2.Compararea nivelului deprinderilor de autonomie personală la fete şi băieţi
(atât la pre-test cât şi la post-test );
O3.Compararea nivelului deprinderilor de autonomie personală de la pre-test
cu nivelul lor mediu teoretic;
O4.Evaluarea deprinderilor de autonomie personală observabile în activităţile
zilnice ale elevilor;
O5.Ierarhizarea subscalelor de autonomie personală de la pre-test după
frecvenţa răspunsurilor corecte;
O6.Elaborarea unui program de terapie ocupaţională adaptat grupului
elevilor cu deficienţe de vedere;
O7.Utilizarea practică a acestui program în decursul anului şcolar 2013-2014.
IPOTEZELE CERCETĂRII

1.Aplicarea programului de intervenţie determină o creştere semnificativă a


deprinderilor de autonomie personală la elevii cu deficienţe de vedere;
2.Există diferenţă semnificativă între nivelul deprinderilor de autonomie
personală la fete şi respectiv la băieţi cu deficienţe de vedere;
3.Există diferenţă semnificativă între nivelul iniţial de abilităţi de autonomie
personală la elevii ambliopi şi nivelul mediu teoretic la scala I.A.D.L.;
4.Cel mai ridicat nivel de abilităţi de autonomie personală la elevii ambliopi
este în domeniul cumpărăturilor.
DESIGNUL CERCETĂRII

Cercetarea a implicat un experiment formativ şi s-a realizat în următoarele


etape.
a.Pre-testul- evaluarea deprinderilor de autonomie personală ale subiecţilor
noştri la începutul experimentului pe baza Scalei ,,Lawton Instrumental Activities
of Daily Living”( I.A.D.L.).
b.Etapa formativă (intervenţia)-introducerea în grupul experimental a unor
factori de progres în vederea dezvoltării şi perfecţionării deprinderilor de
autonomie personală (octombrie 2013-aprilie 2014).
c.Post-testul-evaluarea deprinderilor de autonomie personală pe baza
aceleiaşi scale pentru a cuantifica progresul înregistrat de elevi în urma etapei
formative.

VARIABILELE EXPERIMENTALE INDEPENDENTE:


-activităţile de terapie ocupaţională utilizate în etapa formativă;
-genul ( sexul) elevilor deficienţi de vedere participanţi la experiment.

VARIABILELE EXPERIMENTALE DEPENDENTE


-deprinderile de autonomie personală din activitatea zilnică a deficienţilor de
vedere din ciclul gimnazial.
INSTRUMENTELE CERCETĂRII

Scala Lawton M.P.&Brody C.M. ( Scala Lawton Instrumental Activities of Daily


Living-I.A.D.L.) este un instrument de măsurare a deprinderilor de bază ale
autonomiei personale.
Prin această scală sunt evaluate deprinderile zilnice şi gradul de operare cu
acestea.
Scala este structurată pe 8 subscale, fiecare referindu-se la câte un domeniu al
vieţii cotidiene: telefonul, cumpărăturile, pregătirea mâncării, gospodăria, spălatul
rufelor, mijloacele de transport, responsabilitatea pentru propriile medicamente şi
abilitatea de a-şi administra finanţele.

Completarea scalei s-a realizat individual pentru fiecare subiect cuprins în


cercetare : în septembrie 2013 pentru pre-test şi în mai 2014 pentru post-test.
LOTUL DE SUBIECŢI

Lotul de subiecţi la care s-a apelat în cercetarea experimentală a fost


alcătuit din 14 elevi din clasa a V-a, care sunt şcolarizaţi la Liceul Teoretic
Special IRIS din Timişoara, instituţie de învăţământ care are ca profil educarea
copiilor şi adolescenţilor cu deficienţe de vedere.
Grupul ţintă este alcătuit din 5 fete şi 9 băieţi cu vârsta cuprinsă între 11 şi
12 ani.
TESTAREA IPOTEZELOR
1.Studierea impactului activităţilor de terapie ocupaţională asupra deprinderilor de
autonomie personală la elevii cu deficienţe de vedere din ciclul gimnazial
Tabelul 1
Mediile şi semnificaţiile diferenţei dintre medii la abilităţile Scalei Lawton

Subscale Media Prag de


(abilităţi) Post-test Pre-test N t semnificaţie
1.Folosirea telefonului 2,78 2 14 2,36 0,041; p<0,05
2,Cumpărăturile 2,85 0,71 14 6,24 0,000; p<0,01
3.Pregătirea mâncării 3 0,78 14 6,54 0,000; p<0,01
4.Gospodărirea 3,78 1,57 14 6,39 0,000; p<0,01
5. Rufele 2,64 1,21 14 4,21 0,002; p<0,01
6.Mijloacele de transport 2,93 1,85 14 3,74 0,009; p<0,01
7.Responsabilitatea pt.medicam. 2,35 0,64 14 5,12 0,000; p<0,01
8.Administrarea finanţelor 2,35 0,64 14 5,07 0,001; p<0,01

Ipoteza se confirmă.
Am calculat şi mediile pe ansamblul Scalei I.A.D.L.
Tabelul 2.
Mediile şi semnificaţia diferenţei dintre medii la ansamblul Scalei I.A.D.L.

MEDIILE
N t Prag de
POST-TEST PRE-TEST semnificaţie

22,68 9,40 14 11,73 0,000; p<0,01

Media găsită pe ansamblul scalei la post-test (22,68) este mai mare cu 13,28
puncte în comparaţie cu media găsită la pre-test (9,40).Între cele două medii
există o diferenţă puternic semnificativă la un prag de semnificaţie p<0,01.

Astfel, cele 22 de activităţi de terapie ocupaţională şi-au atins scopul, au


contribuit la stimularea, activarea, mobilizarea, educarea, dezvoltarea şi
perfecţionarea deprinderilor de autonomie personală.
2.Cercetarea impactului genului (sexului) subiecţilor asupra nivelului deprinderilor
de autonomie personală

În vederea testării gradului de validitate a celei de-a doua ipoteze specifice a cercetării
am comparat nivelul deprinderilor de autonomie personală la fete şi la băieţi.
Comparaţiile au fost realizate în două moduri şi anume : la rezultatele pre-testului şi la
rezultatele post-testului.Rezultatele astfel obţinute sunt prezentate în tabelul 3 (la pre-test)
şi în tabelul 4 (la post-test).
Tabelul 3
Mediile fetelor şi mediile băieţilor la fiecare abilitate pe Scala I.A.D.L( pre-testare)

MEDII PRAGUL
SUBSCALE /ABILITĂŢI t SEMNIFICAŢIEI
FETE BĂIEŢI
1.Folosirea telefonului 2,20 1,89 1,22 0,296 ; p>0,05
2.Cumpărăturile 0,60 0,78 0,61 0,574 ; p>0,05 Ipoteza se confirmă
3.Pregatirea mâncării 0,40 1 2,27 0,043 ; p<0,05
parţial.

4.Gospodărirea 1,20 1,78 2,31 0,041 ; p<0,05


5.Rufele 0,60 1,55 3,22 0,009 ; p<0,01
6.Mijloacele de transport 1,80 1,89 0,37 0,738 ; p>0,05
7.Responsabilitatea pt.medicam. 0,60 0,67 0,31 0,781 ; p>0,05
8.Administrarea finanţelor 0,60 1,61 3,84 0,002 ; p<0,01
Tabelul 4
Mediile fetelor şi mediile băieţilor la fiecare abilitate a scalei I.A.D.L ( etapa de post-testare)

MEDII
SUBSCALE/ABILITĂŢI PRAGUL
FETE BĂIEŢI t SEMNIFICAŢIEI
1.Folosirea telefonului 3 2,67 1,14 0,327; p>0,05
2.Cumpărăturile 2,80 2,89 0,34 0,759; p>0,05
3.Pregătirea mâncării 3 3 0 -
4.Gospodărirea 3,80 3,55 0,97 0,459; p>0,05
5.Rufele 2,40 2,78 1,51 0,172; p>0,05
6.Mijloacele de transport 2,80 3 0,89 0,478; p>0,05
7.Responsabilitatea pt.medicam. 2 2,55 2,27 0,043; p<0,05
8.Administrarea finanţelor 2 2,55 2,33 0,039; p<0,05
Ipoteza se confirmă parţial
Diferenţe semnificative între mediile comparate se înregistrează la 2 abilităţi:
responsabilitatea pentru medicamente şi administrarea finanţelor.Aşadar şi
la post-test cea de-a doua ipoteză specifică a fost confirmată parţial.
În vederea testării cât mai exacte a gradului de validitate a celei de-a doua
ipoteze specifice a cercetării am comparat şi mediile pe ansamblul Scalei
I.A.D.L.separat la fete şi separat la băieţi.Comparaţiile au fost efectuate atât la
rezultatele pre-testului, cât şi la rezultatele post-testului.
Tabelul 5
Mediile fetelor şi mediile băieţilor pe ansamblul Scalei I.A.D.L.

ETAPA MEDIILE PRAGUL


EXPERIMENT. FETELOR BĂIEŢILOR t SEMNIFICAŢIEI

Pre-testare 7,40 10,55 3,47 0,009; p<0,01

Post-testare 21,80 23,22 1,14 0,309; p>0,05

Ipoteza se confirmă parţial

În ambele etape ale cercetării, mediile băieţilor sunt mai mari decât mediile fetelor.
Dacă la pre-testare între cele două medii comparate se înregistrează o diferenţă
semnificativă, la post-testare între cele două medii se constată o diferenţă mică,
nesemnificativă din punct de vedere statistico-matematic.
Evidenţierea progresului mediilor fetelor şi mediilor băieţilor în urma etapei formative,
prin intermediul Scalei I.A.D.L.
Tabelul 6

PRAGUL DE SEMNIFICAŢIE
MEDIILE POST-TEST PRE-TEST t

FETELOR 21,80 7,40 5,14 0,000; p<0,01

BĂIEŢILOR 23,22 10,55 4,35 0,002; p<0,01

Între mediile înregistrate la post-test şi cele la pre-test există o diferenţă


puternic semnificativă atât la fete cât şi la băieţi.
Media găsită la fete la post-test (21,80) este mai mare cu 14,40 puncte
decât media găsită la pre-test.Între cele două medii există o diferenţă
puternic semnificativă la un prag de semnificaţie p<0,01, deoarece testul t
obţinut (5,14) este mai mare decât cel corespunzător pragului de
semnificaţie p=0,01 şi care la 4 grade de libertate este 4,6.
În acest fel prima ipoteză a cercetării experimentale a fost confirmată
din nou.
3.Compararea nivelului real de autonomie personală a elevilor cu nivelul
mediu teoretic al autonomiei personale

În vederea testării gradului de validitate a celei de-a treia ipoteze a cercetării am


comparat nivelul real al autonomiei personale a elevilor ambliopi din clasa a V-a
cu nivelul mediu teoretic al autonomiei personale măsurat cu Scala I.A.D.L.
Între cele două medii comparate am calculat din nou testul statistic t.
Tabelul 7
Media reală la pre-test şi media teoretică a deprinderilor de autonomie personală

MEDII
N PRAGUL DE SEMNIFICAŢIE
TEORETICĂ REALĂ-la pre-test t
15,50 9,40 14 6,19 0,000 p<0,01

Între cele două medii există o diferenţă puternic semnificativă la un prag


de semnificaţie p<0,01.Aceasta deoarece testul statistic t=6,19 este cu mult
mai mare decât cel corespunzător pragului de semnificaţie p=0,01 şi care
este 3,01.Aşadar, cea de-a treia ipoteză specifică a cercetării a fost confirmată.
Tabelul 8
Media reală la post-test şi media teoretică a deprinderilor de autonomie personală

MEDII N t
PRAGUL DE SEMNIFICAŢIE
REALĂ la post- TEORETICĂ
test
22,68 15,50 14 6,87 0,000 P<0,01

Media reală la post-test este semnificativ mai ridicată decât media teoretică.
Între cele două medii comparate există o diferenţă puternic semnificativă la
un prag de semnificaţie p<0,01.Aceasta deoarece testul statistic t înregistrat
(6,87) este cu mult mai mare decât cel corespunzător pragului de semnificaţie
p=0,01 şi care la 13 grade de libertate este 3,01.
În acest fel a fost demonstrat din nou progresul ridicat pe care l-au
înregistrat elevii ambliopi din clasa a V-a în urma etapei formative în ceea ce
priveşte nivelul deprinderilor de autonomie personală.
4.Studierea nivelului iniţial al abilităţilor de autonomie personală

În vederea testării gradului de validitate a celei de-a patra ipoteze specifice a


cercetării experimentale am calculat procentajul răspunsurilor corecte la cele 8
subscale (abilităţi) ale Scalei I.A.D.L. Tabelul 9
Procentajul răspunsurilor corecte la pre-test la Scala I.A.D.L.

SUBSCALE PROCENTAJ RANG


RĂSPUNSURI
CORECTE
1.Folosirea telefonului 50,00 % 1
2.Cumpărăturile 17,75 % 8
3.Pregătirea mâncării 19,50 % 7
4.Gospodărirea 31,40 % 4
5.Rufele 40,33 % 2
6.Mijloacele de transport 37,00 % 3
7.Responsabilitatea pentru medicamente 21,33 % 5,5
8.Administrarea finanţelor 21,33 % 5,5

Subscala referitoare la cumpărături are cel mai mic procentaj al autonomiei


personale, deci cea de-a patra ipoteză specifică nu a fost confirmată.
CONCLUZII

Programul de intervenţie derulat, având ca titlu ,,Formarea deprinderilor de


autonomie personală la elevii preadolescenţi cu deficienţe de vedere” a fost
conceput astfel încât abilităţile de viaţă formate să se cristalizeze în timp şi să
contribuie la integrarea lor socială.

În urma prelucrării şi interpretării statistice a datelor obţinute prin cercetarea


experimentală se desprind concluziile:
-prin programul de intervenţie utilizat s-a contribuit la creşterea semnificativă
a deprinderilor de autonomie personală;
-progresul realizat s-a constatat atât la fete cât şi la băieţi;
-există o diferenţă semnificativă între nivelul deprinderilor de autonomie
personală înregistrat la fete, respectiv la băieţi.

Printr-un astfel de program de intervenţie, elevului cu deficienţe de vedere din


ciclul gimnazial i se transmite mesajul că poate să reuşească şi că poate să-şi
depăşească condiţia.
BIBLIOGRAFIE

1.Cucoş, C.(2005), Psihopedagogie, Editura Polirom, Iaşi


2.Dafinoiu, I.(2000), Elemente de psihoterapie, Editura Polirom, Iaşi
3.Doron, R., Parot, F.,(1999), Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas,
4.Dumitru, I.(2007), Consiliere psihopedagogică, Editura Polirom, Iaşi
5.Gherguţ, A.(2011), evaluare şi intervenţie psihoeducaţională, Polirom, Iaşi
6.Gherguţ, A.(2007), Sinteze de psihopedagogie specială, Ed.Polirom, Iaşi
7.Mircea, M.(1999), Psihologie cognitivă.Metode teoretico-experimentale, Iaşi
8.Munteanu, S.Orth, M.(2010), Activităţi educativ-recuperativ-compensatorii
Pentru copiii cu deficienţe vizuale, în Psihopedagogie specială, Simpozion
Internaţional, Timişoara
9.Muşu, I, Taflan, A.(1999), Terapie educaţională complexă şi integrată, Editura
ProHumanitate, Bucureşti
10.Păunescu, C., (1997), Terapie educaţională integrată, ProHumanitate
11.Popescu, A.,(1986), Terapia ocupaţională şi ergoterapia, Ed.Medicală, Buc.
12.Ştefan, M.(1999), Psihopedagogia copiilor cu handicap de vedere, Editura
ProHumanitate, Bucure;ti
13.Tobin, M.J.(1989), Educational and psyhological assessement of visualy
Handicaped children, University of Birmingham, Copyright