Sunteți pe pagina 1din 38

ALIMENTAŢIA

NOU-NĂSCUTULUI ŞI SUGARULUI

Prof dr CORIOLAN ULMEANU


Nevoile calorice de lichide şi principii nutritive esenţiale
recomandate în I an de viaţă (după IOMC pentru România)

Aporturi nutritionale recomandate

TRIM. CALORII LICHIDE PROTEINE LIPIDE GLUCIDE VIT. D FE

kg/zi ml/kg/zo g/kg/zi g/kg/zi g/kg/zi UI/zi mg/kg/zi

110-120 150-180 2,5-3,5 5-6 12 800- 0,5


I. albumină 1200 mg/kg

100-120 130-160 3-3,5 4,5-5 10-12 800- 1 mg/kg


II. 1200

100 110-140 3 4-5 10 - 12 800- 1 mg/kg


III. 1200

IV. 100 100-110 2,5-3 4-5 10-12 800- 1 mg/kg


1200
• Nevoile energetice medii ptr 1 an de viata: tendinta
de scadere – 92 kcal/kgc/zi

• Nevoile de lichide: apa reprezinta 75% din greutate in


primele luni, apoi 60% la varsta de 1 an
Sugar - media : 150 ml/kgc/zi
La 1 an: 100-110 ml/kcg/zi
• Nevoia de proteine: 10-15% din aportul energetic =
1,3 g/kcg/zi
- in scadere
- asigura cresterea scheletala
- digestibilitatea proteinelor: ex lapte 95%
- continutul in aminoacizi esentiali
• Nevoile de lipide: 30-45% din aportul energetic 4-6 g/kgc/zi
- acizi grasi polinesaturati: acid linoleic, alfa linoleic si
arahidonic
• Nevoile de glucide: 40-55% din structura ratiei =
10-12 g/kgc/zi
• Ptr Na: 1-2 mEq/kgc/zi
• Ptr calciu: 400 mg/zi
Tipuri de alimentatie in primul an de viata
1. alimentatie naturala
2. alimentatie mixta
3. alimentatie artificiala

Etapele alimentatiei la sugar:


I. De la 0-6 luni: alimentatie lactata exclusiv:
- naturala
- artificiala
II. De la 4-6 luni: G/10 + 300 : nr mese
Pana la 1 an: diversificarea alimentatiei
III. Dupa 1 an: alimentatie total diversificata
Alimentatia naturala – recomandare esentiala
Model de alimentatie primele 6 luni, exclusiv naturala

• Avantajele majore ale alimentaţiei naturale:


• Laptele de mamă este singurul care furnizează o raţie
echilibrată, cuprinzând 10% proteine, 50% lipide şi 40% glucide.
Se asigură astfel o creştere somatică şi cerebrală corectă.
• Laptele de mamă este singurul care asigură o protecţie
antiinfecţioasă şi antialergică prin echipamentul „imunologic”
aflat în compoziţia sa: IgA secretor 0,5 gr/l, lactoferina, lizozim,
macrofage, factorii bifidus.
• Laptele de mamă permite o adaptare automată la nevoile
nutriţionale ale sugarului. Calitatea acizilor aminati si acizilor
grasi, aflati in proportii optime este esentiala.
• Cantitatea de proteine si lipide creste in timpul suptului.
• Pe plan afectiv, alăptarea, alimentaţia la sân crează o legătură
afectivă fundamentală între mamă şi copil, cu impact asupra
dezvoltării sale neuropsihice.

• Alimentaţia naturală este unul din cele mai eficiente mijloace de


prevenire al malnutriţiei protein-calorice.

• Laptele de mamă are temperatura necesară administrării


imediate, este „steril”, nu necesită preparare şi nu COSTĂ.

• Sugarii alimentaţi la sân îşi folosesc mai mult muşchii maxilari


şi au o dezvoltare dentară evident mai bună decât copiii
alimentaţi artificial.
COMPOZIŢIA LAPTE MAMĂ COMPARATIV
CU LAPTELE DE VACĂ

PROTEINE LIPIDE GLUCIDE SĂRURI VALORI


MINERALE CALORICE

Lapte 8-12 g/l 30-40 g/l 75 g/l 200 mg/l 680 kcal/l
uman 60 g/l Osm.
lactoză 340 mOsm/l

Lapte 30-35 g/l 35-40 g/l 45-50 g 900 mg/l 655-750


de vacă Cazeina 80% lactoza kcal/l
Proteine
solubile 20%

Lapte vaca:
f. bogat in proteine/cazeina
f. bogat in saruri minerale
sarac in acizi grasi esentiali si in Fe
Colostrul este un lichid gălbui secretat în ultimul trimestru de
sarcină şi în primele 3 zile după naştere. Compoziţia colostrului
este:

• Proteine în proporţie de 27 g%/l cu conţinut bogat în aminoacizi


liberi (dintre care o importanţă deosebită o are Triptofanul)

• Lipide în proporţie de 30 g/l cu valori ale colesterolului


inferioare celui din laptele matern

• Hidrocarbonate în proporţie de 60 g/l, reprezentate de lactoză şi


oligozaharide, cu rol în stimularea florei bifidogene intestinale

• Săruri minerale: Ca şi Fosfor în concentraţii mai mici decât


laptele matern; imunoglobulina A care apără nou-născutul de
infecţiile cu bacili Gram negativi
• Lizozim şi lactoferina cu rol antibacterian

• Macrofage activate care transmit limfocitelor din


intestinul sugarului informaţia genetică de la mamă
şi au rol în apărarea antiinfecţioasă (bacteriană şi
antivirală)

• După 2-3 săptămâni de tranziţie, laptele se


maturizează.

• Laptele de mamă are un pH de 6,8-7,4 densitate de


1030-1032; osmolaritate de 340 mOs/l şi o valoare
calorică de 680 kcal/l.
COMPOZIŢIA LAPTELUI DE MAMĂ

• Proteinele: 8-12 g/l au valoare energetică de 10% din raţia


calorică; deşi în cantitate mică, au o valoare biologică
deosebită prin conţinutul crescut în albumine (60%) şi conţinut
scăzut în cazeină (10%), fiind deci un lapte albuminos.
Conţinutul în azot neprotetic este de 0,05g% dintre care
0,013g% aminoacizi liberi.

• Albuminele sunt alcătuite, în mare parte din lactalbumină,


lactoferină (rol antibacterian), serumalbumină, serumglobuline,
lizozim. Cazeina este reprezentată de formele B şi K. IgA
secretor reprezinta 0,5-1 g/l.

• Aminoacizii esenţiali şi neesenţiali sunt bine reprezentaţi


în laptele matern, mai ales taurina şi acidul glutamic.

• Coeficientul de utilizare a proteinelor din laptele matern


este de 100%.
• Lipidele: 30-40 g/l, in medie 35 g/l, reprezintă 50-60% din
valoarea energetică. Sunt în cantităţi variabile, crescute de
obicei la sfârşitul suptului.

• Acizii graşi nesaturaţi (acidul linoleic, alfa linoleic si arahidonic)


au rol deosebit în procesul de creştere şi asigură 3,5-6% din
valoarea calorică totală).

• Trigliceridele sunt în proporţie de 98%, iar colesterolul de 30-40


mg%.
• Glucidele 70-75g/l sunt în proporţie de 60-70% şi dau o valoare
energetică de 40%. Ele sunt reprezentate de lactoză 63 g/l şi
oligozaharide – 12 g/l.
• Lactoza, prezentă sunt forma izomerului beta, contribuie la
sinteza galactocerebrozidelor (are rol în celula nervoasă şi
favorizează dezvoltarea florei bifidogene).
• Oligozaharidele cuprind: glucoză, galactoză, fucoză, N-acetil-
glucozamină şi acidul sialic care intră în structura celulei
nervoase si joaca roluri de prebiotice ptr sistemul bacterian
colic.
• Sărurile minerale. Fierul este în cantitate insuficientă (0,05-
0,07mg%), sodiu 100-200mg/l (concentraţie ideală), Ca 35mg%,
Fosfor 15 mg% (deci raportul Ca/P este ideal, adică 2). În laptele
de mamă, osmolaritatea esre scăzută 80mOsm/l).
• Alte elemente:
- enzime: ex lipaza, factori de crestere ex IGF1
- citokine ex TNF α, nucleotide, macrofage, eritropoietina, folati,
vitamine, tiroxina
LM este un veritabil produs biologic.
Vitaminele din laptele de mamă

• Vit.A este suficientă pentru a asigura protecţia nou-născutului


faţă de infecţiile cutanate, ea fiind 2000 U/I. Vit.D3 este în
cantitate foarte mică, 22 ui/l. De aceea, în accepţiunea OMS –
sugarul alimentat natural va primi supliment de 1200 Ui/l
începând din a 7-8-a zi d eviaţă. Vit.K este în cantitate mică în
colostru, ceea ce impune profilaxia cu Vit.K injectabil 0,5/1mg
în I săptămână după naştere, pentru a preveni boala
hemoragică a nou-născutului.

• Vitaminele din grupul B sunt în cantitate insuficientă.

• Vit.C, 50mg/l, asigură nevoile sugarului


Ablactarea
• Alimentaţia naturală este obligatorie în primele 6 luni de viaţă şi
este optim dacă mama alăptează până la 8-9 luni. Ablactarea se
poate face treptat sau brusc.

• Subliniem că alimentaţia naturală va fi promovată până la


vârsta de 6 luni, diversificarea în cazul acestor copii făcându-se
cât mai târziu după această vârstă.
Nu trebuie să recurgem la alimentaţia mixtă decât în următoarele
condiţii:
• Dacă nou-născutul nu depăşeşte greutatea de la naştere după
15-20 zile de viaţă
• Dacă după naştere, sporul ponderal al nou-născutului este mai
mic de 150g/săptămână
• Atenţie! Medicii practicieni greşesc de multe ori şi sub pretextul
unei hipogalactii insuficient documentate, fără proba suptului,
renunţă precoce şi uşor la alimentaţia naturală.
• Secreţia lactată definitivă în cazul alimentaţiei naturale se poate
instala până la 14 zile.
CONTRAINDICAŢIILE
ALIMENTAŢIEI NATURALE

• Icterul cu bilirubină indirectă crescută prin 3α 20β pregnandiol,


sau prin acizi graşi neesterificaţi
• Intoleranţă congenitală la lactoză
• Fenilcetonuria
• Galactozemia, tirozinemia ereditara
• Tuberculoza mamei diagnosticată în activitate
• Cardiopatii decompensate – insuficienţă cardiacă a mamei
• Diabet dezechilibrat, malabsorbtia congenitala de
glucoza/galactoza
• Mame infectate HIV
• Mame infectate HTLV: virus limfoma
• Hepatite B si C: nu sunt contraindicatii
Incidente ale alimentaţiei naturale
• Hipogalactia, este suspicionată în faţa unei creşteri ponderale
de sub 200g/săptămână. Va fi observată tehnica de
administrare a sânului şi se va face proba suptului pentru 24h.
Va fi luată decizia pentru alimentaţie mixtă
• Colici abdominale – prezente până la vârsta de 3 luni, mai ales
în intervalul 18-22. Necesită administrări de lichide şi nu mese
suplimentare de lapte.
• Vărsături sau regurgitaţii
• Diareea postprandială – scaune diareice la sugari alimentaţi
exclusiv la sân, dar care au o creştere ponderală perfectă.
Această diaree nu se tratează. Copilul va fi alimentat la sân în
continuare
Alimentatia artificiala

• Numărul de mese administrat sugarilor alimentaţi mixt sau


artificial va fi (după IOMC):
• 6-7 mese în I lună
• 6 mese până la 2-3 luni şi 5 kg greutate corporală
• 5 mese după 3-4 luni şi 5 kg greutate corporală
• Pentru stabilirea raţiei alimentare la nou-născut se poate utiliza
în
• primele 10 zile de viaţă formula Finkelstein:
L (cantitatea d elapte/zi= Z-1 x 70 sau 80
Z = număr de zile de viaţă
Se înmulţeşte cu 70 pentru cei născuţi sub 3250 g şi cu 80
pentru cei cu greutate peste 3250 g.
Alimentatia artificiala
Se notează ca legi:
• în cazul alimentaţiei artificiale se va asigura necesarul de 150-
180 ml de lichide/kgcorp şi 24 h, dar nu se va depăşi un total de
1000 ml lichide/zi
• cantitatea de lapte integral va fi de 100ml/kgcorp/zi şi nu mai
mult de 600-800 ml/24h până la 5-6 luni şi 500-600 ml după
această vârstă
• Diluţiile de lapte praf care pot fi folosite în alimentaţia artificială
sunt următoarele:
– luna I-a - 8%, iar la laptele de vacă ½ - 2 săptămâni şi apoi 2/3
– luna a II-a şi a III-a – 10%, iar pentru laptele de vacă 2/3 luna a II-a şi
luna a III-a
– luna a IV-a şi după – 12,5 – 13,5% sau lapte de vacă integral
Formulele de lapte praf pentru sugari care pot fi
folosite în ţara noastră sunt următoarele:
• formule de lapte pentru sugari – de start
– formule adaptate bazate pe proteine din laptele de vaca
– formule hipoalergenice: hidrolizate partiale de proteine
• formule de lapte pentru sugari – de continuare
– pentru sugarii 5-12 luni
– formule tip junior, până la 3 ani
Formule speciale
– pentru prematuri
– delactozate şi parţial delactozate, cu proteina din lapte de
vacă sau soia
– formule adaptate cu probiotice
– formule adaptate acidulate
– formule adaptate îmbogăţite cu amidon de porumb, de orez,
de cartof
– hidrolizate de proteine
– formule lipsite de acid fenilpiruic, pentru fenilcetonurie
– formule cu probiotice şi amestecuri de ulei
Formulele de lapte de start au:
• cantitatea de proteină redusă la 1,4-1,7g/100 ml
• compoziţie apropiată de laptele de mamă
• adaos de cistină şi taurină
• raport acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi 1/l
• au suplimente corespunzătoare de Ca şi Fe
• dezavantajul că ele conţin beta 2 – lactoglobulina –
proteină alergizantă
Cele mai cunoscute preparate pe piaţa produselor dietetice din
Europa
DENUMIRE PROTEINE RAPORT GRĂSIMI(g) HIDRAŢI LACTOZĂ CALORII
COMERCIALĂ TOTALE ALBUMINĂ/ CARBON
CAZEINĂ TOTAL (g)
Pre-Aptamil 1,5 60/40 3,6 7,2 7,2 (100%) 670/l
Milupan

Nutrilon 1,4 60/40 3,6 2,1 7,1 (100%) 660/l


Premium

Aptamil 1 1,7 60/40 3,6 8,3 7,3 (100%) 720/l

Enfamil 1 1,49 60/40 3,7 7 7,3 670/l


Mead- Johnson

Nan 1 Nestle 1,65 60/40 3,43 7,42 7,47 670/l

Beba 1 Nestle 1,68 60/40 3,22 7,27 7,32 670/l


Cele mai cunoscute preparate pe piaţa produselor dietetice
din Europa (continuare)

DENUMIRE PROTEINE RAPORT GRĂSIMI(g) HIDRAŢI LACTOZĂ CALORII


COMERCIALĂ TOTALE ALBUMINĂ/ CARBON
CAZEINĂ TOTAL (g)

Morinaga BF 1,69 60/40 3,51 7,16 6,75 (90- 670/l


(bifidus 95%)
factor)
Similac 1,5 60/40 3,63 7,35 7,35 680/l
(100%)
Milumil 1 1,8 50/50 3,6 8,8 7,4 750/1
Formulele de lapte pentru sugari – de
continuare
• sunt destinate sugarilor după vârsta de 4-6 luni
până la 1-3 ani. Ele se folosesc la 2-3 mese în
cadrul alimentaţiei diversificate.
• Aceste formule de lapte asigură o raţie
echilibrată în cadrul diversificării.
• Au în compoziţie glucide de tip lactoză,
dextrină–maltoză şi zaharoză. Unele sunt
îmbogăţite cu amidon de porumb, cartof, etc.
Aportul de lipide este echilibrat prin adaos de
grăsimi vegetale şi implicit de acizi graşi
esenţiali. Se asigură aportul indispensabil pentru
o creştere rapidă prin adaosuri de Ca, P, alte
oligoelemente şi vitamine, supraalimentare cu
Fe.
Cele mai cunoscute preparate de lapte – pentru continuare:
Alte preparate: Materna 2, Nutricia 2, Nidal 2

Denumire Proteine Raport Grasimi Hidrati Lactoza Dextron Val.


comerciala g Alb/Caz. g carbon Maltoza Calorica

Nan 2 1,68 60:40 3,6 8,69 7,99 1 799/l


Aptamil 2 2 50:50 3,5 9 7,8 1 750/l
Milumil 2 2,1 20:80 3,3 9,2 5,9 0,6 750/l
Nutrilon 2,8 50:50 2,9 8,6 4 - 720/l
Follow-On
Morinaga 2,3 40:60 2,6 7,15 6,12 0,64 610/l
chilmilFollow
-on-Up
Enfamil 2 2,2 40:60 3 8 8 - 670/l
MEAD-
Johnson
Formule speciale

• Formulele pentru prematuri: Pre-Aptamil,


Pre-Nidal, Pre-Guigoz, Alprem, Enfamil
Prematur 24, etc.
• Au modificări importante:
– proteine în cantitate mai mare decât în formulele de
start
– glucidele reprezentate de 50% lactoză şi 50%
polimeri de glucoză, pentru a nu interfera cu
intoleranţa parţială la lactoză a prematurului
– lipidele reprezentate în 50% de MCT – trigliceride cu
lanţ mediu. Prematurul are deficienţe ale secreţiei de
lipază şi a ciclului acizilor biliari
Preparate speciale delactozate sau
parţial delactozate

• Aceste preparate speciale au în structura


proteică cazeina, în principal şi este extrasă
lactoza din compoziţie, care este înlocuită cu
dextrin-maltoza, polimeri de glucoză, etc. Cele
mai frecvente indicaţii sunt:
– realimentarea după bolile diareice acute grave
– intoleranţa totală sau cu prag la lactoză
– sindroame de malabsorbţie, care asociază şi
intoleranţa la lactoză, ex.: criza celiacă
Cele mai folosite preparate delactozate sunt cuprinse în tabelul
alăturat:
Conc Proteine Lipide Glucide Os Cal./l Observaţii
%
Nan - fara 15% 1,68 3,3 7,55 1,85 670
lactoza maltodextri
na
Humana 14 2,4 1,4 9 lact= 32 0,7 580
H
Humana 14 2,4 1,4 Lipide 9 L= G= 580
H cu MCT vegetale 0,3Z=1,5 0,7
1,1
Humana 2,4 3,6-1,3 6,9 680
SL MCT
Milupa 15 2,4 1,2 9,5 0,6 580 Total
HN 25 G=1,3F=1 delactozat

AL 110 14 3,1 2,9 7 0,5 670 Total


delactozat 2
măsuri/100
Preparate speciale hipoalergenice

• Aceste tipuri de preparate au în principal


proteine parţial hidrolizate provenind din laptele
de vacă sau frecvent din soia, aceste proteine
având antigenitate diminuată.
• Principalele lor indicaţii sunt:
– alimentaţia sugarilor cu risc atopic, cu antecedente
familiale de atopie
– alimentaţia copiilor cu reacţie alergice severe de tip
urticarian
– diversificarea alimentaţiei la copii cu atopie
demonstrată
• Cele mai cunoscute preparate hipoalergenice
sunt: Alsoy, Nan hipoalergenic, Humana SL,
Milupa SOM.
Preparate speciale de tipul diete semielementare

• Sunt preparate în care proteinele sunt hidrolizate, iar


suportul glucidic este fără lactoză, fiind reprezentat de
dextrina-maltoză şi amidon. Sunt preparate fără gluten,
având adaosuri de trigliceride cu lanţ mediu.
• Indicaţiile lor sunt următoarele:
– realimentarea în diareile acute la sugarul mai mic de 3 luni
– sindroame de malabsorbţie globală sau lipidică
– diarei grave prelungite, rebele la tratament
– sindrom de intestin scurt congenital sau chirurgical
– mucoviscidoză
– colestază cronică
– alergie la proteina din lapte de vacă
• Cele mai cunoscute, aflate pe piaţa noastră dintre aceste
preparate sunt: Alprem, Alfare, etc.
Incidenţe în alimentaţia artificială şi mixtă

• Anorexia este consecinţa concentraţiei de lipide din


laptele de vacă şi laptele praf
• Subalimentaţia este consecinţa diluării prea mari a
laptelui de vacă, sau nerespectării indicaţiilor din
prospect privind prepararea laptelui praf
• Supraalimentaţia se produce prin administrarea de
preparate din lapte praf în concentraţie mai mare decât
cea recomandată
• Colicile abdominale sunt consecinţa prezenţei beta-
lactoglobulinei în laptele de vacă
• Constipaţia apare prin digestia defectoasă a cazeinei din
laptele de vacă
• Alergia la proteina laptelui de vacă în care: clinic, sugarul
prezintă diaree, vărsături, colici abdominale, otită medie
cronică secretorie, manifestări nazale de tip rinită şi
conjunctivită alergică. Alteori pot apărea manifestări
cutanate.
DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI
• Definitie: introducerea alimentelor solide, altele decat preparate
lactate. Se face la varsta de 6 luni pentru sugarul alimentat la san si
dupa 4 luni - 4 luni si jumatate pentru sugarii alimentati cu preparate
lactate de start sau cu lapte de vaca.
• Este obligatoriu ca in momentul inceperii diversificarii, sugarul sa
aiba:
– scaune normale
– absenta semnelor de boala acuta
– se evita introducerea a doua alimente noi in acelasi timp
• Introducerea noilor alimente unul dupa altul, se va face in ritm relativ
rapid la copilul la care diversificarea incepe la 6 luni. La copilul cu
diversificarea inceputa la 4 - 4½ luni, ritmul va fi mai lent – progresiv.
Introducerea unui aliment nou dureaza 7-10 zile.
DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI
• Supa de legume urmata rapid de piureul de legume,
carne mixata de vaca si ulei vegetal – la 4 luni pentru cei
alimentati artificial si 6 luni pentru cei alimentati la san
• Fructe (mar, piersica) cu adaos de suc de citrice (lamaie,
portocala), suc de legume(rosie, morcov)- la 4 luni si ½ -
5 luni
• Alte fructe decat cele mentionate : banane, kiwi se pot
folosi dupa varsta de de 12 luni (risc de alergie
cutanata/respiratorie, imediat sau la distanta). In ceea ce
priveste pulpa unor fructe ca pere, prune, pepeni,
struguri, cirese – nu se recomanda sugarului (risc de
diaree, colon iritabil)
• La 6 luni, carnea de gaina sau de vita, evitandu-
se in general carnea de animal tanar (vitel, pui),
care este alergizanta si in plus contine o
cantitate mare de gelatina, proteina de calitate
inferioara. Carnea de porc este contraindicata
pana la 3 ani. Peste (exclusiv peste alb- salau)
se poate folosi foarte proaspat dupa 8 luni.
• Galbenusul de ou este util imediat, diversificarea
va include treptat o gama mai larga (iaurt,
ciulama, budinci, papanasi, branza de vaci,
diverse cereale fortificate industrial, etc)
• La 6 luni se va introduce branza de vaci la
piureul de fructe sau de legume
• La 6 luni urmeaza: ficat de pui, iaurt
simplu sau cu cereale
• Dupa 7 – 8 luni, ideea de a creste
granulatia alimentelor impune introducerea
de: perisoare de carne fierte in supa,
mamaliguta cu branza si unt, sufleuri de
legume (dovlecei si conopida), papanasi
fierti din branza de vaci, smantana, etc
• Iaurtul preparat in casa se poate introduce
in alimentatie de la varsta de 6 luni, cu
adaos de 5% zahar. Este indicat iaurtul
simplu, fara fructe

• Exista produse destinate diversificarii


alimentatiei sugarilor de tipul piureurilor de
fructe sau fulgilor de cereale cu adaosuri
de fructe cu sau fara lapte. Ex: Milupa,
Nestle, Bebelac, Hero, etc.