CURS NR 1

FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR

 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR

- permit stabilirea riscului cardiovascular total

Riscul cardiovascular total reprezinta riscul de evenimente

cardiovasculare fatale intr-o perioada predefinita de timp.

 RISCUL DE BOALA ATEROSCLEROTICA

PERIFERICA
CORONARIANA (carotide, artere membre
superioare si inferioare)
FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR

- clasificari -
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR (FRCV)

MODIFICABILI – factori care pot fi controlati prin dieta sau

tratament (fumat, diabet zaharat, hipertensiune arteriala,

dislipidemie)

NEMODIFICABILI – factori care nu pot fi controlati prin dieta

sau tratament (sex, varsta, ereditate, rasa sau etnie)

 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR (FRCV)

CLASICI – factori demonstrati de numeroase studii

populationale a fi corelati cu riscul cardiovascular

NOI – pentru care exista studii mai recente si care pot fi

implicati in diverse puncte ale verigii fiziopatogenice

 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR CLASICI
VARSTA

SEXUL
FRCV NEMODIFICABILI
EREDITATEA

OBEZITATEA

SEDENTARISMUL

FUMATUL

ALCOOLUL
FRCV MODIFICABILI
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

DISLIPIDEMIA

DIABETUL ZAHARAT

FACTORI PSIHOSOCIALI
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR RECENT
DESCRISI

HOMOCISTEINA

LIPOPROTEINA

FACTORI PROINFLAMATORI

FACTORI PROTROMBOTICI
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR CLASICI
VARSTA

SEXUL

EREDITATEA

OBEZITATEA

SEDENTARISMUL

FUMATUL

ALCOOLUL

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

DISLIPIDEMIA

DIABETUL ZAHARAT

FACTORI PSIHOSOCIALI
 VARSTA

- la ambele sexe riscul de BCI creste cu varsta

Limita de varsta pentru aparitia riscului de BCI este de peste 45 ani la barbati

si peste 55 ani la femei

- avantajul femeilor pana la menopauza

- la varste inaintate femeile cu IMA au o supravietuire mai mica decat barbatii

 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR CLASICI
VARSTA

SEXUL

EREDITATEA

OBEZITATEA

SEDENTARISMUL

FUMATUL

ALCOOLUL

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

DISLIPIDEMIA

DIABETUL ZAHARAT

FACTORI PSIHOSOCIALI
 SEXUL

- incidenta BCI mai mica la femei decat la barbati inainte de varsta de 50 ani

- dupa menopauza RCV al femeilor creste progresiv

In populatia de varsta medie riscul de BCI este de 2-5 ori mai mare la barbati

decat la femei.

Femeile fac in medie primul IMA cu 9 ani mai tarziu decat barbatii.

Estrogenii - efect pozitiv asupra profilului lipidic si amelioreaza functia vasculara

la femei (terapia de substitutie hormonala – rezultate controversate)

 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR CLASICI
VARSTA

SEXUL

EREDITATEA

OBEZITATEA

SEDENTARISMUL

FUMATUL

ALCOOLUL

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

DISLIPIDEMIA

DIABETUL ZAHARAT

FACTORI PSIHOSOCIALI
 EREDITATEA

ISTORICUL FAMILIAL DE BCI PREMATURA LA RUDE DE GRD I

DE SEX MASCULIN < 55 ANI, RESPECTIV DE SEX FEMININ < 65 ANI.

 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR CLASICI
VARSTA

SEXUL

EREDITATEA

OBEZITATEA

SEDENTARISMUL

FUMATUL

ALCOOLUL

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

DISLIPIDEMIA

DIABETUL ZAHARAT

FACTORI PSIHOSOCIALI
 OBEZITATEA

- prevalenta in crestere in tarile dezvoltate (datorita comportamentului alimentar,

sedentarismului)

- creste riscul de ATS (ateroscleroza) si riscul cardiovascular alterand metabolismul

lipidic si glucidic

- se constituie fie sub forma de obezitate viscerala fie ca sidnrom metabolic

 INDICI DE OBEZITATE

INDICELE DE MASA CORPORALA (IMC)

CIRCUMFERINTA TALIEI

RAPORTUL CIRCUMFERINTEI TALIEI LA CIRCUMFERINTA SOLDULUI

 INDICELE DE MASA CORPORALA (IMC)

DEFINITIE. RAPORTUL DINTRE GREUTATEA (exprimata in Kg) SI PATRATUL

INALTIMII (exprimata in metri)

IMC = 25-29,9 Kg/m² - supraponderal

IMC = 30 – 39,9 Kg/m² - obezitate

IMC > 40Kg/m² - obezitate morbida

 CIRCUMFERINTA TALIEI

DEFINITIE. CIRCUMFERINTA MASURATA LA NIVEL OMBILICAL SAU LA

JUMATATEA DISTANTEI INTRE REBORDUL COSTAL SI CRESTELE ILIACE

NCEP/ATPIII: valori normale < 102 cm la barbati si < 88 cm la femei

 RAPORTUL CIRCUMFERINTEI TALIEI LA
CIRCUMFERINTA SOLDULUI

DEFINITIE. RAPORTUL CELOR DOUA CIRCUMFERINTE CE REFLECTA TIPUL

OBEZITATII

VALORI > 0,95 LA BARBATI SI > 0,81 LA FEMEI – ASOCIAZA RCV MODERAT-

INALT
 OBEZITATEA – IMPLICATIILE
ALIMENTATIEI

FACTORI ALIMENTARI IMPLICATI IN RISCUL DE

ATEROSCLEROZA:

- aport caloric excesiv

- consum mare de carne rosie (porc, vita, oaie) si grasimi
animale, dulciuri rafinate, bauturi non-alcoolice indulcite cu
fructoza
- consum redus de fructe si legume
- abuz de alcol
- aport crescut de sare
 OBEZITATEA – IMPLICATIILE
ALIMENTATIEI

“SUNTEM CEEA CE MANCAM”

- ateroscleroza este o boala postprandiala

 OBEZITATEA – IMPLICATIILE
ALIMENTATIEI

Dieta mediteraneana
 respecta principiile de alimentatie protectoare
cardiovasculara

 centrata pe un aport redus de glucide rafinate, lactate, carne

rosie

 aport crescut de vegetale, ulei de maslie, peste, fructe de

mare, cantitati mici/moderate de vin rosu
 OBEZITATEA – IMPLICATIILE
ALIMENTATIEI

Dieta mediteraneana
 are efecte favorabile asupra lipidelor serice cu reducerea
rsicului cardiovascular si de diabet zaharat
 pare sa scada ritmul de imbatranire
 dificil de urmat pe termen lung si peste tot in lume

ATENTIE! Nici unul dintre suplimentele alimentare promovate

ca fiind anti-ATS (diverse vitamine, acizi grasi omega 3
polinesaturati, resveratrol, seleniu, alte microelemente) nu s-a
dovedit a avea un efect real
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR CLASICI
VARSTA

SEXUL

EREDITATEA

OBEZITATEA

SEDENTARISMUL

FUMATUL

ALCOOLUL

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

DISLIPIDEMIA

DIABETUL ZAHARAT

FACTORI PSIHOSOCIALI
 SEDENTARISMUL

- creste RCV de 1,5 – 2 ori fata de persoanele active

! 30 minute de activitate fizica zilnica

 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR CLASICI
VARSTA

SEXUL

EREDITATEA

OBEZITATEA

SEDENTARISMUL

FUMATUL

ALCOOLUL

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

DISLIPIDEMIA

DIABETUL ZAHARAT

FACTORI PSIHOSOCIALI
 FUMATUL

Fumatul activ si pasiv – creste RCV

ESTE SINGURUL FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR CARE POATE FI

EVITAT SAU TOTAL ELIMINAT!

NUMAR PACHETE AN = (nr tigari fumate/zi X ani ca fumator)/20

1 pachet = 20 tigari
 FUMATUL

 rolul in aterogeneza este bine sustinut de dovezi

clinice si experimentale

 efectele depind direct de doza

 altereaza functia endoteliala, creste inflamatia si

stresul oxidativ, creste agregabilitatea plachetara si
scade nivelul de adiponectina
 FUMATUL

 efectele negative apar si prin fumatul pasiv

 tigarile electronice nu sunt deloc lipsite de toxicitate

 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR CLASICI
VARSTA

SEXUL

EREDITATEA

OBEZITATEA

SEDENTARISMUL

FUMATUL

ALCOOLUL

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

DISLIPIDEMIA

DIABETUL ZAHARAT

FACTORI PSIHOSOCIALI
 ALCOOLUL

- legatura consumului de alcol cu RCV este mai complexa

Consumul excesiv de alcool – factor de risc pentru CMD, creste riscul de HTA, de

AVC hemoragic

Consumul moderat-scazut de alcool (vin rosu) – efect protectiv

 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR CLASICI
VARSTA

SEXUL

EREDITATEA

OBEZITATEA

SEDENTARISMUL

FUMATUL

ALCOOLUL

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

DISLIPIDEMIA

DIABETUL ZAHARAT

FACTORI PSIHOSOCIALI
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

TA > 140 /90 mm Hg

Mortalitatea se dubleaza pentru fiecare crestere cu 10 mm Hg a TA diastolice,

respectiv cu 20 mm Hg a TA sistolice
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
ESENTIALA

- peste 95% dintre cazuri

- nu exista o cauza unica

- mecanismele de aparitie sunt numeroase: predispozitia genetica, retentia renala

de apa si sare, remodelare vasculara, disfunctia endoteliala, hiperreactivitatea

sistemului nervos simpatic, a sistemului renina angiotensina, hiperinsulinemie sau

rezistenta la insulina.
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
SECUNDARA

- cresterea valorilor TA se datoreaza unei cauze identificabile si potential tratabile

1. HTA reno-parenchimatoasa (cea mai frecventa cauza de HTA secundara la

adult): glomerulonefrite, nefropatia diabetica

2. HTA reno-vasculara – a2a cauza de HTA secundara; consecinta stenozei uni

sau bilaterala a arterelor renale

3. FEOCROMOCITOMUL - HTA cu caracter stabil sau paroxistic (cefalee,

transpiratii, palpitatii si paloare)

4. SDR CUSHING – exces de cortizol (pacient cu obezitate facio-tronculara,

vergeturi rosietice, hipotrofie musculara, osteoporoza)

 HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
SECUNDARA

5. HIPERALDOSTERONISMUL PRIMAR – exces de mineralocorticoizi (pierdere

renala de potasiu)

6. COARCTATIE DE AORTA – ingustarea congenitala a lumenului aortei localizata

cel mai frecvent in portiunea initiala a aortei descendente, imediat dupa originea

arterei suclavii stg (HTA la membrele superioare su TA scazuta la membrele

inferioare)

7. TUMORI CEREBRALE
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

Datorita variabilitatii spontane, circadiene si sezoniera a valorilor TA, dg impune

masuratori repetate:

- masurare de catre personalul medical

- masurare de catre pacient la domiciliu

- automat 24-48 ore (HOLTER DE TA) – sunt mai mici decat cele din cabinetul

medical

TA scade in timpul somnului cu 10-20% fata de valorile din timpul zilei (normal –

“pattern dipper”
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR CLASICI
VARSTA

SEXUL

EREDITATEA

OBEZITATEA

SEDENTARISMUL

FUMATUL

ALCOOLUL

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

DISLIPIDEMIA

DIABETUL ZAHARAT

FACTORI PSIHOSOCIALI
 DISLIPIDEMIA

- Depunerea de lipide modificate la nivelul intimei arteriale detine rolul central in

patogeneza aterosclerozei

Analize de laborator: determinarea colesterolului total, LDL (element cheie),

HDL, trigliceride

Reducerea LDL colesterolului reprezinta prima tinta a terapiei la persoanele cu

dislipidemie. (determina reducerea marcata a riscului de deces coronarian, IMA,

proceduri de revascularizare si AVC)

 DISLIPIDEMIA

Rolul metabolic si potentialul aterogen al lipoproteinelor difera in functie de

densitatea, dimensiunea si structura particulelor.

In plasma, colesterolul si trigliceridele (molecule hidrofobe), circula legate

de apoproteine sub forma lipoproteinelor circulante.

 DISLIPIDEMIA

LDL – C – principala forma de transport a colesterolului in plasma

- este aterogen, colerat cu riscul de evenimente cardiovasculare, independent de

nivelul colesterolului total

- este inglobat in intima vaselor de sange (artere) in macrofage (“celule

spumoase”)

La pacientii cu risc cardiovasculare foarte inalt - LDL COL <70mg/dl

 PLACA DE ATEROM

La nivel subendotelial moleculele de LDL –C sunt capturate in

reteaua matricii extracelulare si atrag monocite care trec prin
spatiile intercelulare ale endoteliului si formeaza macrofage.
Macrofagele se incarca cu lipide si se transforma in celule
spumoase care se necrozeaza si formeaza apoi benzile lipidice
(“ fatty streaks”) predecesoare ale formarii placilor de aterom.
Procesul este progresiv si continuu si aproape ireversibil.
Oxidarea locala a LDL-C genereaza inflamatie suplimentara,
genereaza MPC 1 (monocyte chemoattractant protein 1) cu
cresterea numarului de monocite, ineficienta a transportului
retrograd de colesterol, acumulare de citokine.
REZULTATUL: depunerea de cristale de colesterol in miezul
necrotic, cu varfuri ascutite si muchii taioase ce pot interveni in
instabilitatea placilor de aterom.
 DISLIPIDEMIA

HDL –C

- 20-30% din colesterolul total

- are proprietati anti-aterogene, protejeaza arterele de procesul de ateroscleroza

- valorile HDL – C sunt invers corelate cu riscul de boala cardiovasculara

Valori ale HDL-C < 40mg/dl la barbati si < 50mg/dl la femei sunt factori de risc

pentru aparitia evenimentelor cardiovasculare.

VLDL –C – lipoproteine bogate in trigliceride si precursori de LDL-C

 DISLIPIDEMIA

HIPERTRIGLICERIDEMIA

- valori peste 150mg/dl

- este un marker de risc prin valorile postprandiale la diabetici sau obezi

- nu este un factor de risc cardiovascular independent, ci mai degraba un factor

augmentativ general

- f importanta dieta (reducerea aportului alimentar de lipide si glucide, activitate

fizica sustinuta)
 DISLIPIDEMIA

VALORI NORMALE (ATP III):

- colesterol total <200mg/dl

- LDL-C optim < 100 mg/dl (<70mg/dl la pacienti cu risc cardiovascular

foarte inalt)

- trigliceride < 150 mg/dl

 DISLIPIDEMIA

TRATAMENTUL CU STATINE de nivel intensiv/moderat alaturi

de un mod de viata sanatos raman singurele posibilitati de
abordare practica a dislipidemiilor cu risc cardiovascular si de
ATS.

Din pacate statinele au un efect modest de crestere a HDL-C,

iar celelalte medicatii antidislipidemice cu efecte ceva mai
intense in acest sens (niacina si fibratii) nu au dus la scaderea
riscului cardiovascular independent de LDL-C.
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR CLASICI
VARSTA

SEXUL

EREDITATEA

OBEZITATEA

SEDENTARISMUL

FUMATUL

ALCOOLUL

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

DISLIPIDEMIA

DIABETUL ZAHARAT

FACTORI PSIHOSOCIALI
 DIABETUL ZAHARAT

DEFINITIE – valori crescute ale glicemiei in sange

DZ TIP 1 – deficit de insulina prin distrugerea celulelor beta-pancreatice (tipic apare la

tineri, copii)

DZ TIP 2 – combinatie intre insulino-rezistenta si insuficienta secretorie a celulelor

beta pancreatice

DIABETUL GESTATIONAL – apare in timpul sarcinii, dupa nastere femeia revine la

statusul euglicemic, dar are risc de a dezvolta diabet de tip 2 in viitor

 DIABETUL ZAHARAT

VALORI NORMALE ALE GLICEMIEI:

< 100 mg/dl – (ADA – American Diabetes Organisation)

<110mg/dl (WHO – World Health Organisation)

 DIABETUL ZAHARAT

Mecanismele prin care DZ duce la aparitia ATS:

- nu sunt pe deplin elucidate

- altereaza metabolismul lipidic (creste LDL – C si particulele mici
si dense bogata in LDL-C, scade HDL-C, creste trigliceridele)
- creste nivelul produsilor de glicare avansata (creste nivelul de
LDL-C oxidat) care genereaza inflamatie si disfunctie endoteliala
 DIABETUL ZAHARAT -
COMPLICATII

COMPLICATII MICROVASCULARE

- retinopatie diabetica

- nefropatie diabetica

- neuropatie diabetica

COMPLICATII MACROVASCULARE

- cerebrale (AVC, AIT)

- coronariene (IMA, AP)

- artere periferice (ischemie periferica)

 DIABETUL ZAHARAT – target
glicemic

- glicemia “a jeune” < 120 mg/dl

- glicemia postprandial < 160-180mg/dl

 DIABETUL ZAHARAT

REDUCEREA RISCULUI DE COMPLICATII MICROVASCULARE

- Hb glicozilata < 7 % la majoritatea pacientilor
- Hb glicozilata < 6,5 % la pacientii nou diagnosticati cu DZ, care
nu au boala cardiovasculara sau alte comorbiditati
 DIABETUL ZAHARAT

REDUCEREA RISCULUI CARDIOVASCULAR:

1. terapie antidislipidemica cu statine (se pare ca nu si in asociere

cu alte antidislipidemice)
- doza intensiva sau moderata
- doza in functie de riscul cardiovascular si mai putin in functie de LDL-C
- sunt recomandate la toti pacientii diabetici cu varsta > 40 ani

2. Tratamentul antihipertensiv

TA< 140/85 mm Hg la majoritatea pacientilor cu DZ tip II

TA< 130/80 mm Hg la pacientii cu DZ tip II cu risc de retinopatie,

albuminurie, AVC

TA< 130/80 mm Hg la pacientii cu DZ tip I

 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR CLASICI
VARSTA

SEXUL

EREDITATEA

OBEZITATEA

SEDENTARISMUL

FUMATUL

ALCOOLUL

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

DISLIPIDEMIA

DIABETUL ZAHARAT

FACTORI PSIHOSOCIALI
 FACTORI PSIHOSOCIALI

- stresul profesional sau personal, stres financiar, depresia, lipsa suportului social

Ramane dificila cuantificarea factorilor psihosociali precum si diferentele individuale

de preceptie a stresului.
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR RECENT
DESCRISI

HOMOCISTEINA

LIPOPROTEINA

FACTORI PROINFLAMATORI
 HIPERHOMOCISTEINEMIA

- valori crescute au efect toxic asupra endoteliului vascular – risc crescut de

ateorscleroza

- apare metabolic prin deficit de acid folic, dar suplimentarea acestuia in trialuri

clinice nu a adus un beneficiu clinic evident

Cauza principala a hiperhomocisteinemiei ramane cea genetica.

 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR RECENT
DESCRISI

HOMOCISTEINA

LIPOPROTEINA

FACTORI PROINFLAMATORI

FACTORI PROTROMBOTICI
 FACTORI PROINFLAMATORI

- ateroscleroza este si o boala inflamatorie (cu toate acestea terapia

antiinflamatorie nu are efect pe inflamatia din placa de aterom)

- nivele circulante crescute ale markerilor inflamatori in cadrul bolii vasculare

aterosclerotice (fibrinogen, proteina C reactiva, Il6, Il 18, TNF α)

- aspirina si statinele par sa reduca inflamatia din placa de aterom

- high sensitivity PCR : risc mic < 1mg/dl, risc mediu 1-3mg/dl, inalt > 3 mg/dl
 FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR RECENT
DESCRISI

HOMOCISTEINA

LIPOPROTEINA

FACTORI PROINFLAMATORI

FACTORI PROTROMBOTICI
 FACTORI PROTROMBOTICI

TROMBOZA – implicarea plachetelor si a factorilor de coagulare

- fibrinogenul

- factorul VII activat

- trombofilii: mutatia factor V Leiden, mutatia factorului II, defecte de proteina C, S,

AT III
 NON-ADERENTA TERAPEUTICA

NON-ADERENTA TERAPEUTICA la medicatia cu efecte anti-ATS directe sau

indirecte (staine, antihipertensive, antitrombotice)

- este un factor de risc cardiovascular ascuns

- impact mare in tarile cu venit mic pe cap de locuitor, la subiectii cu nivel financiar

precar si nivel de educatie scazut, la tineri, in tratamentele cronice cu durata de

peste 2 ani

OMS declara ca eforturile de crestere a aderentei la tratament ar putea aduce mai

multe beneficii decat dezvoltarea si introducerea de medicamente noi.