UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, EXTENSIA UNIVERSITARĂ SIBIU

SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

EFICIENȚA TRATĂRII DIFERENȚIATE A

PREȘCOLARILOR DIN GRUPA MARE ÎN CADRUL
ACTIVITĂȚILOR MATEMATICE – DOMENIUL
EXPERIENȚIAL ȘTIINȚE
 Cuprinsul lucrării
Capitolul I. Perspective teoretice privind tratarea diferențiată a preșcolarilor
I.1. Instruirea diferențiată și individualizată la preșcolari.......................................6
I.1.1.Cunoașterea copilului - condiție primordială în realizarea abordării
diferențiate........................................................................................................11
I.1.2. Principiul individualizării și diferențierii învățării......................................15
I.1.3. Modalități de realizare a tratării diferențiate și individualizate la
preșcolari.........................................................................................................17
I.1.3.1. Proiectarea curriculară bazată pe diferențiere și individualizare............24
I.1.4.Teoria inteligențelor multiple - bază pentru diferențierea/individualizarea
învățării............................................................................................................28

Capitolul II. Activitățile matematice în grădiniță

II.1. Formarea reprezentărilor și a noțiunilor matematice la preșcolari................33
II.2. Rolul și importanța activităților matematice la vârsta preșcolară..................38
II.3.Modalități de tratare diferențiată utilizate în activitățile matematice la nivelul
învățământului preșcolar..................................................................................43
Capitolul III. Organizarea cercetării
III.1. Obiectivele și ipoteza cercetării...............................................................50
III.2. Variabilele cercetării................................................................................50
III.3.Eșantionul experimental...........................................................................50
III.3.1.Eșantionul de subiecți............................................................................50
III.3.2. Eșantionul de conținut..........................................................................51
III.4. Metodele cercetării..................................................................................52
Capitolul IV. Desfășurarea cercetării
IV.1. Etapa pre-experimentală..........................................................................53
IV.2. Etapa experimentală propriu-zisă............................................................55
IV.3. Etapa post-experimentală.........................................................................56
Capitolul V. Analiza și interpretarea datelor
V.1. Prezentarea și interpretarea rezultatelor obținute în pretest......................58
V.2. Prezentarea și interpretarea rezultatelor obținute în post-test................... 61
V.3. Comparația datelor din pretest și post-test................................................64
CONCLUZII...................................................................................................66
BIBLIOGRAFIE............................................................................................68
ANEXE............................................................................................................71
 REPERE TEORETICE

Este cunoscut faptul că oamenii nu se nasc cu

posibilităţi psihofizice egale şi că nu dispun de
aceleași condiţii de dezvoltare şi manifestare. Fiecare
individ se naşte şi se dezvoltă având unele
particularităţi relativ comune, dar şi anumite
particularităţi care determină unicitatea fiecăruia. Din
acest motiv, procesul de instruire trebuie să se
desfăşoare în mod diferenţiat.
 REPERE TEORETICE

A realiza o instruire diferențiată înseamnă a

adapta instruirea, a diferenţia strategia didactică
utilizată în activitatea de predare, în scopul asigurării
unei dezvoltări a capacităţilor şi aptitudinilor fiecărui
copil, în raport cu potențialul propriu al acestuia.
Diferențierea instruirii ar trebui să fie o practică
curentă în fiecare grupă de copii, deoarece aceștia au
abilități și interese diferite, stiluri de învățare diferite
și învață în ritm propriu.
 DEMERSUL PRACTIC AL CERCETĂRII

Obiectivele propuse în realizarea acestei lucrări

au fost:
 determinarea nivelului inițial de pregătire la
activitățile matematice al preșcolarilor implicați în
cercetare;
 identificarea modalităților de lucru diferențiate la
activitățile matematice potrivite grupului de cercetare;
 verificarea gradului în care utilizarea tratării
diferențiate la activitățile matematice aplicată
preșcolarilor influențează nivelul performanței
acestora în acest domeniu;
 Ipoteza pe care ne-am propus să o verificăm în
cadrul acestei lucrări a fost: dacă vom utiliza tratarea
diferențiată la activitățile matematice prin fişe de
muncă independentă, atunci va crește nivelul
performanței copiilor preșcolari din grupa mare în
cadrul procesului instructiv-educativ la Domeniul
Științe - Activități matematice.
Variabilele cercetării
 Variabila independentă: tratarea diferențiată a
învățării în cadrul activităților matematice prin fişe de
muncă independentă;
 Variabila dependentă: nivelul performanței școlare a
copiilor preșcolari din grupa mare la activitățile
matematice din cadrul domeniului experiențial Științe
în urma utilizării abordării diferenţiate;
 În vederea urmăririi obiectivelor și verificării
ipotezei formulate am cuprins în cercetare grupa mare
din cadrul grădiniței Căsuța Poveștilor din localitatea
Mîrșa cu un efectiv de 20 de copii, dintre care 11 fete
și 9 băieți cu vârste cuprinse între 5-6 ani.
În urma evaluării inițiale efectuată de educatoarea
grupei la începutul anului școlar s-a constatat că
majoritatea preșcolarilor din această grupă sortează
obiecte după mărime și formă, numără de la 1 la 10,
recunosc, denumesc și utilizează formele geometrice
(pătrat, cerc și triunghi) și recunosc culorile de bază.
 Metodele utilizate în cercetare au fost
următoarele: metoda testelor și a altor probe de
evaluare scrisă, metoda analizei produselor activității
copiilor și experimentul psihopedagogic.
În vederea diferențierii conținutului activității cu
preșcolarii am utilizat ca instrument de lucru
următoarele fișe de muncă individuală: fișe de
recuperare, fișe de consolidare și fișe de dezvoltare în
funcție de nivelul capacității de asimilare a
cunoștințelor.
 DESFĂȘURAREA CERCETĂRII

 Etapa pre-experimentală - a urmǎrit colectarea

datelor referitoare la nivelul de cunoștințe al copiilor
din grupa mare la activitatea matematică prin
efectuarea unei evaluări iniţiale. Astfel, preșcolarii
implicaţi în cercetare au primit teste, în urma cărora
s-a stabilit nivelul cunoştinţelor preșcolarilor la
activitățile matematice.
Pe lângă acest test inițial, etapa pre-
experimentală a constat și în culegerea unor date
referitoare la: nivelul de cunoștințe, nivelul
capacităților cognitive, ritmul de muncă, interesele,
calitățile atenției ale preșcolarilor.
 Etapa experimentală - a constat în gruparea
preșcolarilor în funcție de rezultatele obținute în
cadrul pretestului. Astfel, s-au format trei grupe:
Grupa I – 5 preșcolari cu rezultate slabe obținute la
testul inițial, Grupa II – 9 preșcolari care au obținut
rezultate bune la evaluarea inițială și Grupa III – 6
preșcolari care au obținut rezultate foarte bune la
testul inițial. Grupa I a primit fișe de recuperare,
grupa II fișe de consolidare și grupa III a primit fișe
de dezvoltare.
 Etapa post-experimentală - a constat în aplicarea
testului de evaluare finalǎ şi aprecierea nivelului de
cunoştinţe pe care l-au acumulat preșcolarii. Acest
test a avut ca scop studierea efectelor în urma
utilizării fișelor de lucru diferențiate asupra nivelului
performanței preșcolarilor cuprinși în cercetare.
Analiza comparativǎ a rezultatelor din pre-test si post-test
Figura 1. Rezultate obținute în pretest

CALIFICATIV S B FB
FRECVENȚĂ 5 9 6
PROCENT 25% 45% 30%

Figura 2. Rezultate obținute în post-test

CALIFICATIV S B FB
FRECVENȚĂ 3 9 8
PROCENT 15% 45% 40%
 Figura 3. Tabel comparativ frecvență pretest – post-test

CALIFICATIV FRECVENȚĂ FRECVENȚĂ POST- +/-

PRETEST TEST
FB 6 8 +2
B 9 9 0
S 5 3 -2

Figura 4. Grafic comparativ procente pretest – post-test

 CONCLUZII

Pe parcursul perioadei de cercetare, prin aplicarea

testelor și înregistrarea rezultatelor am ajuns la
concluzia că s-a înregistrat un progres, numărul
calificativelor de suficient (S) diminuându-se, iar
numărul calificativelor foarte bune (FB) crescând.
Astfel am ajuns la concluzia că este posibilă
creșterea nivelului performanței preșcolarilor dacă
folosim tratarea diferențiată, confirmând astfel
ipoteza formulată conform căreia utilizarea tratării
diferențiate la activitățile matematice prin fișe de
muncă independentă determină creșterea nivelului
performanțelor copiilor preșcolari.
 Aceste rezultate subliniază necesitatea adaptării
procesului instructiv-educativ la particularitățile de
vârstă și individuale ale copiilor pentru a favoriza
dezvoltarea optimă a capacităților fiecărui preșcolar și
pentru îmbunătățirea performanțelor copiilor.
Propunem utilizarea activității diferențiate în
special la activitățile matematice, deoarece în cadrul
acestor activități se constată cele mai frecvente
rămâneri în urmă și cele mai mari diferențe între
preșcolari în ceea ce privește achiziția noțiunilor
matematice.
 BIBLIOGRAFIE
1. Boca, C. (coord.), Bucinschi, M., Dulman, A. (2008), Educația timpurie și
specificul dezvoltării copilului: modul general pentru personalul grădiniței, Editura
Educația 2000+, București;
2. Crețu, C. (1998), Curriculum individualizat și diferențiat, Editura Didactică și
Pedagogică, București;
3. Cristea, S. (1998), Dicționar de termeni pedagogici, Editura Didactică și
Pedagogică, București;
4. Glava, A., Glava, C. (2002), Introducere în pedagogia preșcolară, Editura Dacia,
Cluj-Napoca;
5. Huditeanu, A. (2001), Metode de cunoaștere psihologică a elevilor, Editura
Psihomedia, Sibiu;
6. Magdaș, I. (2010), Didactica matematicii pentru învățământul primar și preșcolar.
Actualitate și perspective, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
7. Păncescu, C. (2010), Organizarea activităților independente și diferențiate, Editura
Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila;
8. Radu, I.T. (1978), Învățământul diferențiat. Concepții și strategii, Editura Didactică
și Pedagogică, București;
9. Țârcovnicu, V. (1981), Învățământul frontal, învățământul individual, învățământul
pe grupe, Editura Didactică și Pedagogică, București;